2ra-2576/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr. 2ra-2576/14 instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 19 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Primăria mun. Chișinău şi Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Eremia Nicolae împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 septembrie 2013 prin care acțiunea a fost admisă parțial, și împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 septembrie 2013 și încheierea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 28 februarie 2013, c o n s t a t ă: La 14 august 2012, Eremia Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 27 iunie 2012, în jurul orelor 06.45, peste automobilul său de model „Toyota Corolla” cu numărul de înmatriculare К AS-278, care se afla în locul special amenajat pentru parcare în curtea blocului locativ situat pe str. N. Dimo 22, mun. Chişinău a căzut o ramură a unui copac de plop de la înălţimea 15-20 m, cu diametrul de 15-20 centimetri şi lungimea de 8-10 metri, ca rezultat automobilul său a fost avariat.

Iar conform actului de examinare a mijlocului de transport nr.680-06A din 29 iunie 2012 întocmit de SRL „Exauto-Plus” prejudicial material cauzat în urma deteriorării automobilului constituie 68 805,05 lei. Susţine că conform actului de examinare a stării sanitare a arborilor din 31 iulie 2012, cauza ruperii şi căderii ramurii de copac menţionate a fost provocată de vîrsta înaintată a peste 60 ani a expluatabilitării fizice, starea fitosanitară necuvenită a spaţiului verde, pe care creştea ramura, precum şi afectarea acestui copac cu ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roşu al lemnului, dăunători şi boli. Menţionează că din informaţia Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr.803/08 din 12 iulie 2012 rezultă că pe data de 27 iunie 2012, condițiile climaterice au fost obișnuite fără vînt și precipitații.

Astfel, invocînd prevederile art. 1404 Cod civil și art. 6 al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999, consideră că vinovată în producerea incidentul, care a avut loc la data de 27 iunie 2012, se face administraţia publică locală, în persoana Primăriei mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, care nu au asigurat starea fitosanitară cuvenită a copacului de plop ce creşte în curtea blocului locativ din str. N. Dimo 22, mun. Chişinău, fapt ce a dus la ruperea și căderea ramurii peste automobilul său, drept urmare, deteriorîndu-l. Solicită încasarea în mod solidar de la Primăria mun.

Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” a sumei de 68 805,5 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 682 lei cu titlu de cheltuieli pentru examinarea spațiului verde, a sumei de 538,96 lei cu titlu de cheltuieli pentru examinarea mijlocului de transport și a sumei de 3 600,78 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru achitarea taxei de stat. În cadrul dezbaterilor judiciare reclamantul Eremia Nicolae şi-a concretizat cerinţele înaintate, solicitînd încasarea în mod solidar din contul Primăriei mun.

Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 91103,91 lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, cheltuielile suportate în urma examinării copacului și mijlocului de transport în mărime de 682 lei și respectiv, 538,96 lei, iar în total suma de 142 324,87 lei, precum și cheltuielile suportate pentru plata taxei de stat în mărime de 150 lei (f.d. 113-119). Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 februarie 2013, a fost scutit parțial Eremia Nicolae de plata taxei de stat (f.d. 76). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 septembrie 2013, acțiunea a fost admisă parțial şi încasat, în mod solidar, din contul Primăriei mun.

Chișinău și ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Eremia Nicolae suma de 53364,52 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 1332 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău și menținută hotărârea și încheierea primei instanțe. La 27 mai 2014, Primăria mun.

Chișinău a declarat recurs împotriva deciziilor instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziilor instanței de apel și parţial hotărârii primei instanțe, în partea admiterii acţiunii a lui Eremia Nicolae, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată. Totodată, recurentul a solicitat dispunerea întoarcerii executării și restituirea ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” suma de 59 696 lei achitată la data de 26 iunie 2014 în beneficiul lui Eremia Nicolae în scopul executării hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul Primăria mun. Chișinău a invocat că nu este de acord cu deciziile instanței de apel și consideră că acestea urmează a fi casate deoarece instanța de apel în cadrul examinării cauzei a încălcat esenţial şi a aplicarea eronat normele de drept material şi procedural.

