2ra-276/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: I. Țurcan dosarul nr. 2ra-276/15 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Consiliul mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Feliciei Ermoliuc împotriva ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Consiliul mun.

Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chişinău din 25 noiembrie 2013 c o n s t a t ă La 23 octombrie 2012 Ermoliuc Felicia a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, intervenient Consiliului mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acţiunii a indicat că, la 10 august 2012, la orele 10.30, peste automobilul acesteia a căzut o parte dintr-un arbore bifurcat din specia salciei, tulpina căruia era putredă și prezenta vădit un pericol sporit în curtea blocului din str. N. Dimo 29/3 mun. Chișinău. Arborele măsura în jur de 25 m înălțime și 80 cm în diametru, cu o vîrstă de cca 40 ani.

Susține că o creangă din arborele dat a căzut peste automobilul reclamantei de model Renault Scenic cu n/î CPP 285 și i l-a accidentat puternic. Avarierea a avut loc în partea laterală dreaptă a vehiculului și a acoperișului, provocîndu-i multiple zgîrîieturi și îndoituri pe suprafața capotei și barei laterale de protecție din partea stîngă. Polițistul de sector printr-un proces-verbal de cercetare la fața locului a fixat faptul căderii arborelului peste vehicul. Conform Actului de examinare a mijlocului de transport auto nr. 872/08A din 14 august 2012, întocmit de SRL ”Exauto-Plus”, s-a stabilit că prejudiciul material pentru reparația automobilului constituie 20934,95 lei. Prin telegrama din 10 august 2012 pîrîtul ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a fost înștiințat despre efectuarea constatării de daune a vehicului pentru data de 14 august 2012, însă reprezentanții acestuia nu s-au prezentat.

Centrul de Expertize Independente ”Cexin” la rîndul său, la 20 august 2012 a efectuat expertiza arborelui căzut și prin raportul de constatare tehnico-științific nr. 649 a stabilit gradul de putrefacție a sistemului rădăcinos și a bazei tulpinii acestuia de peste 80%. La fel s-a stabilit că peste vehicul a căzut partea înclinată a arborelui. Or, îmbinarea acestor 2 factori au dus la căderea salcîmului sub propria greutate. Serviciul Hidrometeorologic de Stat prin scrisoarea nr. 985/08 din 23 august 2012 a informat că la data de 10 august 2012 între orele 09.00 – 12.00, cînd s-a produs accidentul, viteza maximă a vîntului a atins 4m/s, deci erau condiții climaterice obișnuite.

În primăvara anului 2012 locatarii blocului locativ din str. N. Dimo 29/3 au cerut ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” luarea măsurilor privind tăierea copacilor uscați și bolnavi, curățirea crengilor uscate, din cauza că existau pericole de producere a prejudiciilor materiale a blocului locativ, a vehiculelor. Totodată, s-a menționat în scrisoarea locatarilor că terenul de joacă a copiilor se află în imediata apropriere a acestor copaci uscați. Cu toate acestea, careva acțiuni asociația nu a întreprins. Conform art. 10 al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999, ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” este autoritatea ce trebuie să asigure starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de apartenența acestora, organizînd acțiunile necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor, iar art. 26 al.

(1) lit. g) a Legii regnului animal nr. 239 din 08 noiembrie 2007 prevede că, în cazul lichidării focarelor active de boli și vătămători în fondul forestier și în vegetația forestieră din afara fondului forestier, tăierile se efectuează de către agențiile sau inspecțiile ecologice, în baza recomandărilor comisiei constituite din reprezentanții agențiilor sau inspecțiilor ecologice, deținătorilor de terenuri respective, autorității silvice centrale și altor autorități responsabile, după caz. Respectiv, pîrîtul a încălcat normele legale enunțate și dreptul de proprietate a reclamantei asupra vehiculului. Prin prisma art. 1404 al.

(4) Cod civil, cere reclamanta încasarea de la ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a prejudiciului material de 20934,95 lei, 1741,48 lei cheltuieli auxiliare și 680,30 lei cheltuieli de judecată, obligarea ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” de a finisa defrișarea tulpinii arborelui putred din specia salcie și tăierea tuturor arborilor uscați din str. N. Dimo 29/3 mun. Chișinău, cu readucerea zonei verzi sub un aspect estetic și îngrijit. Ulterior, reclamanta a depus o cerere suplimentară, prin care a cerut repararea prejudiciului moral de 5000 lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 25 noiembrie 2013, a fost admisă parțial acțiunea și a fost dispusă încasarea de la ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul reclamantei a prejudiciului material în sumă de 20934,95 lei, 1741,48 lei cu titlu de cheltuieli auxiliare, 2500 lei cheltuieli de asistență juridică și 680,30 lei cheltuieli de judecată, în rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Consiliul mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chişinău din 25 noiembrie 2013. La 12 decembrie 2014 Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar faptul juridic, temeiul răspunderii delictuale fiind o totalitate de elemente esențiale necesare și suficiente pentru atragerea răspunderii delictuale. Drept urmare, delictul civil include prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite, acest ultim element integrînd și capacitatea delictuală. Lipsa unei condiții enunțate mai sus, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, cînd răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții. Or, cel care pretinde la ceva, trebuie să facă proba celor susținute, în cazul dat persoanei vătămate prin fapta ilicită.

În opinia recurentului, instanțele și-au întemeiat hotărîrile judecătorești în baza probelor obținute cu încălcarea legii, or raportul de constatare tehnico-științific este în contradictoriu cu datele procesului-verbal din 10 august 2012, căruia nici nu s-a dat vreo apreciere. Arbitrar au apreciat și imaginile foto de la fața locului, de unde clar rezultă că arborele este verde, în plină vegetație. Nu s-a dat apreciere nici scrisorii Direcției generale transport public și căi de comunicații din 04 februarie 2013, potrivit căreia lipsește în preajma blocului din str. N. Dimo 29/3 mun. Chișinău vreo parcare auto. Deci, arborele nu prezenta semne că putea să cadă și că ar fi putut provoca careva daune, din care cauză nici nu s-au întreprins măsuri de defrișare a acestuia.

Astfel, în cumulul probelor prezentate de recurent, nu a fost stabilită culpa pîrîtului în cauzarea prejudiciului material, iar ruperea ramului s-a datorat condițiilor climaterice din acea zi, deci fiind un caz fortuit. La 12 decembrie 2014 ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel pe aceleași temeiuri similare ca și Consiliul mun. Chișinău, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrilor judecătorești, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Examinînd temeiurile recursurilor declarate de către Consiliul mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Consiliul mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursuri se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurenților cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurenți a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recursurile declarate nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Consiliul mun.

Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile Consiliului mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat