2rc-25/16 — Procesul de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-25/16 Judecător: A.Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Draexlmaier Automotive”, în cauza intentată la cererea introductivă a Societăţii cu Răspundere Limitată „Rovnis-Agro” privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015, prin care s-a respins cererea de validare a creanţei ca fiind depusă tardiv, CONSTATĂ: La 13 mai 2015, SRL „Rovnis-Agro” a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de propria întreprindere.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Rovnis-Agro” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa. În vederea asigurării pricinii și prevenirii modificării stării bunurilor debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, au fost aplicate măsurile de asigurare conform Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012, s-a numit Magnet Victor în calitate de administrator provizoriu. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iulie 2015, s-a constatat insolvabilitatea debitorului și s-a intentat procedura simplificată a falimentului față de SRL „Rovnis-Agro”. S-a desemnat în calitate de lichidator Magnet Victor.

S-a stabilit termenul-limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor în vederea întocmirii tabelului definitiv pînă la 02 septembrie 2015. S-a stabilit termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului definitiv pînă la 18 septembrie 2015. S-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 08 octombrie 2015, ora 10-45 în incinta Curţii de Apel Chişinău. La 18.09.2015, SRL „Draexlmaier Automotive” a depus cerere de admitere a creanţei în mărime de 52 150 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015, a fost 1 respinsă cererea de validare a creanţei înaintată de SRL „Draexlmaier Automotive” ca fiind depusă tardiv.

În motivarea încheierii, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile art. 6 alin. (4)-(5), 34 alin. (2) şi (5), 35 alin. (1), 140 alin. (1), din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, art. 116 alin. (1) şi (4) CPC, indicînd că solicitantul a înaintat cererea de validare a creanţei cu omiterea termenului legal şi nici nu a solicitat repunerea în termen. Considerînd ilegală încheierea instanţei de insolvabilitate, la 24.11.2015, SRL „Draexlmaier Automotive” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22.10.2015 şi emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de validare. În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea încheierii recurate, menţionînd că nu a cunoscut despre intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Rovnis-Agro”, iar după ce a făcut cunoştinţă cu hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20.07.2015, a depus cerere privind validarea creanţei.

La 25.01.2016, lichidatorul SRL „Rovnis-Agro”, Magnet Victor, a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care a invocat tardivitatea şi netemeinicia acestuia, solicitînd respingerea lui. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de SRL „Draexlmaier Automotive” este depus în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Potrivit art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. În acelaşi timp, intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părţile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunţării încheierii sau primirii încheierii integrale.

Acest termen poate fi restabilit printr-o încheiere, cu examinarea recursului în fond, dacă persoanele îndreptăţite solicită acest lucru şi prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea recurată la 22.10.2015 (f.d. 163). Totodată, potrivit materialelor cauzei, instanţa de recurs reţine că recurenta nu a fost prezentă în şedinţa instanţei de insolvabilitate la data adoptării încheierii recurate (f.d. 158), însă acesata i-a fost expediată la 26.10.2015 (f.d. 165) şi a fost recepţionată de SRL „Draexlmaier Automotive” la 04.11.2015, fapt confirmat atît 2 prin avizul de recepţie (f.d.

160), cît şi prin aplicarea ştampilei de intrare de însăşi recurentă (f.d. 169). Cererea de recurs a fost depusă de către SRL „Draexlmaier Automotive” la 24.11.2015 (f.d. 171). Mai mult ca atît, recurentul nici nu a înaintat o solicitare de repunere în termenul de atac. Prin urmare, Colegiul conchide că recurenta a depus cererea de recurs în afara termenului legal de atac cu recurs. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea căii de atac ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de SRL „Draexlmaier Automotive” este depus în afara termenului de atac şi acesta urmează a fi respins ca tardiv. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 DECIDE: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Draexlmaier Automotive”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4