- Dosarul nr.
- 2rc-21/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 ianuarie 2015
- Părțile
- SRL AgroVitaComerţ vs ÎS Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu, intervenient accesoriu SRL Cripsan Plus
- Pe scurt
- Repunerea în termen
2rc-21/15 — Anularea tranzacţiilor şi facturilor
prima instanţă: Iu. Moldovan dosarul nr. 2rc-21/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu В. Bîrca, S. Arnăut DECIZIE 14 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componentă: Preşedintele şedinţei, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii – Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de administratorul întreprinderii de stat “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”, Boris Podlesnîi în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată “AgroVitaComerţ” împotriva întreprinderii de stat “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”, cu privire la anularea tranzacţiilor, actelor de primire- predare şi facturilor, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014 c o n s t a t ă La 13 august 2012 societatea comercială „AgroVitaComerţ” societate cu răspundere limitată (în continuare - S.C.
„AgroVitaComerţ” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” (în continuare - Î.S. “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”), cu privire la anularea tranzacţiilor şi facturilor. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 14 noiembrie 2012 s-a admis parţial acţiunea, s-au declarat nule tranzacţiile de transmitere la păstrare şi curăţare a grîului de toamnă de la societatea cu răspundere limitată „Cripsan Plus” (în continuare - S.R.L. “Cripsan Plus”) încheiate între Î.S. “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. „Cripsan Plus” în privinţa grîului de toamnă depozitat la depozitul din satul Todireşti la Î.S.
“Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”, s-au anulat actele de predare-primire şi facturile fiscale seria HA: nr. 2366556 din 04 iulie 2012, actul de predare - primire din 04 iulie 2012; nr. 2366560 din 08 iulie 2012, actul de predare - primire din 08 iulie 2012; nr. 2366559 din 05 iulie 2012, actul de predare - primire din 05 iulie 2012; nr. 2366558 din 07 iulie 2012, actul de predare - primire din 07 iulie 2012; nr. 2366564 din 14 iulie 2012, actul de predare - primire din 14 iulie 2012; nr. 2366563 din 13 iulie 2012, actul de predare - primire din 13 iulie 2012; nr. 2366562 din 11 iulie 2012, actul de predare - primire din 11 iulie 2012; nr. 2366561 din 10 iulie 2012, actul de predare - primire din 10 iulie 2012; nr. 2366557 din 06 iulie 2012 şi actul de predare - primire din 06 iulie 2012 în privinţa grâului de toamnă depozitat la depozitul Î.S.
“Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” situat în satul Chetrosu şi satul Todireşti, rl. Anenii Noi, încheiat între Î.S. “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. „Cripsan Plus”. în rest acţiunea s-a respins. La data de 21 ianuarie 2013, Î.S. “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. “Cripsan Plus” au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 14 noiembrie 2012, solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 21 mai 2013, s-a admis apelul declarat de către Î.S. “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. „Cripsan Plus”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 14 noiembrie 2012 şi s-a emis o hotărâre prin care s-a respins acţiunea.
Prin decizia Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, s-a admis recursul declarat de S.C. „AgroVitaComerţ” S.R.L., s-a casat integral decizia Curţii de Apel Bender din 21 mai 2013 şi încheierea Curţii de Apel Bender din 15 mai 2013 cu restituirea pricinii la rejudecare în alt complet de judecători. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 decembrie 2013, s-a admis cererea de abţinere a judecătorilor Curţii de Apel Bender cu strămutarea examinării cererii de apel în Curtea de Apel Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014, s-a respins solicitarea de repunere în termen a apelului, iar cererea de apel depusă de Î.S.
„Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. „Crispan Plus” a fost restituită cu toate documentele anexate. La data de 05 mai 2014, administratorul Î.S. “Staţiunea Didactică 4 Experimentală Chetrosu”, Boris Podlesnîi, a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014 şi restituirea pricinii în instanţa de apel pentru examinare. În motivarea recursului a invocat că hotărârea primei instanţe a fost ridicată de un angajat al întreprinderii la data de 24 decembrie 2013, perioadă în care conducerea întreprinderii se afla în concediu astfel consideră că termenul de declarare a apelului s-a scurs involuntar iar instanţa de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia respingerii cererii de repunere în termen reţinând că temeiul invocat nu este suficient.
Menţionează că, instanţa de apel eronat a considerat că înscrisul din dosar prin care s-a expediat hotărârea pentru înştiinţare are suport probatoriu deoarece acesta nu conţine confirmarea expedierii şi recepţionării hotărârii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Colegiul consideră că încheierea recurată este legală, întemeiată şi adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare pînă la 31.11.2012), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelanţilor Î.S. „Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu” şi S.R.L. „Crispan Plus”, or aceştia nu au depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar motivele de repunere în termen a apelului nu au fost probate şi se consideră neîntemeiate. Totodată colegiul reţine, că recurentul singur a confirmat în cererea de apel că a luat cunoştinţă cu hotărârea contestată la data de 24 decembrie 2012, (f.d. 69). Colegiul notează că, nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că, la 24 decembrie 2012, conducerea întreprinderii se afla în concediu or, acesta nu constituie un motiv convingător pentru repunerea în termenul de atac.
La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.
În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.
Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pîrîţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.
Urmare celor menţionate, instanţa de recurs conchide despre lipsa temeiurilor ce ar justifica casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea Curţii de Apel Chişinău este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de 4 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014. În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de administratorul întreprinderii de stat “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”, Boris Podlesnîi.
Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată “AgroVitaComerţ” împotriva întreprinderii de stat “Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu”, cu privire la anularea tranzacţiilor, actelor de primire- predare şi facturilor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan