3rh-68/15 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr.3rh-86/15 ÎNCHEIERE mun.

Chişinău 08 iulie 2015 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Judecători Svetlana Filincova Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire declarată de Consiliul raional Edineţ împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015 adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Hristescu Vladimir împotriva Consiliului raional Edineţ privind anularea actului administrativ, a c o n s t a t a t: La 15 mai 2014 Hristescu Vladimir s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ în care a solicitat anularea deciziei Consiliului raional Edineţ nr.36/3 din 15 aprilie 2014, restabilirea în funcţie de vicepreşedinte al raionului Edineţ, repararea prejudiciului material prin încasarea compensaţiei pentru absenţa forţată de la locul de muncă începînd cu 15 aprilie 2014 şi pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti, repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare a pretenţiilor din 30 iunie 2014 (f.d.164) Hristescu Vladimir a solicitat; - anularea deciziei Consiliului raional Edineţ nr.36/3 din 15 aprilie 2014. - repararea prejudiciului material prin încasarea compensaţiei pentru absenţa forţată de la locul de muncă începînd cu 15 aprilie 2014 pînă la 30 iunie 2014 în mărime de 12120 lei, - restabilirea în funcţie de vicepreşedinte al raionului Edineţ, - repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, - încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei. În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin ordinul dispoziţia nr.16/2 din 11 octombrie 2012 a fost numit în funcţie de vicepreşedinte al raionului Edineţ.

În perioada cînd îşi exercita mandatul şi anume 09 aprilie 2014-18 aprilie 2014 s-a aflat în concediu medical. La 14 aprilie 2014 a fost întrunită Comisia Consultativă pentru economie, buget, administrarea bunurilor, Juridică, numiri şi imunităţi în ordinea de zi au fost incluse 19 chestiuni, inclusiv sub nr. 19 - cu privire la eliberarea din funcţie a lui Hristescu Vladimir. Conform procesului verbal al şedinţei comisiei din 14 aprilie 2014 comisia a dat aviz pozitiv la proiectului de decizie cu privire la eliberarea din funcţie a lui Hristescu Vladimir. La 14 aprilie 2014 Comisia Consultativă Pentru Economie, Buget, Administrarea Bunurilor. Juridică, Numiri şi Imunităţi a dat aviz pozitiv la proiectul de lege cu privire la eliberarea din funcţie a lui 1 Hristescu Vladimir.

Susţine că la 15 aprilie 2014 a avut loc şedinţa Consiliului raional Edineţ la care a fost stabilită ordinea de zi, la bază fiind stabilite 23 chestiuni, însă nici la una nu a figurat chestiunea cu privire la eliberarea din funcţie a lui Hristescu Vladimir. Ulterior, la propunerea consilierului Pistruga Aliona, ordinea de zi a fost suplinită cu întrebările ce ţin de eliberarea din funcţie a lui Hristescu Vladimir şi cu privire la alegerea vicepreşedintelui raionului Edineţ. După aprobarea ordinei de zi în varianta finală a fost examinată chestiunea ce ţine de eliberarea din funcţie lui Hristescu Vladimir din funcţia de vicepreşedinte al raionului. La examinarea acestei întrebări a luat cuvântul Albu Viorel, care este preşedintele raionului şi acesta a propus ca Hristescu Vladimir să fie eliberat din funcţia deţinută.

Cu 19 voturi pro decizia de eliberare din funcţie a fost adoptată. După eliberarea sa din funcţie de vicepreşedinte al raionului Edineţ în funcţia dată a fost aleasă în funcţie de vicepreşedinte Musteaţă Galina. Consideră că decizia privind eliberarea sa din funcţia de j vicepreşedinte al raionului Edineţ este ilegală deoarece a fost încălcată procedura de eliberare din funcţie, aceasta fiind ilegală în fond. Indică că potrivit art.50 alin.(2) al Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală este prevăzut că vicepreşedintele raionului poate fi eliberat din funcţie înainte de termen, cu j votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea preşedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleşi, însă în dispoziţia nr.67 din 07 aprilie 2014, şi în dispoziţia nr.70 din 10 aprilie 2014 preşedintele raionului Edineţ nu a inclus pe ordinea de zi chestiunea privind eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui raionului Edineţ.

Afirmă reclamantul că Comisia Consultativă Pentru Economie, Buget, Administrarea Bunurilor, Juridică, Numiri şi Imunităţi nu era în drept să examineze careva proiecte de decizie ce ţin de eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui raionului, deoarece nu a existat din partea preşedintelui raionului Edineţ sau a unei treimi din consilierii aleşi a unei propuneri de a fi începută procedura de eliberare şi de a da aviz proiectului de decizie privind eliberarea sa din funcţie. Potrivit procesului-verbal al şedinţei Comisiei Consultative Pentru Economie, Buget, Administrarea Bunurilor, Juridică, Numiri şi Imunităţi din 14 aprilie 2014, comisia a examinat proiectul de decizie la propunerea preşedintelui comisiei şi fără de a exista solicitare din partea preşedintelui raionului sau a unui grup de consilieri aleşi de cel puţin 13 persoane.

Avizul comisiei la proiectul de decizie reprezintă o depăşire de atribuţii şi un abuz din partea membrilor ei care au susţinut proiectul de decizie în cauză. Conform procesului-verbal al şedinţei consiliului raional Edineţ din 15 aprilie 2014 propunerea de a fi inclusă pe ordinea de zi chestiunea eliberării din funcţie a vicepreşedintelui raionului a parvenit de la consilierul Pistruga Aliona, care nu are calitatea de preşedinte al raionului Edineţ şi nici nu poate substitui voinţa a cel puţin 13 consilier aleşi al consiliului raional Edineţ.

