- Dosarul nr.
- 3ra-366/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 martie 2015
- Părțile
- Pantiru Tudor vs Casa Teritoriala de Asigurari sociale
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
3ra-366/15 — Recalcularea pensiei
Dosarul nr. 3ra-366/15 Prima instanţă: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. Șt. Niță) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Popova, M. Moraru, A. Panov) ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 26 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Panţîru împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.
Chișinău privind obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă, c o n s t a t ă : La data de 10 aprilie 2014 Tudor Panţîru a înaintat în instanța de judecată cerere împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.
Chișinău, prin care a solicitat recalcularea, începând cu data de 22 februarie 2013 până la data de 31 decembrie 2013, a pensiei pentru vechime în muncă, în mărimea salariului judecătorului Curții Constituționale, calculat conform prevederilor Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare; recalcularea, începând cu data de 01 ianuarie 2014, a pensiei pentru vechime în muncă, rezultând din mărimea salariului judecătorului Curții Constituționale, calculat conform prevederilor Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor; recalcularea ulterioară a pensiei pentru vechime în muncă, în dependență de majorarea treptată a salariului conform art. 10 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 130/6 din 12 februarie 2013, a fost numit în funcție de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 6 ani, cu exercitarea atribuțiilor de serviciu din data depunerii jurământului - 22 februarie 2013. Menționează reclamantul că în conformitate cu art. 21 alin. (2) din Legea nr. 317-XIII din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituțională, judecătorii Curții Constituționale sunt asimilați cu vicepreședinții Curții Supreme de Justiție în indemnizații și pensii, care se calculează din mărimea salariului. Astfel, pînă la data de 01 ianuarie 2014, salariul judecătorului Curții Constituționale se calcula conform Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în 1 sectorul bugetar.
Susține că pensia primită în prezent este calculată din mărimea salariului judecătorului Curții Supreme de Justiție, ultima recalculare fiind făcută începînd cu 01 ianuarie 2013, în baza modificărilor operate la Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, adoptată prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013. Această calculare s-a datorat faptului că în perioada anilor 1996-2001 reclamantul a activat în funcție de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 544-ХШ din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, la stabilirea pensiei judecătorilor care au activat în instanțele internaționale, se ia în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție.
Menționează că reieșind din funcția pe care reclamantul o deține în prezent şi în temeiul prevederilor legale care reglementează statutul judecătorului Curții Constituționale, la data de 18 februarie 2014, prin scrisoarea nr. JCC-07/55, reclamantul a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău, recalcularea pensiei primite, începând cu data de 22 februarie 2013, din mărimea salariului judecătorului Curții Constituționale, care este echivalent cu cel al vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, însă pînă în prezent nu a primit nici un răspuns, pensia fiindu-i calculată în continuare din mărimea salariului judecătorului Curţii Supreme de Justiție, în pofida existenței unei vaste jurisprudențe privind recalcularea pensiilor.
Afirmă că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii şi alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, au fost declarate neconstituționale prevederile legale prin care s-au inclus noi condiții de stabilire a pensiilor pentru judecători. Până în prezent, această hotărîre a rămas neexecutată de către legislativ, fapt care a condiționat existenta unui vid legislativ privind condițiile de pensionare a judecătorilor.
Declară că în vederea remedierii situației create, Curtea Constituțională, prin Hotărârea explicativă nr. 34 din 11 octombrie 2013, a decis că pînă la completarea cadrului legal cu prevederi care vizează modul de asigurare cu pensie a judecătorilor, urmează să fie aplicat art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacția anterioară operării modificărilor prin Legea nr.56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
Relatează că în conformitate cu art. 32 (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, în redacția anterioară Legii nr. 56 din 09 iunie 2011, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și avea o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani calendaristici, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni în funcție de judecător, avea dreptul la pensie pentru vechime în proporție de 55 % față de salariu lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani de 3 %, dar în total nu mai mult de 80 % față de salariu mediu, ținînd cont de indexarea salariului.
Ori, potrivit art. 4 din Legea nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor, salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții Constituționale se stabilește în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie, iar potrivit dispozițiilor finale ale Legii, acesta va fi plătit după cum urmează: de la 01 ianuarie 2014, salariul va fi achitat în cuantum de 80 % din salariu de funcție, iar de la 01 aprilie 2015, în cuantum de 90 %, dar de la 01 aprilie 2 2016 va fi plătit în cuantum deplin. Prin hotărîrea din 13 mai 2014 a judecătoriei Centru mun. Chișinău, acțiunea a fost admisă integral și s-a dispus obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.
Chișinău să recalculeze, începând cu data de 22 februarie 2013 pînă la data de 31 decembrie 2013, pensia pentru vechime în muncă a reclamantului Tudor Panţîru, rezultând din mărimea salariului judecătorului Curții Constituționale, calculat conform prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău să recalculeze, începând cu data de 01 ianuarie 2014, pensia pentru vechimea în muncă a reclamantului Tudor Panţîru, reieșind din mărimea salariului judecătorului Curții Constituționale, calculat conform prevederilor Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013; s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun.
Chișinău să recalculeze ulterior pensia pentru vechime în muncă a lui Tudor Panţîru în dependență de majorarea treptată a salariului, conform art. 10 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013. Prin decizia din 26 noiembrie 2014 a Curți de Apel Chișinău, apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost respins și menținută hotărîrea primei instanțe. La data de 23 ianuarie 2015 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei recurate. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a emis o decizie pripită, neanalizând multilateral legislația în vigoare, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță şi instanța de apel ca fiind stabilite.
Menționează că conform dosarului de pensionare a intimatului, la data de 28.10.2001 i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă ca judecător, care a fost calculată în mărime de 80 % față de salariul de funcție a judecătorului Curții Supreme de Justiție, luându-se în considerație vechimea în muncă, ca judecător de 14 ani și 11 luni, cuantumul cărei la data de 01.01.2013 constituia 5200 lei lunar. Astfel, începând cu 01.01.2014, cuantumul pensiei a fost recalculat odată cu majorarea salariilor judecătorilor efectuată prin Legea nr. 37 din 07.03.2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, care constituia 6880 lei lunar.
Menționează că avînd la bază Legea nr. 328 din 23.12.2013 cu privire la salarizarea judecătorilor, începînd cu data de 01.01.2014, cuantumul pensiei intimatului a fost recalculat, dat fiind majorarea salariului judecătorului în exercițiu, luîndu-se în considerație vechimea în muncă ca judecător la momentul stabilirii pensiei, care în prezent constituie 12979,20 lei lunar. Consideră că pensia pentru vechime în muncă ca judecător a fost recalculată în conformitate cu prevederile legale şi temei de a fi recalculată în mărimea salariului funcției de judecător al Curții Constituționale, nu este necesar. Prin referința din data de 27.02.2014, Tudor Pnțîru, consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea hotărîrilor judecătorești.
Examinînd temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 3 Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 26 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4