Cu referire la prevederile art. 117 alin.(l, 2) și art. 118 CPC, menționează că nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii, fiecare parte urmînd să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, dacă legea nu dispune altfel. Iar, invocînd reglementările art. 1389 Codul civil, afirmă că cel care pretinde ceva în justiţie trebuie să facă proba celor susţinute. Insistă că sarcina probei revine în cazul răspunderii delictuale persoanei vătămate prin fapta ilicită.

Probaţiunea se realizează în condiţii obişnuite cu privire la condiţiile prejudiciului, faptei ilicite, raportului de cauzalitate şi vinovăţia autorului, toate având un caracter obiectiv. Pe cînd, Eremia Nicolae, susţinînd că, pîrîtul nu a îndeplinit obligaţiile de menţinere şi îngrijire a arboretului în conformitate cu normele tehnice, a constatat legătura de cauzalitate între fapta ilicita şi prejudiciu, fără a prezentat dovada dreptului de proprietate asupra automobilului deteriorat. Susține recurentul că îngrijirea spaţiilor verzi este efectuată conform normelor tehnice şi agrotehnice din domeniu, iar starea arborelui este apreciată după semnele externe pe care le prezintă.

Iar, arborele, care se pretinde că a căzut şi a provocat daune, a fost în stare fitosanitară bună, în vegetaţie, verde, și nu prezenta semne, care ar fi permis prevederea şi prevenirea căderii acestuia, or, la materialele pricinii lipseşte o dovadă clară a faptului că, pârâţii nu şi-ar fi onorat obligaţia. Mai indică recurentul că starea fitosanitară este împrejurarea esenţială pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, în condiţiile în care în funcţie de acest fapt urmează a fi apreciată conduita pe care urma s-o aibă pârâţii.

Prin urmare, afirmă că atât timp cât arborele este într-o stare bună, legea nu-i obligă de a acţiona, iar în situația în care arborele căzut era în stare fitosanitară bună, nu le poate fi pretinsă o anumită conduită, precum și încălcarea normei legale, circumstanțe care exclud fapta ilicită, cu atît mai mult că, la materialele pricinii a fost anexat procesul verbal din 27 iunie 2012, prin care se confirmă că starea fitosanitară a arborelui este bună, în vegetaţie, verde, fără simptome ale vreunei afecţiuni sau boli. La fel invocă că la materialul probator lipseşte dovada certă a raportului de cauzalitate între fapta ilicită pretinsă şi prejudiciul pretins, iar un asemenea raport nu este posibil de stabilit în cazul cînd lipseşte fapta ilicită, respectiv autorităţilor publice locale nu li se poate imputa că nu ar fi acţionat în modul impus, după cum se pretinde.

Insistă că la caz, lipseşte vinovăţia recurenţilor, iar în condițiile în care arborele se afla într-o stare bună și starea fitosanitară nu prezenta careva semne care ar fi impus întreprinderea anumitor acţiuni din partea lor, este alogică vinovăția ultimilor. De asemenea, remarcă recurentul că având în vedere statutul întreprinderii „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”, ca subiect de drept, este neîntemeiată referirea intimatului la prevederile art. 1404 al Codului civil, care este aplicabil doar autorităţilor publice, deoarece reieșind din prevederile art. 13, 20 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, întreprindere municipală este una din formele organizatorico-juridice sub care poate fi practicată activitatea de întreprinzător, este persoană juridică şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul său.

În acest context insistă că autorităţile administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale pe de o parte și întreprinderea municipală nu poartă răspundere reciprocă una față de alta, or, în sensul art. 1 al Legii contenciosului administrativ, autoritatea publică este orice structură organizatorică sau organ, instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public, condiţii în care nu se încadrează și ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”.

Consideră recurentul că pentru aplicarea prevederilor art. 1404 al Codului civil mai este necesară existența obligaţie impuse de un act adoptat în scopul protecţiei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, însă la caz nu a fost stabilită existența unei asemenea obligații, aşa fiind, referirea lui Eremia Nicolae la norma respectivă fiind una tendenţioasă ce are drept scop scutirea acestuia de sarcina probaţiunii. Mai invocă că, intimatul a parcat automobilul în loc interzis, în preajma blocului locativ din str. Domo 22, mun. Chișinău unde nu este amenajată o parcare autorizată, fapt ce se confirmă prin scrisoarea Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţii, nr. 06-2-483 din 05 martie 2013, iar în astfel de circumstanțe de prejudiciul cauzat este responsabil însăşi intimatul.

Aici subliniază că drept cauză a prejudiciului, nu numai fenomenul, ci şi fapta sau împrejurarea imediat anterioară producerii acestuia, apreciind prejudiciul în lipsa ei, în condiţiile existenţei celorlalte împrejurări. Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială a răspunderii delictuale. Toate faptele în lipsa cărora prejudiciul final nu ar fi survenit au aceeaşi valoare cauzală şi trebuie reţinute ca echivalente. Or, din materiale pricinii rezultă în mod cert că Eremia Nicolaie a parcat automobilul în loc interzis, sub copacul cu pricina, care se pretinde a fi putred, în zi pentru care Serviciul Hidrometeorologic de Stat a anunţat Cod Portocaliu (cu menţiunea vijelii în rafale de până la 15-20 m/s), iar în situaţia în care nu ar fi parcat în acel loc ar fi evitat prejudiciul cauzat prin căderea arborelui.

Consideră că lipseşte o dovadă a faptului ilicit, respectiv a raportului de cauzalitate şi vinovăţiei intimatului, din care motiv nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală, după cum pretinde Eremia Nicolae.

Totodată, menţionează recurentul că titlul executoriu nr. 2-880/13 eliberat în baza hotărârii primei instanțe, care a fost menținută prin deciziile instanței de apel, a fost executat de către ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată nr. 421 din 26 iunie 2014, din care rezultă că Eremia Nicolae a primit suma de 59 696,00 lei, iar reieșind din prevederile art. art. 254 alin. (1), 255 din Codul de procedură civilă, și art. art. 157 alin. (1), 159 alin. (1) din Codul de executare, instanţa de recurs este obligată să dispună întoarcerea executării dacă, examinînd recursul, anulează hotărîrea instanţei de fond şi adoptă o nouă hotărîri prin care respinge parţial sau integral acţiunea, ori adoptă o încheiere de încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol.

La 27 iunie 2014, ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” la fel a declarat recurs împotriva deciziilor instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziilor instanței de apel și parţial hotărârii primei instanțe, în partea admiterii acţiunii a lui Eremia Nicolae, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată. Totodată, recurentul a solicitat dispunerea întoarcerii executării și restituirea ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” suma de 59 696 lei achitată la data de 26 iunie 2014 în beneficiul lui Eremia Nicolae, în scopul executării hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” a invocat motive similare celor invocate în recursul declarat de către Primăria mun.

Chişinău. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 06 mai 2014 a fost expediată în adresa recurenţilor 19 mai 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 190). Instanţa de recurs consideră că recurenţii ÎM „Asociaţia de Gospodărie a Spaţiilor Verzi” şi Primăria mun. Chişinău s-a conformat prevederilor legale şi ua declarat recursuri la 27 iunie 2014 şi respectiv la 27 mai 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile declarate de către Primăria mun.

Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărie a Spaţiilor Verzi” , a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe , în partea admiterii cerinţelor înaintate împotriva Primăriei mun. Chişinău şi în partea admiterii pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi de a emite o nouă hotărâre în partea dată din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărie a Spaţiilor Verzi”, Eremia Nicolae, în urma concretizării cerinţelor sale a solicitat, încasarea în mod solidar din contul Primăriei mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 91103,91 lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, cheltuielile suportate în urma examinării copacului și mijlocului de transport în mărime de 682 lei și respectiv, 538,96 lei, iar în total suma de 142 324,87 lei, precum și cheltuielile suportate pentru plata taxei de stat în mărime de 150 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, încasînd în mod solidar din contul Primăriei mun.

