2ra-581/15 — Partajarea casei de locuit

prima instanţă: N. Corcea dosarul nr. 2ra-581/15 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Gurmeza ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Mirciu Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mirciu Constantin către Glavan Maria şi Consiliul or.

Biruinţa privind partajul averii şi declararea nulităţii actelor juridice, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Mirciu Constantin, casată hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 noiembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 07 mai 2009 Mirciu Constantin a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Glavan privind partajul averii şi declararea nulităţii actelor juridice. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că s-a aflat în relaţii de concubinaj cu Glavan Maria din anul 1970. În timpul vieţii în comun au construit casă de locuit, construcţiile auxiliare din str. Unirii 43, or.

Biruinţa, însă din motivul că relaţiile între ei s-au înrăutăţit a fost nevoit să plece cu traiul în altă gospodărie. Cere, reclamantul partajarea casei de locuit şi a construcţiilor auxiliare din str. Unirii 43, or. Biruinţa. Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 02.12.2010 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17.02.2011 a fost admis apelul declarat de Mirciu Constantin, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 02.12.2010, cu restituirea pricinii spre rejudecare primei instanţe, în alt complet de judecată. La 25 octombrie 2011 Mirciu Constantin a înaintat cerere suplimentară în care a invocat că, de mai mult de 15 ani posedă cu bună credinţă imobilul din str. Unirii 43, or.

Biruinţa şi consideră că este proprietarul bunului respectiv. Cere, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din or. Biruinţa, str. Unirii 43 prin uzucapiune şi obligarea OCT Sîngerei la înregistrarea cadastrală. Prin încheierea judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 cererea înaintată de Mirciuc Constantin privind recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra casei de locuit a fost scoasă de pe rol. Prin hotărîrea judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 acţiunea lui Mirciu Constantin împotriva lui Glavan Maria privind partajarea averii a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22.11.2012 a fost admis apelul declarat de Mirciu Constantin, casată hotărîrea judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare primei instanţe în alt complet de judecată.

Ulterior, Mirciu Constantin a înaintat o cerere suplimentară către Glavan Maria privind declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986. În motivarea cererii a indicat că, a trăit în concubinaj cu Glavan Maria din anul 1970. În acea perioadă locuiau în căminul din or. Biruinţa, r-nul Sîngerei. Dat fiind fapt că lucra la Fabrica de zahăr din or. Biruinţa, i s-a repartizat un lot de teren pentru construcţia casei de locuit. La începutul anilor 1980 a început construcţia casei ce locuit cu concubina lui. De la începutul anilor 1980 a concubinat şi a dus o gospodare în comun cu Glavan Maria, însă căsătoria prin acordul ambilor nu au vrut să înregistreze. În anul 1986 au trecut în casă nouă construită de ambii.

Se invocă că perfectarea actelor de înregistrare a imobilului la OCT Sîngerei au început la 03 decembrie 1979, cînd construcţia casei de locuit era în toi. Indică că, în dosarul cadastral, inventarierea tehnică a casei, primul în lista proprietarilor era înscris el ca proprietar, şi apoi Glavan Maria, nu ştie din care considerent numele său a fost tăiat indicînd cu creion „extras din pv. N II din 27 mai 1977” ceea ce este eronat indicat, deoarece însăşi dosarul cadastral a început a fi completat la 3 decembrie 1977 şi în casă nu locuia nimeni. La pagina 4-6 al dosarului cadastral al imobilului cu nr. cadastral 7402101103 este înscris ca folositor Mirciu Constantin a imobilului construit în anul 1980 cu toate accesoriile şi materialele folosite la construcţie.

La pagina 9 a dosarului cadastral ca proprietar este indicat Mirciu Constantin al imobil construit în anul 1980 pe adresa or. Biruinţa, str. Unirii 43. Iar la pagina 14 a dosarului cadastral este actul de investigare din 10.12.1985 ca proprietar este indicat Glavan Maria care a primit copia planului casei pentru darea în exploatare. La 04.01.1986 sub nr.63 a fost făcută comandă de inventariere a imobilului din or. Biruinţa, str. Unirii 43, comandă care s-a soldat cu eliberarea actului de exploatare a locuinţei bazată pe decizia consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 03.01.1986. 2 Consideră că, actul de finalizare este drept unul ilegal şi fără temei, deoarece dosarul cadastral şi actele efectuate sunt pe numele lui Mirciu Constantin, însă în decizia Consiliului local deja apare o altă persoană şi anume Glavan Maria.

