2ra-2193/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă – S. Papuha dosarul nr. 2ra-2193/15 instanţa de apel – M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Boboc Ştefan, Consiliul și Primăria mun. Chișinău, ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boboc Ștefan împotriva ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2015, prin care au fost admise apelurile declarate de către Primăria mun.

Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” și modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 18 august 2014 c o n s t a t ă La 17 octombrie 2012 Boboc Ştefan a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, intervenient Primăria mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 15 iulie 2012 în jur de orele 17.00 și 20.00 a căzut un copac peste automobilul acestuia de model VW Passat cu n/î CIX 914, care era parcat pe str. Ureche 34 mun. Chișinău.

În urma căderii copacului, automobilul lui a fost deteriorat esențial, valoarea prejudiciului material constituind 69377 lei, conform raportului de constatare tehnico-științific nr. 1839 din 03 septembrie 2012. Consideră că vinovat de producerea pagubei este ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, deoarece pîrîtul gestionează spațiile verzi din municipiul Chișinău și în acea perioadă executa lucrări de defrișare a copacilor putrezi, bătrîni. Or, în perioada 12-14 iulie 2012 muncitorii întreprinderii efectuau lucrări de defrișare a copacilor pe str. Ureche mun. Chișinău, însă din motive necunoscute au stopat lucrările lor. Copacul ce a căzut peste automobilul reclamantului era într-o stare fito-sanitară rea și la fel era preconizat de a fi defrișat, însă din motive necunoscute acesta așa și nu a fost tăiat.

În vederea confirmării stării rele a copacului, reclamantul a indicat că anterior, la 04 iulie 2011, s-a adresat pîrîtului cu cererea nr. 01-4/362, prin care a solicitat ieșirea la fața locului. Specialiștii întreprinderii la 04 iulie 2011 au efectuat un control și au întocmit procesul-verbal nr. 409 prin care au constatat că într-adevăr copacii din str. Ureche 34 mun. Chișinău urmează a fi defrișați, iar la 05 iulie 2011 Inspectoratul Ecologic de Stat a întocmit Actul nr. 038300 prin care a constatat copacii ce urmează a fi tăiați, iar ulterior a eliberat autorizația nr. 008369 prin care a permis tăierea copacilor. Cu toate acestea, lucrările de tăiere a copacilor au început abia peste un an, pe perioada 12-14 iulie 2012. Copacul care a căzut peste automobilul reclamantului nu a fost tăiat, deși era preconizat pentru tăiere.

Conform art. 18 al. (1) din Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999, administrația spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop. Conform art. 19 al. (1) al Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, gospodărirea spațiilor verzi, cu excepția celor aflate pe teritoriul proprietăților private sau a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, este exercitată de către organele împuternicite în acest scop. Or, copacul căzut se afla în gestiunea administrației publice locale, iar conform pct. 3 din Statutul întreprinderii, scopul acesteia este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice.

Deci, obligația reparării prejudiciului material revine ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, prin prisma art. 1398 al. (1) și art. 1404 al. (4) Cod civil, din care cauză cere încasarea de la pîrît a prejudiciului material de 69377 lei și a prejudiciului moral de 10000 lei pentru suferințele psihice cauzate lui și familiei lui, deoarece acesta nu se putea deplasa cu automobilul său. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 august 2014, a fost admisă parțial acțiunea și dispusă încasarea de la ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Boboc Ștefan a prejudiciului material de 69377 lei și prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat de 2181,31 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2015, au fost admise apelurile declarate de către Primăria mun. Chișinău și ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” și modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 18 august 2014, cu reducerea sumelor încasate de la ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Boboc Ștefan de la 69377 lei pînă la 18731,97 lei cu titlu de prejudiciu material și de la 5000 lei pînă la 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și redusă taxa de stat încasată de la ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul statului de la 2181,31 lei pînă la 571,95 lei. La 18 iunie 2015 Boboc Ștefan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, s-a stabilit cu certitudine faptul că copacul căzut peste automobilul lui Ștefan Boboc se afla în gestiunea administrației publice locale, iar ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” avea obligația de a îngriji plantațiile verzi conform normativelor tehnologice și agrotehnice. Deci, și obligația de reparare a prejudiciului cauzat revine ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”. Conform raportului de constatare tehnico-științific nr. 1839 din 03 septembrie 2012, a fost stabilită mărimea prejudiciului cauzat de 69377 lei, fără a fi inclusă uzura pieselor de schimb. Instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat prevederile Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule, aprobat prin Hotărîrea CNPF nr. 13/1 din 03 aprilie 2008 și a inclus uzura automobilului deteriorat VW Passat cu n/î CIX 914 în sumă de 50645,21 lei.

Consideră calculul uzurii aplicat de instanța de apel ca fiind unul ilegal, deoarece instanța nu era în drept unilateral de a decide astfel, ci urma să numească o altă expertiză tehnico-științifică de evaluare a pieselor de schimb, cu aplicarea uzurii acestora. Or, demersul recurentului în acest sens a fost respins de instanță fără vreun motiv întemeiat. În condițiile date, recurentul a comandat efectuarea unei alte expertize, iar prin raportul de constatare tehnico-științific nr. 883 din 05 iunie 2015 s-a stabilit că costul pieselor de schimb, cu includerea uzurii, constituie 27611 lei. Instanța de apel eronat a diminuat și suma prejudiciului moral, în cazul în care suferințele psihice cauzate familiei lui continuă pînă în prezent, or aceștia nu se pot folosi de automobilul său și le creează disconfort.

La 06 iulie 2015 ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești în partea admiterii acțiunii și emiterea unei noi hotărîri în partea dată de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe motiv că Asociația nu și-a îndeplinit obligația de menținere și îngrijire a arboretului, în conformitate cu normele tehnice și anume nu a tăiat arborele bolnav și putred. Însă pretențiile în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece recurentul a întreprins toate măsurile și a defrișat toți copacii în perioada 12-14 iulie 2012 pe str. Ureche 34 mun.

Chișinău. Respectiv, prejudiciul material a fost cauzat de un alt arbore decît cel prevăzut în autorizația de defrișare, a cărui stare fito-sanitară nu a fost demonstrată. Nu s-a luat în considerație nici faptul că în acea zi a fost un vînt puternic, care a și favorizat căderea copacului. Or, condițiile climaterice constituie un caz fortuit și exclude răspunderea recurentului pentru a repara prejudiciul cauzat. Nu s-a dat apreciere nici faptului că intimatul a parcat automobilul într-un loc interzis. La 06 iulie 2015 Primăria și Consiliul mun. Chișinău au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești în partea admiterii acțiunii și emiterea unei noi hotărîri în partea dată de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe motiv că ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu și-a îndeplinit obligația de menținere și îngrijire a arboretului, în conformitate cu normele tehnice și anume nu a tăiat arborele bolnav și putred. Însă pretențiile în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece întreprinderea a întreprins toate măsurile și a defrișat toți copacii în perioada 12-14 iulie 2012 pe str. Ureche 34 mun. Chișinău. Respectiv, prejudiciul material a fost cauzat de un alt arbore decît cel prevăzut în autorizația de defrișare, a cărui stare fito-sanitară nu a fost demonstrată. Nu s-a luat în considerație nici faptul că în acea zi a fost un vînt puternic, care a și favorizat căderea copacului.

Or, condițiile climaterice constituie un caz fortuit și exclude răspunderea ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” pentru a repara prejudiciul cauzat. Nu s-a dat apreciere nici faptului că intimatul a parcat automobilul într-un loc interzis. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Boboc Ştefan, Consiliul și Primăria mun.

Chișinău, ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Boboc Ştefan, Consiliul și Primăria mun. Chișinău, ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile lui Boboc Ştefan, Consiliul și Primăria mun. Chișinău, ÎM ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat