2ra-310/15 — Partajarea averii comune

prima instanță T. Berdilă dosarul nr. 2ra-310/15 instanța de apel G. Vavrin T. Dimitriadi I. Dănăilă DECIZIE 25 februarie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Diaconu, Iuliana Oprea, Ion Druță, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Maria Marcu prin intermediul avocatului Lilia Pascal, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Marcu împotriva lui Victor Blaja, Ina Blaja cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună și compensarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea stării bunului imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 14 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Ina Blaja și Victor Blaja, castă hotărârea Judecătoriei Cantemir din 21 iunie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 10 iulie 2012, Maria Marcu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Blaja, Ina Blaja cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună şi compensarea cheltuielilor pentru îmbunătăţirea bunului imobil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în anul 2002 a făcut cunoștință cu pârâtul Victor Blaja şi tot în acelaşi an a trecut cu traiul în casa lui din s. Hîrtop, r-nul Cantemir. După doi ani de trai în comun, şi anume, la 24 noiembrie 2004 au hotărât să se cunune, cununia a avut loc în localitatea Cîrpeşti, r-nul Cantemir. Au considerat inutil de a înregistra oficial căsătoria deoarece erau cununați şi viaţa în comun era liniştită. Menționează că în urma divorțului cu fosta soție, pârâtul dispune de ½ cotă- parte din casa de locuit anterior menţionată. Susține că în anul 2006 fiica sa, Elena Marcu, i-a transmis 3500 euro pentru a-şi procura o casă de locuit, însă pârâtul a fost împotrivă şi i-a propus să plece peste hotare la muncă, el să rămână cu copilul său minor, iar banii (3500 euro) pe care i-a primit de la fiică şi ce va mai cîştiga să fie folosiți pentru reconstrucția casei pârâtului pe motiv că îi va rămînea unui copil de al ei.

Astfel, în anul 2006 a plecat în Italia de unde trimitea bani pentru întreţinerea familiei şi pentru reconstrucția casei, pe care o considera deja comună. Afirmă că a investit în casa de locuit din s. Hîrtop, r-nul Cantemir aproximativ suma de 21800 euro şi 17700 lei și a cumpărat bunuri precum, masă pentru bucătărie, 6 scaune, aragaz şi mașină de spălat. 2 În vara anului 2012 când s-a întors acasă, a aflat că soțul ei Victor Blaja s-a împăcat cu fosta lui soţie, au schimbat lacătele de la poartă şi uşi şi nu-i permit să intre în casa construită din mijloace bănești proprii, deoarece pârâtul nu a lucrat şi nu lucrează nici în prezent. Consideră că pârâtul cu rea-credinţă şi intenționat s-a folosit de munca sa cu scopul de a se îmbogăți fără justă valoare.

Solicită Maria Marcu recunoașterea relației de concubinaj între Maria Marcu şi Victor Blaja ca căsătorie civilă, recunoașterea îmbunătățirilor efectuate în imobilul din s. Hîrtop, r-nul Cantemir pe perioada anilor 2002-2012 şi anume a sumelor de 21800 euro şi 17700 lei, ca proprietate comună a soților Maria Marcu şi Victor Blaja, partajarea costului îmbunătățirilor efectuate în imobilul din s. Hîrtop, r-nul Cantemir prin atribuirea a câte ½ cotă-parte egală pentru fiecare, încasarea din contul lui Victor Blaja ½ cotă-parte din îmbunătățirile efectuate în casa de locuit din s. Hîrtop, r-nul Cantemir, şi anume a sumelor 10900 euro şi 8850 lei, efectuarea expertizei de evaluare a îmbunătățirilor făcute în casa de locuit situată în s. Hîrtop, r-nul Cantemir pentru perioada anilor 2002-2012, partajarea averii comune a soților Victor Blaja şi Maria Marcu ce constă din: masă pentru bucătărie, 6 scaune, aragaz şi mașină de spălat, prin transmiterea în proprietatea lui Victor Blaja a bunurilor menționate în schimbul unei sume bănești.

La 17 octombrie 2012, reclamanta Maria Marcu, prin intermediul avocatului Lilia Pascal, a depus cerere de modificare a pretențiilor prin care a solicitat recunoașterea sa ca posesor de bună-credinţă asupra casei de locuit situată în s. Hîrtop, r-nul Cantemir și încasarea din contul lui Victor Blaja în beneficiul său a sumei de 21800 euro şi 17700 lei cu titlu de cheltuieli pentru îmbunătățirea stării bunului imobil din s. Hîrtop, r- nul Cantemir. La 06 februarie 2013, Maria Marcu, prin intermediul avocatului Lilia Pascal, a mai depus o cerere de modificare a pretențiilor, prin care a indicat că bunul imobil care a fost îmbunătățit de către Maria Marcu a fost donat de către Victor Blaja fostei sale soții Ina Blaja.

Astfel, Ina Blaja a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu, ulterior reconstrucției, cu ajutorul mijloacelor bănești investite de către reclamantă, pe perioada concubinajului cu Victor Blaja, datorită cărui fapt, valoarea bunului a sporit esenţial. Prin urmare, solicită Maria Marcu încasarea din contul lui Victor Blaja şi Ina Blaja în mod solidar, a sumei de 21800 euro şi 17700 lei cu titlu de compensare pentru îmbunătățirile care au sporit valoarea bunului imobil din s. Hîrtop, r-nul Cantemir. Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 21 iunie 2013 acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat în mod solidar de la Victor Blaja şi Ina Blaja în beneficiul Mariei Marcu suma de 12000 euro, sau echivalentul în lei moldoveneşti, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării şi suma de 88930 lei cu titlu de contribuție adusă la îmbunătățirile imobilului și taxa de stat în sumă de 7928 lei în beneficiul statului.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 14 octombrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Ina Blaja și Victor Blaja, castă hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasat de la 3 Maria Marcu în beneficiul lui Victor Blaja și Ina Blaja suma de 500 lei fiecăruia cu titlu de cheltuieli de judecată. La 12 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Maria Marcu prin intermediul avocatului Lilia Pascal a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurenta și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și de drept procedural şi anume a interpretat eronat legea şi că pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Susține că instanța de apel a interpretat eronat pct. 24 lit. b) din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție, cu privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe nr. 2 din 27 martie 2006. A mai menţionat că pricina a fost judecată în absența sa și a avocatului Lilia Pascal, care nu au fost citate legal, iar prin urmare au fost lipsite de posibilitatea de a prezenta argumente și probe în susținerea acțiunii, fiindu-i îngrădit dreptul la apărare.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 27 noiembrie 2014 Curtea de Apel Cahul a expediat părţilor copia deciziei din 14 octombrie 2014, iar la 12 decembrie 2014, adică în termenul prevăzut de lege avocatul Lilia Pascal în interesele Mariei Marcu a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 18 februarie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Pe parcursul judecării pricinii s-a stabilit că Maria Marcu şi Victor Blaja din anul 2002 s-au aflat în relaţii de concubinaj, fapt ce se confirmă prin certificatul de cununie cu nr. 12 din 20 iunie 2012 eliberat de parohia Sf. Arh. Mihail din s. Cîrpeşti, r-nul Cantemir.

S-a stabilit că relaţia de concubinaj dintre părţi a durat din anul 2002 pînă în anul 2011 şi în această perioadă părţile au locuit şi au dus o gospodărie comună. În baza relaţiilor de concubinaj Maria Marcu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva lui Victor Blaja şi Ina Blaja solicitînd încasarea în mod solidar compensaţia îmbunătăţirilor care au sporit valoarea bunului imobil din s. Hîrtop, r-nul Cantemir în mărime de 21800 euro şi 17700 lei.

4 Fiind investită cu judecare pricinii în fond prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii stabilind că părţile s-au aflat în relaţii de concubinaj şi au îmbunătăţit simţitor costul casei de locuit, admitînd-o încasînd în mod solidar de la Victor Blaja şi Ina Blaja în beneficiul Mariei Marcu suma de 12000 euro, ori echivalentul lor în lei moldoveneşti conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării şi 88930 lei în calitate de contribuţie adusă la îmbunătăţirea imobilului, în rest acţiunea a respins-o ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel, judecînd pricina în ordine de apel a casat hotărîrea primei instanţe emitînd o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, concluzionînd că Maria Marcu nu este proprietară a bunului imobil şi că aceasta nu a dovedit faptul că în timpul relaţiei de concubinaj a contribuit la reconstrucţia şi îmbunătăţirea bunului imobil.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie judecînd recursul consideră că decizia instanţei de apel este emisă cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. Astfel, pe parcursul judecării pricinii s-a stabilit că în timpul relaţiei de concubinaj Maria Marcu şi Victor Blaja au locuit în imobilul care aparţinea lui Victor Blaja şi Ina Blaja. S-a mai stabilit că prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 24 ianuarie 2013 a fost partajat imobilul dat, casa de locuit situată în s. Hîrtop, r-nul Cantemir, în două părţi egale fiind atribuit lui Victor Blaja în natură partea I-a (conform variantei de expertiză tehnico-judiciară) şi Inei Blaja fiindu-i atribuit – partea II-a din casa nominalizată.

Ulterior, conform contractului de donaţie nr. 4821 încheiat la 29 mai 2012 Victor Blaja i-a donat Inei Blaja bunul imobil compus din ½ cotă-parte in terenul pentru construcţii cu suprafaţa totală de 0,1853 ha cu nr. cadastral 2145115.106 cu construcţiile amplasate pe terenul în cauză şi anume ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, care constă din construcţie sub nr. 01 cu suprafaţa totală de 207,9 m.p. cu nr. cadastral 2145115.106.01, un întreg din magazie care constă dintr-o construcţie accesorie cu nr. 02 suprafaţa totală de 47,6.m.p., nr. cadastral 2145115.106.02, un întreg din garaj care constă dintr-o construcţie sub nr. 03 cu suprafaţa totală de 27,3 m.p. cu nr. cadastral 2145115.106.03; un întreg din magazie, care constă dintr-o construcţie accesorie sub nr. 04 cu suprafaţa totală de 0,72m.p.

cu nr. cadastral 2145115.106.04, situat în intravilanul comunei Plopi, s. Hîrtop, r-nul Cantemir, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 2145115106 (f.d. 18-19). Instanţa de recurs reţine că nu poate constitui temei de dobîndire a dreptului de proprietate relaţia de fapt a concubinajului. În cazul în care imobilul locativ a fost dobîndit de către unul dintre concubini, dar pe parcursul acestei relaţii au fost efectuate de către concubini anumite reconstrucţii, reparaţii capitale, reamenajări, etc, concubinul neproprietar va dispune de dreptul de a solicita plata unei compensaţii băneşti egală cu contribuţia adusă la îmbunătăţirile imobilului, în baza principiului îmbogăţirii fără justă cauză, fără a dispune de dreptul de recunoaştere a proprietăţii asupra unei părţi din imobilul locativ sau din anexele acestuia.

În circumstanţele expuse, este cert faptul că recurenta Maria Marcu nu este proprietară a bunului imobil la care pretinde că a contribuit la îmbunătăţirea stării acestuia, deoarece nu a confirmat prin probe veridice şi concludente efectuarea 5 îmbunătăţirilor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reamenajare) imobilului în timpul relaţiilor de concubinaj, pentru a pretinde a compensarea cheltuielilor pentru îmbunătăţirea imobilului. În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Iar, art. 121 CPC prevede că instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

Astfel, în calitate de probe la stabilirea cuantumului compensaţiei recurenta Maria Marcu în cadrul examinării pricinii a prezentat înscrisurile: conturi de plată cu bonuri de plată pentru materiale de construcţii pe perioada: 16.04.2010 -23.03.2012 (f.d. 43-49) perioada 22.07.2009 -31.03.2010 (f.d. 54 -56) în mărime 88 930 lei, cît şi declaraţiile martorilor privind transferuri băneşti de 3000 euro şi procurarea materialelor de construcţie în sumă de 9000 euro. Colegiu civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a dat apreciere corectă probelor administrate şi just a stabilit că prin conturile şi bonurile de plată eliberate de SC „CONFINTUR” SRL, prin care se încearcă a demonstra procurarea de către Maria Marcu a materialelor de construcţie şi folosirea acestora la reconstrucţia casei de locuit şi a anexelor, proprietate privată a intimatului Victor Blaja.

Însă, nu este confirmat cu certitudine faptul contribuţiei recurentei la îmbunătăţirea stării imobilului, deoarece prin conturile de plată a materialelor de construcţie este indicat numele reclamantei Maria Marcu, însă nu s-a dovedit că aceste materiale de construcţie au fost livrate şi utilizate la reconstrucţia-reparaţia imobilului aflat în litigiu (f.d.43-49, 54-57). Este corectă aprecierea critică a instanţei de apel în ceea ce priveşte declaraţiile martorilor Cernomaz Victor, Caraman Maria, Bagrin Ion, Gutnic Vera, privind utilizarea sumelor de 3000 euro şi 9000 euro la reconstrucţia-reparaţia bunului imobil (f.d. 51-52, 58-59, 60, 61-62). Iar, în urma celor constatate nu se poate dovedi faptul contribuirii la îmbunătăţirea imobilului, proprietate a intimatului Victor Blaja şi Ina Blaja, şi anume a sumelor de bani pe care Maria Marcu le solicită.

La fel, nu s-a demonstrat prin probe veridice şi faptul că recurenţa trimitea în adresa lui Victor Blaja sume de bani, pentru efectuarea reconstrucţiei imobilului. Totodată, se mai reţine că la solicitarea recurentei şi a avocatului acesteia, instanţa de apel a oferit un termen rezonabil (din luna iulie pînă luna octombrie 2014) pentru prezentarea probelor suplimentare privind confirmarea faptului efectuării reconstrucţiei, reparaţiei ce a contribuit la îmbunătăţirea esenţială a imobilul, în confirmarea cuantumului compensaţiei solicitate, însă alte probe de către recurentă nu au fost prezentate. Mai mult, compensaţia bănească pe care o solicită recurenta ca contribuţie adusă la îmbunătăţirea bunului este foarte mare, or conform contractului de donaţie din 29 mai 2012 valoarea estimată a bunului imobil donat a fost evaluat în mărime de 40299 lei conform certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr.2909, eliberat la 11 aprilie 2012 de către OCT Cantemir.

6 În acest sens, Maria Marcu în cadrul examinării pricinii nu a prezentat probe privind valoarea bunului la începerea relaţiilor de concubinaj cu intimatul Victor Blaja (a.2002) şi valoarea bunului imobil în perioada încetării relaţiilor de concubinaj (a.2011), pentru a diferenţia valoarea îmbunătăţirilor imobilului, şi respectiv stabilirea contribuţiei aduse de aceasta la îmbunătăţirea imobilului. Este neîntemeiat şi nu poate fi reţinut argumentul recurentei precum că instanţa de apel a aplicat eronat legea, însă recurenta nu indică care anume lege a fost aplicată şi interpretată eronat de către instanţele de judecată şi în ce constă interpretarea eronată acestor norme.

La fel nu poate fi reţinut nici argumentul recurentei referitor la aceea că instanţa de apel le-a îngrădit dreptul la apărare prin faptul că nu le-a înştiinţat legal despre şedinţele de judecată, deoarece conform proceselor verbale ale şedinţelor de judecată atît recurenta cît şi reprezentantul acesteia Lilia Pascal au fost prezente la examinarea pricinii fiind înştiinţate despre şedinţa de judecată stabilită la 14 octombrie 2014 (f.d. 178-179). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, soluţia dată de instanţa de apel este legală şi întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect a soluţionat litigiul dat în conformitate cu art. 130 CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Maria Marcu prin intermediul avocatului Lilia Pascal. Se menţine decizia Curţii de Apel Cahul din 14 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Marcu împotriva lui Victor Blaja, Ina Blaja cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună și compensarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea stării bunului imobil.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iurie Diaconu Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi