3ra-1455/14 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1455/14 prima instanţă - I. Ţurcan instanţa de apel - B.Bîrca, M.Moraru, M. Ciugureanu, ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primăria mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Individuală „Afanasii” împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la anularea sintagmei „provizoriu” din p.6 al procesului verbal de recepţie finală nr. 783 din 07 octombrie 2010, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria mun.

Chişinău, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2013, c o n s t a t ă ; La 26 martie 2013 Întreprinderea Individuală “Afanasii” s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău în care a solicitat anularea sintagmei “provizoriu" din p.6 al Procesului- verbal de recepţie finală nr.783 din 07 octombrie 2010, expuse după expresia „Pavilion comercial în ansamblu cu staţie de aşteptare din bd. Mircea cel Bătrîn. nr.2/2 se recepţionează". În motivarea pretenţiilor formulate s-a menţionat că, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.369 din 23 ianuarie 1999 Întreprinderea Individuală „Afanasii" a dobîndit dreptul de proprietate asupra construcţiei comerciale nr. cadastral 010031102501. cu suprafaţa de 15.6 m.p., situată în mun.

Chişinău. bd. Mircea cel Bătrîn, nr.2/2, iar în scopul îmbunătăţirii aspectului arhitectural al construcţiei şi amenajării staţiei de aşteptare adiacente a efectuat reconstrucţia imobilului respectiv, cu respectarea cerinţelor tehnice de efectuare a lucrărilor de construcţie. 1 Ulterior la 07 octombrie 2010 comisia de recepţie finală examinînd obiectul a întocmit procesul-verbal de recepţie finală nr.783 din 07 octombrie 2010 şi a recomandat recepţionarea acestuia, iar la 12 martie 2011, Inspecţia de Stat în Construcţii a dat aviz pozitiv şi a autorizat recepţia finală a obiectului numit Pavilion comercial în ansamblu cu staţie de aşteptare din bd. Mircea cel Bătrîn. nr.2/2.

Potrivit p.20 al Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996, Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau în situaţiile cînd cele care s-au consemnat nu sînt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale. Invocă că, deşi comisia a dispus recepţionarea finală a obiectului, unul din membrii comisiei a adăugat din proprie iniţiativă, cu scris de mînă sintagma „provizoriu" după expresia „Pavilion comercial în ansamblu cu staţie de aşteptare din bd. Mircea cel Bătrîn. nr.2/2 se recepţionează", conţinută în p.6 al Procesului- verbal de recepţie finală nr.783 din 07 octombrie 2010. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 06 iunie 2013 acţiunea înaintată de Întreprinderea Individuală „Afanasii” s-a admis. S-a anulat sintagma „provizoriu” din p.6 al procesului verbal de recepţie finală nr. 783 din 07 octombrie 2010, expuse după expresia „pavilion comercial în ansamblu cu staţie de aşteptare din bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 2/2 mun. Chişinău se recepţionează”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, s-a respins apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, şi s-a menţinut fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2013. La 24 septembrie 2014, Primăria mun. Chişinău a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti cerînd admiterea recursului, casarea acestora şi emiterea unei noi decizii prin care pretenţiile înaintate de Întreprinderea Îndividuală „Afanasii” să fie respinse.

Recurentul în motivarea recursului a invocat că, decizia instanţei de apel este adoptată cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Susţine că, instanţa de apel a încălcat prevederile legale de remitere a deciziei motivate. Instanţele investite cu judecarea fondului la examinarea cauzei nu au luat în calcul faptul că prevederile actului normativ stabileşte procedura de recepţie şi documentaţie de proiect avizată în modul stabilit, dar regulamentul dat nici de cum nu se aplică construcţiilor edificate neautorizat pe teren ocupat abuziv. Invocă că, construcţiile edificate pe terenul proprietate municipală de către Întreprinderea Individuală „Afanasii” au fost efectuate neautorizat, acesta fiind constatat prin procesul-verbal al Inspecţiei de Stat în construcţii din 16 iunie 2008. Mai susţine că, potrivit pct.1 al deciziei Consiliului municipal Chişinău terenul a fost atribuit în arendă pe un termen de 5 ani, provizoriu, fără drept de privatizare.

Despre prevederile deciziei Întreprinderea Individuală „Afanasii” a cunoscut, iar prin edificarea construcţiei neautorizate, aceasta a acţionat cu rea credinţă. Prin referinţa depusă la 05 noiembrie 2014 Întreprinderea Individuală 2 „Afanasii” a invocat că, argumentele recurentului nu au nici nu suport legal, iar temeiurile indicate în recurs sunt nejustificate. Susţine că instanţele investite cu judecarea fondului corect au apreciat circumstanţele cauzei, aplicînd actele normative de profil necesare. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Consideră că recurentul nu a prezentat nici un temei ce ar sta la baza casării hotărîrilor instanţelor ierarhic inferioare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

Susţine recurentul că, cu decizia motivată a instanţei de apel a făcut cunoştinţă la 25 iulie 2014. Potrivit art. 434 alin.(1) Cod de Procedură Civilă „recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale”. Potrivit procesului verbal al şedinţei de judecată din 22 octombrie 2013 rezultă că recurentul reprezentantul Primăriei mun. Chişinău Lungu Carolina a fost prezentă la procesul judiciar. Dispozitivul hotărîrii fiind pronunţat la aceeaşi dată. Decizia motivată, fiind expediată participanţilor la proces, potrivit scrisorii de însoţire anexată la materialele dosarului (f.d.65). Deci se constată că recurentul a cunoscut despre soluţia instanţei de apel din data pronunţării dispozitivului, iar în perioada de aproximativ 7 luni reprezentantul Primăriei mun.

Chişinău a demonstrat o neglijenţă a drepturilor sale procedurale stipulate în legislaţia naţională. Termenul de recurs este un termen legal imperativ astfel că, depăşirea lui atrage decăderea părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac. Potrivit art. 56 alin. (3) şi 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Din sensul normelor de drept citate rezultă că pe durata întregului proces şi după pronunţarea hotărîrii judecătoreşti părţile sunt obligate să se intereseze de soarta dosarului care se examinează la cererile acestora.

Drept urmare, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Prin hotărîrea din 03 aprilie 2008 în cauza Ponomaryov contra Ucrainei Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanţele urmează să decidă asupra repunerii în termenul de introducere a căii de atac, însă ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

3 Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen, iar un asemenea motiv ar putea fi şi necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că partea interesată în soarta soluţionării prezentului litigiu era anume recurentul Primăria mun. Chişinău, care însă nu s-a interesat, la intervale rezonabile, despre soluţia instanţei de apel, iar afirmația sa precum că a făcut cunoștință la 25 iulie 2014 cu decizia Curții de Apel după solicitarea făcută către Curtea de Apel Chişinău, este una nejustifiată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei accentuează anume acest fapt şi condiţionează repunerea în termenul de introducere a căii ordinare de atac de circumstanţele descrise.

La dosar nu sunt anexate probe care ar dovedi imposibilitatea recurentului de a se interesa de soarta dosarului şi eventual de a declara recursul în termen. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Primăria mun. Chişinău a fost depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434 Codul de procedură civilă şi, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. b), art.434 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Primăria mun. Chişinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4