În final reclamantul a solicitat, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din or. Biruinţa, str. Unirii 43 prin uzucapiune şi obligarea OCT Sîngerei la înregistrarea cadastrală, declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986, anularea deciziei consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986 şi anularea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în or. Biruinţa, str. Unirii 43 pe numele lui Glavan Maria. La 17.10.2013 avocatul Popuşoi Sergiu, reprezentantul lui Glavan Maria a înaintat cerere către Mirciu Constantin prin care a solicitat încasarea din contul lui Mirciu Constantin a cheltuielilor de judecată în mărime de 6000 lei.

La 25.11.2013 avocatul Popuşoi Sergiu, reprezentantul lui Glavan Maria a înaintat cerere către Mirciu Constantin prin care a solicitat încasarea din contul lui Mirciu Constantin a cheltuielilor de judecată în mărime de 7000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 noiembrie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Mirciu Constantin către Glavan Maria şi Consiliul or. Biruinţa cu privire la partajarea casei de locuit şi construcţiilor auxiliare, recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea actelor a fost respinsă, s-a admis parţial cererea avocatului Popuşoi Sergiu privind încasarea cheltuielilor de judecată şi s-a încasat de la Mirciu Constantin în beneficiul lui Glavan Maria cheltuielile de judecată în mărime de 4000 lei.

La 19 decembrie 2013 Mirciu Constantin a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea lui, casarea hotărîrii cu emiterea a unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2014 a fost admis apelul declarat de Mirciu Constantin. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 noiembrie 2013, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Mirciu Constantin către Glavan Maria privind partajul averii şi declararea nulităţii actelor juridice. S-a încasat de la Mirciu Constantin în beneficiul lui Glavan Maria cheltuielile le asistenţă juridică în sumă de 4000 (patru mii) lei. La emiterea deciziei instanţa de apel a reţinut că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. 740202103 , dreptul de proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral 7402101.103 (teren pentru construcţii, suprafaţa de 0,0826 ha, situat raionul Sîngerei, or.

Biruinţa str. Unirii, 43) a fost înregistrat la 04.05.2001 cu cota parte 1.0 după Mirciu Constantin în temeiul Titlului autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.7402101103 din 10.02.2001, iar dreptul de proprietate asupra bunului imobil nr. 7402101.103.01 (casa de locuit individuală suprafaţa de 3 88,2 m.p. situată raionul Sîngerei, or. Biruinţa str. Unirii, 43), nr. 7402101.103.02 (construcţie accesorie suprafaţa de 30,5 m.p.) a fost înregistrat la 11.12.2008 cu cota 1.0 după Glavan Maria în temeiul actului de primire în exploatare a casei de locuit, aprobat prin decizia executivului or. Biruinţa nr.1/3 din 03.01.1986 (f.d.11). Iniţial Mircu Constantin a depus cererea de chemare în judecată împotriva Mariei Glavan solicitînd partajul bunurilor imobile situate în or.

Biruinţa str. Unirii,43, invocînd precum că s-a aflat în relaţii de concubinaj cu intimata Glavan Maria începînd cu anul 1970 şi împreună au construit casă şi construcţii auxiliare, întemeind pretenţiile pe prevederile art.art.25,26 Codul familiei. Ulterior, Mirciu Constantin a mai depus o cerere suplimentară solicitînd recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din or. Biruinţa, str. Unirii 43 prin uzucapiune şi obligarea OCT Sîngerei la înregistrarea cadastrală. Prin încheierea judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 cererea înaintată de Mirciu Constantin privind recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra casei de locuit a fost scoasă de pe rol, încheierea nefiind contestată a devenit irevocabilă.

Tot la 17 aprilie 2012 prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei acţiunea lui Mirciu Constantin împotriva lui Glavan Maria privind partajarea averii a fost respinsă ca neîntemeiată şi nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22.11.2012 a fost admis apelul declarat de Mirciu Constantin, casată hotărîrea judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare primei instanţe în alt complet de judecată. Astfel, încheierea Judecătoriei Sîngerei din 17 aprilie 2012 privind scoaterea de pe rol a cererii înaintată de Mirciu Constantin privind recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra casei de locuit a rămas valabilă. Or, la momentul emiterii deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22.11.2012 , legea procedurală nu prevedea efectele trimiterii spre rejudecare a pricinii stipulate în art.385 al.(2) CPC, care au întrat în vigoare la 30.11.2012.

Astfel, prima instanţa eronat a examinat pretenţiile apelantului Mirciu Constantin privind recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra casei de locuit, deoarece cererea dată a fost scoasă de pe rol şi nu putea fi obiectul de examinare în cadrul acestui dosar. După trimiterea pricini la rejudecare de către Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 22.11.2012, Mirciu Constantin a înaintat cerere către Glavan Maria privim declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986 (f.d.205, vol. I) prin care a solicitat declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986, anularea deciziei consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986 şi anularea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în or.

Biruinţa, str. Unirii 43 pe numele lui Glavan Maria, întemeind cerinţele pe prevederile art.227 Cod Civil. 4 Prima instanţa fiind investită să judece pricina dată şi-a întemeiat soluţia sa privind respingerea acestor cerinţe pe prevederile Codului Civil nou, invocînd omiterea termenului de prescripţie de către apelant. Instanţa de apel a reţinut că, apelantul Mirciu Constantin a solicitat declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986 şi a deciziei consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986. Astfel, prima instanţă î-şi întemeiază concluziile sale făcând trimitere la Codul Civil nou, însă raportul juridic a apărut pînă a intra în vigoare Codul Civil în redacţia Legii din 06 iunie 2002. Conform art. 6 al.

(1) Cod civil, în redacţia Legii din 6 iunie 2002, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare. În cazul dat, actul de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986, decizia consiliului local al or. Biruinţa nr.1/3 din 03.01.1986 (f.d.18) au fost emise până la adoptarea Codului Civil nou, când era în vigoare Codul Civil în redacţia Legii din 26.12.1964.

Astfel, litigiului dat sunt aplicabile prevederile legii care era în vigoare la momentul apariţiei situaţiei juridice în cauză şi anume Codul civil în redacţia Legii din 26 decembrie 1964. Conform art. 74 Cod civil (redacţia veche), termenul general pentru apărarea printr-o acţiune a drepturilor încălcate ale unei persoane (prescripţia) este de 3 ani. Prescripţia începe să curgă din ziua în care s-a născut dreptul la acţiune, dreptul la acţiune se naşte din ziua cînd persoana a aflat sau trebuia să afle că i-a fost încălcat un drept, cu excepţia cazurilor de suspendare sau întrerupere a cursului prescripţiei, conform art. 79 Cod civil, în redacţia Legii din 26 decembrie 1964. Conform art. 78 Cod civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), instanţa judecătorească competentă sau arbitrii aleşi aplică prescripţia independent de cererea părţilor.

Conform art. 83 Cod civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), împlinirea termenului de prescripţie înainte de intentarea acţiunii constituie un temei pentru respingerea acţiunii. Dacă instanţa judecătorească competentă sau arbitrii aleşi constată, că este întemeiat motivul, pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, dreptul încălcat va fi apărat. Cum rezultă din materialele pricinii, Mirciu Constantin a depus cererea privind declararea nulităţii actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986 şi a deciziei consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986, bea în luna aprilie 2013 (f.d.205, 251, vol. I). Raportînd normele legale enunţate la circumstanţele pricinii, instanţa de apel a ajuns la concluzia că acţiunea lui Mirciu Constantin privind declararea nulităţii 5 actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 04.01.1986 şi a deciziei consiliului local al or.

Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986, a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie extinctive şi urmează să fie respinsă din motivul omiterii nemotivat termenului de prescripţie extinctivă. Instanţa de apel a menţionat că, apelantul Mirciu Constantin cel tîrziu la data de 07.05.2009, cînd a depus cererea privind partajul averii era cunoscut cu actele care contestă abia în anul 2013, or la cererea de chemare în judecată depusă la 07.05.2009 (f.d.3, vol. I) Mirciu Constantin a anexat actului de finalizare a lucrărilor de construcţie din 03.01.1986, care a fost aprobat de decizia consiliului local al or. Biruinţa cu nr.1/3 din 03.01.1986 (f.d.18). Referitor la capătul de cerere privind anularea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în or.

Biruinţa, str. Unirii 43 pe numele lui Glavan Maria, în registrul Bunurilor imobile la data 11.12.2008, instanţa de apel a considerat, că aceasta urmează a fi respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie prevăzut de art.267 Cod Civil. Conform art. 267 alin.(l) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Potrivit art.271 din Codul civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond, în apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptam numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

Conform art. 272 alin.(l) din Codul civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Respectiv, după cum denotă actele cauzei, la examinarea pricinii în prima instanţă, Glavan Maria, a invocat şi tardivitatea acţiunii, solicitînd respingerea cererii de chemare în judecată a lui Mirciu Constantin şi ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În acest context prescripţia extinctivă este termenul la expirarea căruia, in cazul în care acţiunea nu a fost înaintată, se stinge dreptul la apărare pe calea acţiunii civile.

Odată ce e dovedit cu certitudine că Mirciu Constantin a omis termenul de prescripţie, iar pîrîtul a invocat aceasta întru apărarea sa, se consideră stins dreptul reclamantului la apărare pe cale civilă iar, în cazul în care se constată că reclamantul a înaintat acţiunea cu omiterea termenului de prescripţie nu este necesară expunerea asupra fondului cauzei. Or, despre înregistrarea dreptului de proprietate după Glavan Maria, apelantul putea afla din momentul înregistrării dreptului asupra imobilului litigios la 11.12.2008, pe cînd acţiunea a fost depusă în instanţă în luna aprilie 2013. În ce priveşte cererea apelantului Mirciu Constantin privind partajul bunurilor imobile, instanţa de apel a ajuns la concluzia că, aceasta urmează să fie respinsă ca 6 neîntemeiată.

Or, cum s-a constatat, apelantul Mirciu Constantin este înregistrat în Registrul bunurilor imobile ca proprietar a terenului aferent casei de locuit situate în or. Biruinţa, str. Unirii,43, iar proprietarul cărei este intimata Glavan Măria. Astfel, proprietatea asupra terenului şi a casei de locuit nu este comună şi prin urmare, partajarea bunurilor proprietate cărora nu este comună este inadmisibilă. Prin urmare, avînd în vedere faptul că prima instanţă a aplicat eronat normele de drept material şi procesual, Colegiul civil ajunge la concluzia de a admite apelul declarat de Mirciu Constantin, de a casa hotărîrea primei instanţe integral şi de a emite o nouă hotărîre privind respingerea acţiunii.

La 13 ianuarie 2015 Mirciu Constantin a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii şi respingere a cererii privind încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele judecătoreşti eronat au aplicat legea. Se arată că la pagina 4-6 a dosarului cadastral al imobilului cadastral cu nr.7402101103, recurentul e înscris ca folositor al imobilului construit în anul 1980 cu toate accesoriile materiale folosite la construcţii, la fel la dosarul cadastral ca proprietar este indicat Mirciu Constantin.

În titlul de deţinător al terenului, proprietar al terenului din str. Unirii 43, or. Biruinţei proprietar este recurentul şi nu Glavan Maria. Faptul că Glavan Maria este indicată ca proprietar şi ca persoana care a primit copia planului de dare în exploatare a casei, dar şi faptul că actul de finalizare a construcţiei din 1986 este eliberat pe Glavan Maria, este o omisiune a autorităţilor locale şi nu corespunde realităţii. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mirciu Constantin este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mirciu Constantin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

7 Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mirciu Constantin, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Mirciu Constantin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 8