2r-533/15 — Încasarea datoriei

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-533/15 Judecători: N.Cernat, A.Pahopol, L.Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 05 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Cervatiuc Oleg, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Diaconu Vasile împotriva lui Cervatiuc Oleg privind încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen şi restituită cererea de apel ca fiind depusă tardiv, CONSTATĂ: La 22.10.2014, reclamantul Diaconu Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Cervatiuc Oleg privind încasarea datoriei în mărime de 4 000 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 noiembrie 2014, acţiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Cervatiuc Oleg în beneficiul lui Diaconu Vasile a datoriei în mărime de 4 000 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată în mărime totală de 7 025 lei. La 19.03.2015, Cervatiuc Oleg a înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 noiembrie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. La fel a solicitat şi scutirea de la plata taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2015, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Cervatiuc Oleg şi i s-a comunicat apelantului despre obligativitatea depunerii cererii de apel motivate şi dovezii de plată a taxei de stat în termen de 10 zile de le recepţionarea încheierii în cauză, examinarea fiind fixată pentru 19.05.2015.

În şedinţa instanţei de apel din 19.05.2015, apelantul a solicitat repunerea cererii de apel în termenul legal de atac, invocînd drept motiv aflarea sa peste hotarele ţăii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, cererea apelantului Cervatiuc Oleg privind repunerea în termen a apelului a fost respinsă şi cererea de apel a fost restituită apelantului ca fiind depusă în afara termenului legal. 1 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că apelantul a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, iar motivele de repunere în termen sunt neîntemeiate. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 26.05.2015, Cervatiuc Oleg a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015 şi dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de fond sau de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu a participat la judecarea cauzei în fond şi nu a cunoscut despre adoptarea hotărîrii, aceasta fiindu-i adusă la cunoştinţă doar la 17.03.2015. Susţine că instanţa de apel eronat a considerat că dînsul cunoştea despre hotărîrea adoptată, participînd în acest sens la careva acţiuni de executare, deoarece pentru intentarea procedurii de executare serveşte titlul executoriu şi nu hotărîrea judecătorească. Mai indică apelantul că impunerea de către instanţa de apel să achite taxa de stat, constituie o îngrădire a dreptului de acces la justiţie. Menţionează că deşi instanţa de apel a restituit apelul fără să se expună asupra lui, totuşi s-a expus pe unul din capetele de cerere, în speţă asupra cerinţei de repunere în termen, ceea ce reprezintă o examinare a cererii de apel în mod selectiv.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la termenul de depunere a cererii de apel – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Cervatiuc Oleg, or, acesta nu au depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar motivele de repunere în termen sunt neîntemeiate. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către 2 instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurentul nu au depus cererea de apel în termen. Or, dispozitivul hotărîrii a fost pronunţat la 26.11.2014. Pornind de la prevederile art. 362 alin. (1) CPC, coraborate cu prevederile art. 111 alin. (3) şi 112 alin. (2) CPC, începutul curgerii termenului de atac cu apel a fost din 27.11.2014 şi pînă la 29.12.2014 inclusiv.

Cererea de apel a fost depusă la 19.03.2015. Astfel, legea (art. 362 alin. (1) CPC) imperativ prevede că termenul de atac cu apel este de 30 zile din momentul pronunţării dispozitivului hotărîrii şi nu din momentul recepţionării acesteia, aşa cum insistă recurentul. Mai mult ca atît, necomunicarea hotărîrii motivate nu întrerupe curgerea acestui termen. În acelaşi timp, lipsa recurentului-apelant în şedinţa instanţei de fond la data pronunţării hotărîrii, la fel nu constituie temei de prolongare a începutului curgerii termenului de atac cu apel. Potrivit art. 236 alin. (4) CPC, participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărîrii primesc copia hotărîrii în decurs de 5 zile.

Actele cauzei atestă cu certitudine că dispozitivul hotărîrii din 26.11.2014, a fost expediat în adresa apelantului-recurent la 29.11.2014 (f.d. 22). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că apelantul Cervatiuc Oleg a depus cererea de apel în afara termenului legal de atac. Totodată, contrar prevederilor art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, apelantul nu a anexat suportul probator care să ateste imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen, limitîndu-se doar la menţiunea că s-a aflat în afara ţării. Mai mult, el a invocat că a aflat despre hotărîrea instanţei de fond doar la 17.03.2015. Or, după cum atestă înscrisurile ataşate la materialele pricinii, Cervatiuc Oleg a cunoscut despre hotărîrea în cauză, dînsul participînd la procedura de executare a acesteia.

În acest sens, afirmaţia recurentului cum că instanţa de apel eronat a considerat că dînsul cunoştea despre hotărîrea adoptată, participînd în acest sens la careva acţiuni de executare, deoarece pentru intentarea procedurii de executare serveşte titlul executoriu şi nu hotărîrea judecătorească, Colegiul o apreciază ca fiind lipsită de consistenţă. Astfel, instanţa de recurs reţine că, executînd un titlu executoriu, este lipsită de logică afirmaţia despre necunoaşterea hotărîrii în baza căreia s-a emis titlul executoriu. Referitor la afirmaţia recurentului cum că impunerea de către instanţa de apel să achite taxa de stat, constituie o îngrădire a dreptului de acces la justiţie, Colegiul o consideră că nu este tangentă încheierii contestate.

Or, încheierea din 19.05.2015 se referă la restituirea apelului din motivul omiterii termenului de atac şi nu la impunerea achitării taxei de stat. Nu poate fi reţinută ca întemeiată nici afirmaţia lui Cervatiuc Oleg precum că deşi instanţa de apel a restituit apelul fără să se expună asupra lui, totuşi s-a expus pe unul din capetele de cerere, în speţă asupra cerinţei de repunere în termen, ceea ce reprezintă o examinare a cererii de apel în mod selectiv. 3 În primul rînd, la parvenirea cauzei spre examinare în ordine de apel, instanţa de apel verifică respectarea condiţiilor legale de către apelant la depunerea apelului, între care şi termenul de declarare a acestuia, iar în cazul tardivităţii lui, î-l restituie fără a fi examinat în fond.

În ceea ce ţine de aprecierea cerinţei de repunere în termen, aceasta nu reprezintă o examinare selectivă a cerinţelor apelului, ci ţine de soluţionarea aspectului privind admisibilitatea spre examinare a apelului în fond în cazul întrunirii condiţiilor legale, cum ar fi formă, conţinut, termen, persoanele care l-au înaintat, etc. Mai mult ca atît, înaintarea cerinţei de repunere în termen a apelului printr-o cerere separată sau în conţinutul cererii de apel, nu are importanţă la aprecierea acesteia, fiind admise ambele posibilităţi. Însă, deşi Cervatiuc Oleg susţine că această cerinţă a fost înaintată odată cu cererea de apel, actele cauzei denotă că cerinţa în cauză a fost formulată în şedinţa instanţei de apel din 19.05.2015 (f.d.

54). La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. 4 Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Cervatiuc Oleg. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Diaconu Vasile împotriva lui Cervatiuc Oleg privind încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5