CASE OF MARIANA POPA AND OTHERS v. ROMANIA

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

08.07.2025

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Effective investigation) (Procedural aspect)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF MARIANA POPA AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2025)

HUDOC · oficial

CAUZA CAUZUL CU MARIANA POPA ȘI ALȚII v. ROMANIA (Aplicații nos. 42163/18 și 4 altele – a se vedea lista adăugată) JUGAMENT STRASBOURG 8 iulie 2025 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Mariana Popa și alții v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Ana Maria Guerra Martins , Președintele Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judecători și Simeon Petrovski, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere: cererile împotriva României depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat („reclamanții”), la diferitele date indicate în acest articol; hotărârea de a anunța cererile către Guvernul României („Guvernul”), reprezentată de agenții lor, cel mai recent doamna O.F. Ezer, a Ministerului Afacerilor Externe; observațiile părților; după deliberarea în particular la 17 iunie 2025, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată: Faptele, prezentate de părți, sunt similare cu cele din cadrul Asociației “21 decembrie 1989” și alții c. România (n. 33810/07 și 18817/08, §§ 12-41, 24 mai 2011) și Lupu și alții c. România (n. 3107/19 și altele 16 §§§ 3-7, 17 ianuarie 2023). Reclamanții sunt persoane care au fost fie rănite de împușcare sau ale căror rude apropiate au fost împușcate la moarte în timpul demonstrațiilor din București și Reșița care au avut loc în decembrie 1989 și au dus la căderea regimului comunist. Reclamantul în cererea nr. 9784/19 (Ms Ion) a suferit lezi care au necesitat douăzeci de zile de asistență medicală. 9923/19 (Dl Manu) a suferit leziuni care au necesitat între șaizeci și șaptezeci și șaptezeci de zile de îngrijire medicală. Rudele ceilalți solicitanți au fost uciși de împușcare în timpul aceleiași evenimente. În 1990, biroul procurorului militar atașat Curții Înalte de Casezare și Justiție a deschis anchete, din propunerea sa, în rănirea reclamanților sau a morților rudelor lor apropiate și a altor participanți la evenimentele din decembrie 1989. Principala anchetă penală a fost înregistrată în dosarul nr. 97/P/1990 (în prezent nr. 11/P/2014). Între 1990 și 2007 procurorul a decis, în diferite seturi de proceduri cu privire la reclamanții sau rudele lor, să nu deschidă o anchetă, să înceteze procedura sau să se alăture la ancheta penală principală. Toate cazurile lor au fost examinate în cadrul anchetei penale principale, iar reclamanții au formulat cereri civile. Pasele procedurale relevante luate în cadrul principalei anchete penale au fost descrise în Asociația “21 decembrie 1989” și alții (citate mai sus, §§ 12-41) și, în ultimul rând, în Lupu și alții (citate mai sus, §§ 3-7). La 5 aprilie 2019 biroul procurorului militar a inculpat mai multe persoane (de exemplu un fost președinte român, un fost prim-ministru român și un fost comandant al forței aeriene române) pentru crime împotriva umanității și a întrerupt ancheta cu privire la diferite alte persoane pentru o serie de motive care au împiedicat continuarea procedurilor penale. La 9 octombrie 2020, Camera preliminară a Curții Înalte de Cassare și Justiție a ordonat returnarea dosarului în biroul procurorului militar din cauza neregulilor în acuzarea. La 4 februarie 2021, procurorul militar a reînceput procedurile după corectarea acuzării. La 14 iunie 2024, Camera preliminară a Curții Înalte de Cassare și Justiție a acordat plângerile depuse de unele părți, și anume acuzate și anumite părți civile, împotriva acuzării și a ordonat ca biroul procurorului să remedieze deficiențele care i-au afectat legalitatea. La 20 septembrie 2024 aceeași instanță a stabilit, prin o decizie finală, că deficiențele nu au fost remediate și a ordonat returnarea dosarului la biroul procurorului. Potrivit celor mai recente informații disponibile Curții la 4 octombrie 2024, se pare că cazul este în așteptare înaintea biroului procurorului militar atașat la Curtea Înaltă de Cassare și Justiție. Dispozițiile juridice relevante pentru procedurile penale instituite în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 sunt stabilite în Asociația “21 decembrie 1989” și alții (citate mai sus, §§ 95-100). 12. În baza articolului 2 din Convenție, toate reclamanții se plângeau de lipsa unei investigații penale eficace de către autoritățile, capabile să conducă la identificarea și pedeapsa celor răspunzători pentru rănile lor sau de moartea rudelor lor în timpul evenimentelor din decembrie 1989 la București și Reșița. Relievând la art. 6 § 1 din Convenția, în cererile nos. 42163/18, 2234/19, 7613/19 și 22230/19, reclamanții se plângeau despre durata procedurii penale deschise după evenimentele din decembrie 1989, deoarece ancheta în care au participat reclamanții a fost deschisă ex officio în 1990 și este încă în curs de desfășurare. 13 din Convenția, în aplicarea nr. 2234/19, reclamanții se plângeau de lipsa unui remediu intern eficace în ceea ce privește durata anchetei. Având în vedere subiectul similar al cererilor și aspectele juridice similare susținute, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică (art. 42 § 1 din Regulamentul Curții). Guvernul a susținut obiecția preliminară de lipsa statutului de victimă în ceea ce privește cererile nr. 2234/19 și 22230/19, deoarece reclamanții respectivi nu au indicat cantitatea de cereri civile solicitate. 15. Curtea reiterează că o hotărâre sau o măsură favorabilă reclamantului nu este, în principiu, suficientă pentru a-l priva de statutul său de „victima”, cu excepția cazului în care autoritățile naționale au recunoscut, fie în mod expres, fie în substanță, și apoi au acordat o reparație pentru încălcarea Convenției (a se vedea Scordino c. Italia (n. 1) [GC], nr. 36813/97, § 180, CEDH 2006 V). În plus, Curtea reiterează că, în cazurile în care art. 2 din Convenția a fost invocat în legătură cu moartea sau dispariția rudelor apropiate în circumstanțe care presupus că sunt implicate în responsabilitatea statului, a recunoscut poziția următoarei persoane a victimei de a depune o cerere chiar dacă următoarea persoană nu a fost implicată în procedura internă (a se vedea Centrul pentru Resurse Juridice în numele Valentin Câmpeanu c. România [GC], nr. 47848/08, §§ 98-100, CEDH 2014). 16. În ceea ce privește prezentul caz, Curtea constată că nu există dovezi care să îndice o recunoaștere a încălcării reclamanților – ineficacitate a anchetei penale, datorită duratei sale și a faptului că autoritățile nu le implică în cadrul procedurii – sau a oricărui recurs acordat de autoritățile interne în acest sens. În plus, deoarece ancheta a fost deschisă de către autoritățile din proprie inițiativă (a se vedea punctul 3 de mai sus), o cerere a reclamanților de aderare la ancheta principală nu ar fi trebuit să aibă niciun efect asupra poziției reclamanților (a se vedea Ecaterina Mirea și alții c. România , nr. 43626/13 și 69 altele §§§ 30, 12 Prin urmare, Curtea respinge obiecția preliminară a Guvernului. 18. Curtea remarcă în continuare că plângerile nu sunt în mod evident bolnave. întemeiat în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție sau inadmisibil pe niciun alt motiv. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. 19. Principiile generale privind eficacitatea unei anchete privind decesurile violente au fost rezumate în Asociația “21 decembrie 1989” și altele (citate mai sus, §§ 133-35), Mocanu și alții c. România ([GC], nr. 10865/09 și alte două, § 322, CEDO 2014), și Lupu și alții (citate mai sus, § 14). Curtea a deținut, de asemenea, în ceea ce privește prejudiciul corporal infligerat de agenți ai statului care nu s-au încheiat în moartea victimei, că gradul și tipul de forță utilizat și intenția sau obiectivul în spatele utilizării forței sunt relevante pentru a evalua dacă, într-un caz specific, acțiunea agenților de stat în ceea ce privește infligerea prejudiciului în afara morții sunt astfel încât să aducă faptele în domeniul de aplicare al salvgardamentului prevăzut de art. 2 din convenție (a se vedea Makaratzis c. Grecia [GC], nr. 50385/99, §§ 49-55, CEDH 2004 XI). În circumstanțele prezentului caz, în ceea ce privește reclamanții răniți de împușcare, agenții de stat au folosit arme de foc pentru a suprima demonstrațiile anticomuniste și reclamanții au fost victime de conduită care, din natura sa, își pune viața în pericol grav, chiar dacă, în acest caz, au supraviețuit (a se vedea și Șandru și alții c. România , nr. 22465/03, §§ 54, 8 decembrie 2009). Prin urmare, art. 2 din Convenție se aplică și se aplică aceleași principii privind eficacitatea anchetei. 20. În acest caz, Curtea constată că la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989, o anchetă penală a fost deschisă în prejudiciul reclamanților sau a morților rudelor lor apropiate de focuri de armă. 21. Având în vedere jurisdicția sa ratione temporis , Curtea remarcă că ancheta în acest caz a fost deschisă în urmă cu treizeci și patru de ani și este încă în curs, peste treizeci de ani după ratificarea Convenției la 20 iunie 1994. 22. Cu toate acestea, având în vedere faptul că recent au fost luate măsuri de către autoritățile naționale pentru realizarea anchetei penale privind evenimentele din decembrie 1989, Curtea nu poate depărta de concluziile sale anterioare privind deficiturile identificate în Asociația “21 decembrie 1989” și altele (citate mai sus, §§ 133 45) și Alecu și alții c. România (numerele 56838/08 și 80 altele, § 39, 27 ianuarie 2015), și concluzionează că ancheta penală în acest caz nu îndeplinește standardele necesare, în special deoarece nu a fost efectuată cu expediția rezonabilă solicitată de Convenția (a se vedea punctele 3-10 de mai sus). Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că reclamanții au fost privați de o investigație eficace în cazul lor. În consecință, s-a constatat o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său procesual. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 ȘI ARTICOLUL 13 AL CONVENȚIEI 25. Reclamanții în cererile nr. 42163/18, 2234/19 și 22230/19 se plângeau că procedura penală privind evenimentele din decembrie 1989 a fost excesiv de lungă și au invocat în acest sens la art. 6 § 1 din Convenție. Reclamanții în cerere nr. De asemenea, în conformitate cu art. 13 din Convenție, 2234/19 se plângea de absența unui remediu intern eficace pentru a permite stabilirea cererilor lor. 26. Având în vedere concluziile sale în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea punctul 24 de mai sus), Curtea consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și meritul plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 și/sau al articolului 13 din Convenție (a se vedea, printre altele, Asociația “21 decembrie 1989” și altele , menționată mai sus, § 181). APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 27. Reclamanții au solicitat sumele prevăzute în apendice în ceea ce privește prejudiciile morale și costurile și cheltuielile pentru taxele avocaților suportate în fața Curții. 28. Guvernul a contestat sumele nefondate. 29. Având în vedere documentele în posesia sa, Curtea consideră că încălcarea articolului 2 din Convenție în temeiul membrului său de procedură a cauzat reclamanților daune substanțiale morale, cum ar fi suferința și frustrarea. Curtea consideră, de asemenea, că este rezonabil atribuirea reclamanților care au formulat o cerere de rambursare a costurilor sumelor prevăzute în apendice în ceea ce privește taxele avocaților pentru procedurile dinainte de Curte. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară plângerile referitoare la art. 2 din Convenție admisibile; că a existat o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său procesual; deține că nu este necesar să examineze admisibilitatea și meritul plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 13 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească fiecare dintre solicitanți, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, precum și orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale și sumele indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care poate fi imputabil reclamanților, care urmează să fie convertit în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 8 iulie 2025, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul de judecată. Simeon Petrovski Ana Maria Guerra Martins Președintele adjunct al greffierului APENDIX Lista cazurilor: Cerere nr. Locată pe numele reclamantului, anul de naștere, locul de reședință reprezentat de circumstanțele speciale ale cererii Suma solicitată în temeiul articolului 41 din Convenție Suma care urmează să fie plătită de Statul pârât în temeiul articolului 41 din Convenția 42163/18 27/08/2018 Mariana POPA 1979 Reșița David Daniel DEACONESCU Fiica unei victime ucise prin focuri de armă la 25 decembrie 1989 în Reșița. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale; 2.750 EUR pentru taxele avocatului. 20.000 EUR (20.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale; 2234/19 12/12/2018 Ștefania-Alina BODO 1976 București Beatrice-Constantin BODO 1977 București Eleonora ARJOCA Sora unei victime ucise de focuri de armă la 23 decembrie 1989 la București. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. 20.000 EUR (20 mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale. Fratele unei victime ucise de focuri de armă la 23 decembrie 1989 la București. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. 20.000 EUR (20.000 euro) în ceea ce privește prejudiciile morale. 9784/19 08/02/2019 Carmen ION 1970 București Eleonora ARJOCA Lezit de foc de armă pe 22 decembrie 1989 la București. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. 9923/19 08/02/2019 Nicolae MANU 1962 București Eleonora ARJOCA Lezit de focuri de armă la 23 decembrie 1989 la București. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. 20.000 EUR (20.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale. 22230/19 09/04/2019 Constantin-Lucian POPA 1981 Reșița David Daniel DEACONESCU Fiul unei victime ucise de focuri de armă la 25 decembrie 1989 în Reșița. 20.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale; 2.750 EUR pentru taxele avocatului. 20.000 EUR (20.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale; 500 EUR (cincă sute EUR) în ceea ce privește costurile și cheltuielile.