2ra-729/15 — Declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune asupra unei suprafeţe a terenului.

Dosarul nr. 3ra-729/15 Prima instanţă: Z. Aramă Instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi E. Fistican Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia împotriva Mariei Durlescu, Biroului Notatului Public „Alexandru Untură” cu privire la declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune asupra unei suprafeţe a terenului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2014, prin care apelul declarat de Durlescu Maria a fost admis, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 mai 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri.

ACONSTATAT : La 17 septembrie 2012, Primăria satului Valea Peijei, raionul Cimişlia a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Mariei Durlescu, Biroului Notarului Public „Alexandru Untură” privind declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. În motivarea acţiunii a indicat că la 22 februarie 2012 Durlescu Maria s-a adresat Primăriei satului Valea Peijei, raionul Cimişlia cu certificatul de moştenitor legal, autentificat de către Biroul notarial „Alexandru Untură”, potrivit căruia a moştenit de la soţul său Durlescu Vasile, 1,1700 ha teren. Susţine reclamanta că acest fapt nu corespunde documentelor cadastrale. 1 Reclamnanta a mai precizat că în urma verificării documentelor s-a constatat că titlul provizoriu a fost falsificat, iar suprafaţa terenului ce i-a fost repartizată lui Durlescu Vasile a fost corectată.

A menţionat că pe faptul falsificării titlului provizoriu a fost intentat dosar penal. În cadrul procesului penal, s-a constatat că titlul provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate a terenului, eliberat în baza deciziei nr. 1 din 19 martie 1993 pe numele lui Durlescu Vasile, a fost falsificat de către Durlescu Raisa, nora acestuia, care în perioada anilor 2003-2007 a introdus date vădit denaturate privind suprafaţa lotului. Specifică reclamanta că prin testamntul din 02 martie 1999 Deseatnicova Vera a testat toată averea sa lui Durlescu Vasile. După decesul lui Durlescu Vasile, certificatul de moştenitor legal i-a fost eliberat soţiei sale Durlescu Maria, în care au fost incluse terenuri, ce nu i-au aparţinut defunctului Durlescu Vasile.

Reclamanta a mai precizat că conform documentaţiei cadastrale şi deciziei Consiliului sătesc, Durlescu Vasile a beneficiat legal de 0,44 ha. Din anul 2003, familia Durlescu are în folosită terenul cu suprafaţa de 0,73 ha, care include şi terenul defunctei Deseatnicov Vera, pentru suprafaţa respectivă achită impozitele funciare, însă nu are nici o confirmare documentară pentru suprafaţa de teren ce i-a aparţinut Verei Deseatnicov. Prin încheierea Judecătoriei Cimişlia din 13 noiembrie 2012 cererea înaintată de reprezentantul pîrîtei Mariei Durlescu Pavel – Găină Alexandru privind la scoaterea cererii de pe rol, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 26). Prin încheierea Judecătoriei Cimişlia din 17 ianuarie 2013 a fost admis demersul înaintat de reprezentantul pîrîtei Mariei Durlescu Pavel – Găină Alexandru şi s-a dispus introducerea în proces Consiliul sătesc Valea Perjei (f.d.

46A). În cadrul şedinţei de judecată din 04 martie 2013 reclamanta Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia a înaintată o cerere de chemare în judecată suplimentară (f.d. 66). Solicită reclamanta declararea nulităţii parţiale a certificatul de moştenitor legal nr. 6541 întocmit pe numele Mariei Durlescu Pavel autentificat notarial la 07 decembrie 2007 de notarul Alexandru Untură, în partea ce ţine de 0,73 ha. Recunoaşterea după succesorul legal, Durlescu Maria Pavel, terenul cu suprafaţa 0,44 ha obţinut în temeiul Legii de către defunctul, Durlescu Vasile Iachim. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 mai 2013 acţiunea înaintată de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia împotriva Măriei Durlescu, Biroului Notatului Public „Alexandru Untură” cu privire la declararea nulităţii parţiale a certificatului de moştenitor legal şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune asupra unei suprafeţe a terenului a fost admisă parţial.

A fost declarat parţial nul certificatul de moştenitor legal nr. 6541, eliberat pe numele Mariei Durlescu autentificat de biroul notarial „Alexandru Untură” din or. Cimişlia la 07 decembrie 2007, în partea ce ţine de lotul de pe lîngă casă în mărime de 0,24 ha, dintre care 0,18 ha situate în intravilanul localităţii Valea Perjei, rn. Cimişlia şi 0,06 2 ha situate în extravilanul localităţii Valea Perjei rn. Cimişlia. În rest, acţiunea a fot respinsă ca neîntemeiată (f.d. 118-119). Prin decizia Curţii de Apel din 19 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Durlescu Maria, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 mai 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Primăria s. Valea Perjei, rn.

Cimişlia a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 aprilie 2014 a fost admis recursul declarat de Primăria s. Valea Perjei rn. Cimişlia. A fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, pricina fiind remisă pentru rejudecare în instanţa de apel, pe motiv că la dosar lipseşte decizia Primăriei satului Valea Perjei nr. 1 din 19 martie 1993, care a stat la baza emiterii deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 noiembrie 2013, pentru a confirma veridicitatea mărimii suprafeţelor în titlul provizoriu în cauză. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2014 a fost admis apelul declarat de Durlescu Maria, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 21 mai 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Primăria s. Valea Perjei, raionului Cimişlia a fost respinsă.

La 23 ianuarie 2015, Primăria s. Valea Perjei rn. Cimişlia, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, deoarece, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Copia motivată a deciziei instanţei de apel, a fost recepţionată de către recurent la 02 decembrie 2014, iar recursul a fost declarat la 23 ianuarie 2015. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Referinţa la cererea de recurs declarată de avocatul Radu Sergiu în interesele Silviei Cebanu, nu a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 3 Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examimnd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia, este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios 4 Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justitie, DISPUNE: Recursul declarat de Primăria satului Valea Perjei, raionul Cimişlia, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 5