Astfel, consideră că în mod evident, au fost încălcate prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia public locală, prin aceea că contrar dispoziţiilor normei date în ordinea de zi a fost inclus chestiunea eliberării vicepreşedintelui raionului la iniţiativa unui consilier ales, dar nu la iniţiativa preşedintelui raionului sau a cel puţin 13 consilieri aleşi al consiliului raion Edineţ. Ca urmare, aprobarea în ordinea de zi al şedinţei consiliului raional Edineţ chestiunii 2 privind eliberarea din funcţie a vicepreşedintelui raionului la propunerea unui consilier este o încălcare a eliberării din funcţie de vicepreşedinte al raionului.

Menţionează că motivul invocat în decizie, precum că deţinând funcţia de vicepreşedintele raionului, nu a comunicat consilierilor că a mai activat şi la societatea cu răspundere limitată „Flaronis” nu poate servi ca temei pentru eliberarea lui din funcţie, deoarece din cuprinsul pct. pct. 1-13 ale Regulamentului privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 rezultă că munca prin cumul a funcţionarului public în principiu se admite şi ea reprezintă îndeplinirea de către acesta pe lângă activitatea de bază în funcţia publică, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program.

Munca prin cumul a funcţionarului public poate fi desfăşurată de funcţionarul public în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat (inclusiv asociaţiilor agricole de stat) sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale din sectorul public sau privat, al căror activitate nu este controlată, subordonată sau ţine de competenţa autorităţii în care este angajat funcţionarul public. Mai menţionează reclamantul că motivele invocate în deciziile emise de către Consiliu raional Edineţ poartă un caracter abstract şi ilegal şi nu se încadrează în prevederile legale. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 30 iunie 2014 acţiunea înaintată de Hristescu Vladimir a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 decembrie 2014, s-a admis apelul declarat de către Hristescu Vladimir. S-a casat hotărîrea judecătoriei Edineţ din 30 iunie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea înaintată de Hristescu Vladimir, s-a admis parţial. S-a anulat integral decizia Consiliului raional Edineţ nr.36/3 din 15 aprilie 2014 cu privire la eliberarea din funcţie a lui Hristescu Vladimir. S-a restabilit Hristescu Vladimir în funcţie de vicepreşedinte al raionului Edineţ. S-a încasat salariu pentru absenţa forţată a lui Hristescu Vladimir în sumă de 38224 lei pentru perioada 16 aprilie 2014-17 decembrie 2014 din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul lui Hristescu Vladimir.

S-a încasat suma de 7500 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul lui Hristescu Vladimir. S-a încasat suma de 3600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din contul Consiliului raional Edineţ în beneficiul lui Hristescu Vladimir. În rest acţiunea s-a respins. La 05 martie 2015, Consiliul raional Edineţ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd casarea acesteia şi menţinerea în vigoare a hotărîrii instanţei de fond. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015, s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Consiliul raional Edineţ. La 05 iunie 2015 Consiliul raional Edineţ a depus cerere de revizuire, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de către reclamant.

În motivarea ei a reiterat că, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 86 Codul Muncii, iar potrivit certificatului nr.1340/02/1 din 09 decembrie 2014 eliberat de către contabilitatea consiliului a fost recunoscut ca certificat medical, considerîndu-l incorect. 3 Ulterior lui Hristescu Vladimir fiindu-i achitat buletinul medical pentru perioada 16 aprilie 2014-17 decembrie 2014 din contul Consiliului raional Edineţ. Susţine că instanţa de apel nu s-a expus asupra faptului cu privire la repunerea imediată în funcţie a lui Hristescu Vladimir. Conform statelor de personal al consiliului raional Edineţ există trei funcţii de vicepreşedinţi, însă la momentul adoptării deciziei Curţii de Apel din 17 decembrie 2014 funcţii vacante nu existau.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Cod de Procedură Civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. In conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) Cod de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Este de menţionat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Cod de Procedură Civilă, este important ca circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Drept temei a cererii de revizuire s-a invocat că instanţa de apel nu s-a expus asupra faptului repunerii imediate în funcţie şi nu a analizat corect temeinicia faptei. Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire. În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau şi/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării şi adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt din litigiu. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 Cod de Procedură Civilă.

Recurentul în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În speță, afirmațiile revizuentului țin de dezacordul acestuia cu soluția instanţei de recurs prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează raporturile litigioase. 4 Mai mult ca atât, invocarea repetată a cadrului legal, analizat și interpretat de revizuent prin interpunerea cu circumstanțele speței, reprezintă în sine o cerere de recurs dar nicidecum o cerere de revizuire întemeiată. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii, în cadrul căreia nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri obiective strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, incluzând şi motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecăţii este inadmisibilă în raport cu condiţiile textului. Inadmisibilitatea unei asemenea intervenţii de mai multe ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea, a reiterat că, dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţie, presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuţie (cauza Brumărescu vs România).

Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Analizînd argumentele invocate de către revizuent în raport cu prevederile art. 449 Cod de Procedură civilă, instanţa reţine că, argumentele invocat de revizuent nu poate servi drept temei de revizuire şi nu se încadrează în prevederile normei legale. Din considerentele menţionate mai sus, cererea de revizuire depusă de Consiliul raional Edineţ urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Consiliul raional Edineţ împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5