2ra-3098/14 — Constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-3098/14 prima instanţă - G.Moscalciuc instanţa de apel - N.Vascan, E.Clim, I.Cotruţă, ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Nichita Ion şi Ministerului Justiţiei al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral şi material şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2014, prin care a fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Nichita Ion, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 aprilie 2014, c o n s t a t ă ; La 27 februarie 2014, Nichita Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în instanţa de judecată împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei şi a cheltuielilor de judecată. În cadrul examinării cauzei la 14 aprilie 2014 prin cerere de concretizare a acţiunii Nichita Ion a majorat pretenţiile, în care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, prejudiciului material în mărime de 1 925,57 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretenţiilor înaintate Nichita Ion a invocat că, la 17 februarie 2011, Ministerul Justiţiei a depus o cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti prin care a solicitat întoarcerea executării Hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27 1 octombrie 2009 şi încasarea din contul lui Nichita Ion în beneficiul Ministerului Justiţiei a sumei de 4576,25 lei. Prin Ordonanţa din 06 aprilie 2011 pretenţiile creditorului au fost admise, fiind dispusă încasarea în beneficiul Ministerului Justiţiei a sumei de 4576,25 lei. Nefiind de acord, a depus obiecţii împotriva ordonanţei judecătoreşti, iar prin încheierea din 13 iunie 2011 acestea au fost respinse ca nefondate. Prin Decizia Curţii Supremă de Justiţie din 01 februarie 2012, a fost casată încheierea din 13 iunie 2011 şi a fost restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, iar la 20 martie 2012 a admis obiecţiile şi a anulat Ordonanţa respectivă.

La 25 iunie 2012, Curtea de Apel Chişinău a emis Ordonanţa privind încasarea din contul lui Nichita Ion în beneficiul Ministerului Justiţiei a sumei de 8672,57 lei. La 25 iulie 2012 a înregistrat obiecţiile în cancelaria Curţii de Apel Chişinău sub nr. 8789, însă asupra obiecţiilor respective, judecătorul nu s-a expus printr-o încheiere de admitere sau respingere.

La 24 iunie 2013 a primit prin poştă încheierea executorului judecătoresc Lilia Scoriei, nr. 079-52/2013 din 19 iunie 2013 privind intentarea procedurii de executare în baza Titlului executoriu nr. 3-1618/10 din 25 iunie 2012. La 26 iunie 2013, reclamantul a depus o contestaţie în care a solicitat suspendarea executării Titlului executoriu nr.3-1618/10 din 25 iunie 2012, examinarea şi a admiterea obiecţiilor depuse împotriva Ordonanţei judecătoreşti din 25 iunie 2012, anularea Ordonanţei Curţii de Apel Chişinău nr.3-1618/10 din 25 iunie 2012 şi anularea Titlului executoriu nr. 3-1618/10 din 25 iunie 2012. Prin încheierea din 30 septembrie 2013, i-a fost respinsă contestaţia şi obiecţiile împotriva ordonanţei judecătoreşti din 25 iunie 2012, iar prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 3r-345/13 din 11 decembrie 2013, a fost casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2013 şi anulată Ordonanţa judecătorească din 25 iunie 2012, la fel fiind casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2012 şi anulat Titlu executoriu din 25 iunie 2012. Menţionează că, termenul stabilit de lege pentru eliberarea ordonanţei judecătoreşti a fost încălcat excesiv, fiind încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Mai mult ca atît, timp de aproximativ un an, obiecţiile depuse de acesta nu au fost examinate de judecător, fără careva motive, iar tergiversarea respectivă nu poate fi imputată lui. Prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii i-a cauzat un prejudiciu moral substanţial, determinat de multiplele situaţii stresante, frustrări şi decepţionări profunde în calitatea proastă a actului de justiţie, provocarea stresului psiho-emoţional major, fapt manifestat prin senzaţii de nelinişte şi disconfort, tulburări de gîndire şi exprimare, insomnie, inapetenţă, greţuri, transpiraţii, palpitaţii cardiace puternice, oboseală generală. Consideră că prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei і s-a cauzat un prejudiciu moral în mărime de 100000 lei, iar această compensare va fi una echitabilă, proporţională suferinţelor cauzate şi în măsură să-i aducă satisfacţie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 aprilie 2014, a 2 fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a lui Nichita Ion. S-a constatat încălcarea dreptului lui Nichita Ion la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în folosul lui Nichita Ion suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi prejudiciul material în sumă de 1925,57 lei şi cheltuieli de judecată 745 lei, în rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2014, a fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Nichita Ion şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 aprilie 2014. La 13 august 2014, Nichita Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, prin mărirea sumei de la 5000 lei pînă la 100000 lei. Recurentul Nichita Ion în motivarea recursului a menţionat că, decizia instanţelor ierarhic inferioare în partea ce ţine de cuantumul încasării prejudiciului moral este neîntemiată şi pasibilă de a fi modificată deoarece au fost încălcate eronat normele de drept material şi de drept procedural. Invocă că, termenul de examinare a procedurii de ordonanţă a durat aproximativ 34 luni.

Mai mult de 14 luni judecătorul care a examinat cauza nu s-a expus asupra obiecţiilor formulate din care motive s-a dispus eliberarea titlului executoriu, inclusiv punerea acestuia în executare şi aplicarea interdicţiilor. Mai susţine că în cadrul examinării acţiunii s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, dar şi dreptul la protecţia proprietăţii. La 03 octombrie 2014 recurentul Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 16 iulie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea constatării încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi modificarea deciziei în sensul diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului a reiterat că, hotărîrile emise de către instanţele ierarhic inferioare sunt neîntemeiate. Instanţa de apel a interpretat eronat norma materială cu privire la repararea prejudiciului prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, contrar prevederilor legale a dispus admiterea pretenţiei privind încasarea prejudiciului material. Susţine că, examinarea de lungă durată a dosarului a fost determinată şi de comportamentul lui Nichita Ion, iar cînd şedinţele de judecată erau amînate la cererea părţilor, ultimul nu obiecta din care motive consideră că reclamantul a avut misiunea de a obiecta împotriva amînărilor şedinţelor de judecată, motive pentru care susţine că nu poate pretinde violarea art. 6 al Convenţiei.

Mai menţionează că, instanţa de apel a ignorat principiul echităţii, nu a stabilit un cuantum care să aibă efect compensatoriu, care să nu constituie sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Mai susţine că despăgubirea morală acordată reclamatului nu este una 3 echitabilă reieşind din standardele ce decurg din jurisprudenţă. În speţa dată suma acordată nu constituie o reparaţie echitabilă în sensul art. 41 din Convenţie deoarece pretenţiile admise de instanţele ierarhic inferioare sunt exagerate. Prin referinţa depusă la 20 octombrie 2014 Nichita Ion a pledat pentru inadmisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei. Recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 13 august 2014 şi respectiv 03 octombrie 2014 sunt depuse în termen, potrivit prevederilor art. 434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Nichita Ion şi Ministerul Justiţiei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un 4 tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Nichita Ion şi Ministerul Justiţiei drept inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de către Nichita Ion şi Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5