Chișinău și ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Eremia Nicolae suma de 53364,52 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 1332 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în rest respingând acţiunea, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. Instanţa de recurs constată, însă, că la soluţionarea pricinii, deşi au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii pretenţiilor înaintate faţă de Primăria mun. Chişinău şi în sensul admiterii pretenţiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legislaţiei în vigoare, în coroborare cu materialul probator prezentat de părţi.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că la data de 27 iunie 2012 pe str. N. Dimo nr.22 mun. Chişinău, în condiţii climaterice obişnuite, în urma ruperii unei ramuri de la un copac de „plop” a fost deteriorat automobilul de model „Toyota Corolla” cu număr de înmatriculare K AS-278, fapt confirmat prin actul de constatare a faptului de deteriorare a automobilului, întocmit de către Secţia Protecţiei Civile a sectorului Rîşcani al Direcţiei Situaţii Excepţionale mun. Chişinău nr.65 din 27.06.2012 (f.d.l 1). Tot actele cauzei atestă că proprietar al automobilului de model „Toyota Corolla” cu număr de înmatriculare K AS-278 este reclamantul Eremia Nicolae a.n.30 octombrie 1950 c.p.0972502190906, ce se confirmă prin certificatul de înmatriculare a automobilului (f.d.

9). Din Actul de examinare a stării sanitare a arboretelor degaradate în urma cercetărilor silvo-patologice din 31 iulie 2012, efectuate la cererea intimatului, rezultă că în urma cercetării arborelui de specia „Plop”, vîrsta aproximativ 60 ani,. înălţimea de 25-30 m., diametru de 60 cm., din curtea str. Dimo nr.22, mun. Chişinău, s-a constatat că după vîrsta de 60 ani şi mai mult, arborele a atins vîrsta de maturitate – exploatare fizică. După starea fitosanitară arborele este degradat, cu semne vizibile de uscare a ramurilor scheletare.

Iar în urma efectuării expertizei ramurii scheletare de gradul- II, care a căzut cu diametru la bază de 25 cm., s-a stabilit că ramura este afectată de ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roşu al lemnului aproximativ cu 6 ani în urmă şi care conform concluziei prezintă pericol mare pentru sănătatea locatarilor, deoarece în curte se află loc special rezervat pentru copii şi care la fel, poate aduce prejudicii casei de locuit, transportului parcat în locuri speciale amenajate, fapt pentru care s-a recomandat extragerea ramurilor afectate de gradul I-II şi ramurilor care prezintă pericol pentru bloc şi urgentarea lucrărilor în scopul defrişării arborilor, ce au atins vîrsta exploatabilităţii fizice, în scopul de a diminua pericolul (f.d.

14). Iar din concluzia raportului de evaluare a pagubei nr. 680/06A la actul de examinarea din 29 iunie 2012 şi Actul de examinare suplimentară din data de 08 noiembrie 2012, întocmită de către SRL „Exauto-Plus”, rezultă că suma pagubei materiale cauzate automobilului de model „Toyota Corolla” cu numărul de înmatriculare KAS-278, constituie 53364,52 lei (f.d. 50-52). Conform art. 14 alin. (1) şi (2) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezata într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).

În sensul normei enunţate este de înţeles că posibilitatea persoanelor fizice de a apela la metoda de reparare a prejudiciului rezultă din faptul lezării lor în drepturi, indiferent de faptul dacă norma Codului conţine sau nu o astfel de prevedere. La baza metodei de apărare a dreptului prin repararea prejudiciului stă unul din principiile fundamentale ale dreptului civil – principiul reparării integrale a prejudiciului, care constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat pentru prejudiciul efectiv.

Raportând prevederile normei enunţate la caz şi având în coroborare constatările expuse, instanţa de recurs conchide că pretenţiile lui Eremia Nicolae cu privire la repararea prejudiciului material sunt întemeiate, dat fiind faptul că prin deteriorarea automobilului său, ca urmare a prăbuşirii unei ramuri de la un copac asupra acestuia, intimatul a fost prejudiciat, astfel aflându-se în situaţia restabilirii dreptului încălcat, prin încasarea cheltuielilor ce le-a suportat sau care urmează să le suporte. Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Potrivit art. 1404 alin. (4) Cod civil, în cazul în care o autoritate publică are o obligaţie impusă de un act adoptat în scopul protecţiei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligenţă rezonabilă în executarea obligaţiei. Colegiul reține că, în sensul prevederilor legale enunțate se înțelege că debitor este autoritatea publică obligată să ia măsuri împotriva riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu. În ce priveşte sarcina probaţiunii, legiuitorul derogat de la regulile generale, instituind prezumţia de vinovăţie a autorităţii publice.

În consecinţă, persoana vătămată nu este obligată să dovedească vinovăţia autorităţii publice în producerea daunei, iar aceasta se consideră vinovată de cauzarea prejudiciului dacă nu va dovedi că a manifestat diligenţă rezonabilă în executarea obligaţiei. Prin urmare, instanța de recurs constată că instanțele ierarhic inferioare constatînd temeinicia parţială a cerințelor lui Eremia Nicolae au interpretat eronat prevederile art. 1404 alin. (4) Cod civil și nejustificat au concluzionat că ÎM „Asociaţia de Gospodărie a Spaţiilor Verzi” și Primăria mun. Chişinău poartă răspundere solidară pentru prejudiciul material cauzat intimatului ca urmare a prăbuşirii unei ramuri de la un copac asupra automobilului de model „Toyota Corolla” cu numărul de înmatriculare KAS- 278. Or, pct. 3 al Statutului Întreprinderii municipale ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chişinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, direct statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantaţiile verzi, conform normativelor tehnologice şi agrotehnice, la indicaţiile Consiliului mun. Chişinău şi ale altor organe publice, întru asigurarea condiţiilor de creştere a plantelor în mediul urban şi prestează diverse servicii, inclusiv curăţirea şi defrişarea arborilor avariaţi, uscaţi şi bolnavi, iar pct. 17 din acelaşi Statut, indică că pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său, fondatorul nepurtând răspundere pentru obligaţiile întreprinderii. În contextul dat, instanţa de recurs constată că prejudiciul cauzat lui Eremia Nicolae, ca urmare a accidentului produs, urmează a fi repart de către ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, dat fiind faptul că anume această întreprindere are în sarcină de a curăţa şi a defrişa arborii uscaţi şi bolnavi.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 10 lit. j) şi m) a Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale care indică că autorităţile administraţiei publice locale respectă tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare şi întreţinere a spaţiilor verzi şi asigură starea fitosanitară cuvenită a spaţiilor verzi, indiferent de apartenenţa acestora, organizînd acţiunile necesare pentru depistarea, prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. La acest capitol necesită a fi remarcate şi prevederile art. 17 lit. d) din aceiaşi Lege, care statuează că administrarea şi gospodărirea spaţiilor verzi trebuie să asigure elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor.

Însă, după cum corect au constatat şi instanţele judecătoreşti, ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” nu a asigura starea fitosanitară cuvenită a copacului de plop, care creştea în curtea blocului locativ nr. 22 din str. N. Dimo, mun. Chişinău, fapt care a şi dus la deteriorarea ulterioară a automobilului de model „Toyota Corolla” cu numărul de înmatriculare KAS-278, care aparţine cu drept de proprietate lui Eremia Nicolae, ca urmare a căderii ramurii asupra automobilului menţionat.

Întru confirmarea acestei constatări vine şi Actul nr. 033217 din 10 martie 2011 a Inspectoratului Ecologic de Stat, cît şi procesele-verbale a ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” nr. 73 din 16 februarie 2011 şi nr. 83 din 18 februarie 2011 de cercetare a arborilor în stare gravă, prin care au fost stabilite două unităţi de arbore de specie „Plop Canadian” cu diametru de 38 şi respectiv 50 cm, avînd tulpinile înclinate spre blocul locativ, fiind necesară intervenirea lucrărilor silvotehnice, deoarece sunt în stare fitosanitară necorespunzătoare, ca urmare de către Inspectoratul Ecologic de Stat a fost eliberată Autorizaţia pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite cu terenul de acţiune pînă la data de 10 martie 2012, fiind dispusă defrişarea şi arborelui ramura căreia a căzut peste automobilul intimatului (f.d.

87-88, 90). Cu toate acestea însă, lucrările în acest scop nu au fost efectuate, fapt ce se confirmă prin cererile repetate a locatarilor blocului menţionat adresate Primăriei mun. Chişinău la data de 02 aprilie 2012 şi Asociaţiei de Gospodărie a Spaţiilor Verzi la data de 04 aprilie 2012, conform cărora ultimii au intervenit cu rugămintea de a efectua lucrări de defrişarea arborilor de plop din jurul blocului, din motivul că copacii sunt bătrîni şi majoritatea din acestea fiind uscaţi (f.d. 39, 40). În această ordine de idei, urmează a fi respinse afirmaţiile invocate de recurenţi, precum că arborele, care se pretinde că a căzut şi provocat daune, a fost în stare fitosanitară bună, în vegetaţie verde şi nu prezenta semne, care ar fi permis prevederea şi prevenirea căderii acestuia, deoarece circumstanţele descrise combat susţinerile date.

La fel, nu poate fi reţinută nici critica recurenţilor cu referire la faptul că de prejudiciul provocat este responsabil însuşi intimatul, care a parcat automobil în loc interzis, sub copacul, care se pretinde a fi putred, în zi, pentru care Serviciul Hidrometeorologic de Stat a anunţat cod portocaliu, avertizând populaţia despre menţinerea vijeliei în rafale de pînă la 15-20 m/s, or la caz fiind cert stabilit că la data producerii accidentului, 27 iunie 2014, a fost o zi cu condiţii climaterice obişnuite, fără vînt şi precipitaţii (f.d. 13), cît priveşte starea copacului, din care a căzut o ramură peste automobilul lui Eremia Nicolae, s-a dovedit că a fost într-o stare fitosanitară necorespunzătoare, motiv pentru care din care a fost eliberată şi Autorizaţia pentru defrişarea acestuia, de altfel, şi locatarii blocului locativ solicitând, în repetate rânduri, înlăturarea acestuia.

Sub aspectul celor relatate şi întrucît la caz s-a stabilit incontestabil că obligația de reparare a prejudiciului material cauzat ca urmare a căderii ramurii asupra automobilului de model „Toyota Corolla” cu numărul de înmatriculare KAS-278 îi revine ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, instanța de recurs consideră că cerințele lui Eremia Nicolae în acest sens sunt întemeiate și corect au fost admise de către instanţele ierarhic inferioare în cuantumul de 53364,52 lei.

Mai mult că însuşi recurentul ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” a menţionat că întreprinderea municipal este persona juridică şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimonial său, iar autorităţile administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii municipal, aspect care în plus indică la faptul că obligația de reparare a prejudiciului material cauzat în urma incidentului produs revine ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” dar nu şi Primăriei mun. Chişinău în mod solidar. În acestea condiţii, urmează a fi respinse şi alte capete de cerere formulate de către Eremia Nicolae împotriva Primăriei mun.

Chişinău cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece această cerinţă este subsecvente celor principale, care s-a dovedit a fi neîntemeiate. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine dispoziţiile art. 94 alin. (1) CPC, care indică că instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pârâtului - proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În consecinţă, însă, la caz s-a constatat a fi neîntemeiate cerinţele de bază a lui Eremia Nicolae înaintate împotriva Primăriei mun.

Chişinău, respectiv, urmează a fi respinse şi pretenţiile cu privire la încasarea de la Primăria mun. Chişinău a cheltuielilor suportate la judecarea pricinii în cauză. De altfel, cu referire la aceleaşi prevederi legale enunţate, instanţa de recurs consideră întemeiate cerinţele lui Eremia Nicolae cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate de el în legătură cu judecare pricinii în cauză, care urmează a fi încasate din contul ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, or materialele cauzei atestă că recurentul a suportat cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 150 lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 32662972 din 14 august 2012 (f.d.

2), pentru achitarea serviciilor privind examinarea stării fitosanitare a arborilor uscate în sumă de suma de 682 lei, ce se confirmă prin ordinul de încasare a numerarului nr. 11 din 31 iulie 2012 (f.d. 17) şi pentru examinarea mijlocului de transport în sumă de 500 lei, ce se confirmă prin ordinul de încasare a numerarului (f.d. 19), iar în total cheltuieli de judecată în mărime de 1332 lei. Totodată, instanţa de recurs consideră ca greşită şi soluţia primei instanţe, menţinută şi de instanţa de apel, referitor la admiterea parţială a pretenţiilor lui Eremia Nicolae cu privire la repararea prejudiciului moral, dat fiind faptul că acest capăt de cerere este neîntemeiat.

La acest capitol, instanţa de recurs reţine prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, care prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prin urmare, din sensul normei citate rezultă că prejudiciul moral se compensează numai în cazul cauzării acestuia prin fapte ce atentează şi lezează drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmare a încălcării unor valori de aceeaşi natură.

În speţă, însă, lui Eremia Nicolae i-a fost lezat un drept patrimonial, iar compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se admite numai în cazurile prevăzute expres de lege. În asemenea împrejurări, instanţa de recurs consideră că cerinţa lui Eremia Nicolae cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi respinsă. Concomitent la caz prezintă relevanţă şi prevederile art. 157 alin. (1) Cod de executare, care indică că în cazul în care hotărîrea executată se anulează şi, după rejudecarea pricinii, se adoptă o hotărîre prin care acţiunea se respinge parţial sau integral ori o încheiere de încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol, instanţa de judecată dispune din oficiu restituirea către pîrît (debitor), din contul reclamantului (creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărîrii anulate, precum şi a cheltuielilor de executare.

Conform art. 159 alin.(1) Cod de Executare, Instanţa de apel sau instanţa de recurs este obligată să dispună întoarcerea executării dacă, examinînd apelul sau recursul, anulează hotărîrea instanţei de fond cu adoptarea unei noi hotărîri prin care respinge parţial sau integral acţiunea ori adoptă o încheiere de încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol. La caz se constată că titlul executoriu eliberat în baza hotărîrii Judecătoriei Centru din 18 septembrie 2013, menţinute prin deciziile Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2014 şi respectiv 06 mai 2014, a fost executat de către ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată nr. 421 din 26 iunie 2014 şi din care rezultă că pe contul lui Eremia Nicolae a fost transferată suma adjudecată în mărime de 59696 lei.

Ca urmare, întrucât hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 septembrie 2013, prin care s-a încasat, în mod solidar, din contul Primăriei mun. Chișinău şi ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Eremia Nicolae suma totală de 59696, a fost executată integral de către ÎM „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră necesar a dispune întoarcerea executării şi încasarea de la Eremia Nicolae în beneficiul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a sumei de 5000 lei ce constituie cuantumul prejudiciului moral încasat.

Faţă de cele ce preced, fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a altor dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de către Primăria mun. Chișinău şi ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, de a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea admiterii pretenţiilor înaintate împotriva Primăriei mun. Chişinău şi în partea admiterii pretenţiei lui Eremia Nicole cu privire la repararea prejudiciului moral şi a emite în partea dată o nouă hotărâre cu privire la respingerea acestor capete de cereri, cu dispunerea întoarcerii executării în partea încasării prejudiciului moral, în rest menţinând decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admit recursurile declarate de către Primăria mun. Chișinău şi Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Eremia Nicolae împotriva Primăriei mun. Chișinău și Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, în partea admiterii pretenţiilor înaintate împotriva Primăriei mun.

Chişinău şi în partea ce ţine de încasarea în mod solidar de la Primăria mun. Chișinău şi Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Eremia Nicolae a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care: Se respinge acțiunea lui Eremia Nicolae împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral. Se respinge cerinţa lui Eremia Nicolae împotriva Primăriei mun. Chișinău și Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului moral. Se întoarce executarea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 septembrie 2013 cu privire la încasarea din contul Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Eremia Nicolae a sumei de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

Se încasează din contul lui Eremia Nicolae în beneficiul Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” suma de 5000 (cinci mii) lei. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 septembrie 2013 se mențin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva