2r-473/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: G. Moscalciuc 2r-473/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Ion Nichita în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nichita împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii şi repararea prejudiciului moral împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015 prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Ion Nichita constată: La 28 august 2014, Ion Nichita a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la 16 octombrie 2013, a depus cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea deciziei Colegiului disciplinar al Executorilor Judecătoreşti al Ministerului Justiţiei. Consideră că examinarea cauzei menţionate a avut loc încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, deoarece cauza a fost amânată de mai multe ori fără motive întemeiate, la dosar fiind prezente toate actele necesare pentru a fi pronunţată o hotărâre judecătorească, încă la 25 martie 2014. Consideră că prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 27500 lei, această compensare fiind una echitabilă, proporţională suferinţelor cauzate şi în măsură să aducă satisfacţie.

Indică că prejudiciul a fost raportat la perioada tergiversării examinării pricinii 25 martie 2014 – 15 octombrie 2014, precum şi cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1000 din 13 decembrie 2013, a fost stabilit în mărime de în mărime de 4225 lei. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 85, 166-167 CPC, Legea privind repararea de către stat prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la 1 judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.

Solicită admiterea acţiunii, constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată cu privire la contestarea deciziei Colegiului disciplinar al Executorilor Judecătoreşti al Ministerului Justiţiei şi a intervenientului accesoriu George Boţan, repararea prejudiciului moral din bugetul de stat prin intermediul Ministerului justiţiei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 noiembrie 2014 a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. La 13 noiembrie 2014, Ion Nichita a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 noiembrie 2014, prin care a solicitat admiterea acesteia şi casarea hotărârii primei instanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 03 decembrie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către apelantul Ion Nichita, comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, fiindu-i acordat un termen de până la 29 decembrie 2014, comunicat părţilor că cauza se numeşte spre examinare pentru data de 27 ianuarie 2015, ora 11.00, şedinţă la care, în caz de depunere în termen a apelului motivat, va fi examinată cauza în ordine de apel, s-a mai explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile indicate , cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015 a fost restituită cererea de apel depusă de Ion Nichita, pe motiv că nu a îndeplinit în termen indicaţiile din încheierea emisă de Curtea de Apel Chişinău la 21 noiembrie 2014 în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

La 25 februarie 2015, Ion Nichita a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 27 ianuarie 2015, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a încheierii recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că instanţele ierarhic inferioare nu au fost suficient de explicite în ceea ce priveşte soluţiile adoptate. Afirmă că prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2014, instanţa de recurs a constatat că acţiunile executorului judecătoresc George Boţan cu privire la neexecutarea în termen a obligaţiei imperative de eliberare a cheltuielilor de executare, sunt neîntemeiate si abuzive.

Menţionează că în acelaşi act judecătoresc, a fost constatat faptul că din contul debitorului procedurii de executare a fost încasată deja o parte din cheltuielile de executare şi anume suma de 1275 lei, fiind transferată la data de 27 septembrie 2012, la contul executorului judecătoresc George Boţan pentru a fi restituită creditorului Ion Nichita, fapt însă, care a avut loc cu o întârziere de peste 2 ani. Consideră că pentru întârzierea executării obligaţiei de restituire a banilor, în termenii stabiliţi la art. 41 alin. (3) Cod de executare, se face vinovat anume 2 executorul judecătoresc George Boţan şi nicidecum debitorul procedurii de executare Petru Ursu. Remarcă că instanţa a constatat că executorul judecătoresc George Boţan a folosit fără justă cauză sumele de bani care, pe de o parte au fost avansate de creditorul procedurii de executare, iar pe de altă parte au fost încasate de la debitorul procedurii de executare.

Invocă prevederile art. 123 alin. (2) CPC, care stipulează că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Mai indică şi faptul că pricina a fost judecată în absenţa reclamantului, iar acesta nu a fost citat legal despre data, ora şi locul şedinţei de judecată, în aşa mod fiind încălcat vădit dreptul la un proces echitabil. Susţine că unica şedinţă de la care a absentat, a fost şedinţa 18 septembrie 2014, la care a fost pronunţată hotărârea, din considerentul că nu a fost citat legal pentru acea şedinţă de judecată.

Remarcă că la şedinţa de judecată din 26 august 2014, a fost citat legal pentru şedinţa de judecată din 15 octombrie 2014 ora 16.00, fapt confirmat prin semnătura reclamantului aplicată pe recipisa prezentă la dosar. În consecinţă, din motive neclare, instanţa de fond a fixat şedinţa de judecată pentru data de 18 septembrie 2014, fără a dispune de dovada citării legale a reclamantului şi examinând cauza în lipsa acestuia. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii instanţei de apel din 27 ianuarie 2015 a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentului la 04 februarie 2015, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 78), iar alte date care ar atesta momentul recepţionării încheierii, la materialele cauzei lipsesc, însă recurentul în cererea de recurs invocă că a primit-o prin poştă la 10 februarie 2015. Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 25 februarie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. 3 În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). După cum denotă actele cauzei, la 13 noiembrie 2014, Ion Nichita a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 07 noiembrie 2014, cu menţiunea că motivele cererii de apel vor fi incluse într-o cerere de apel suplimentară care va fi depusă după comunicarea hotărârii integrale. Ca urmare, prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 03 decembrie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către apelantul Ion Nichita, comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, fiindu-i acordat un termen de până la 29 decembrie 2014, comunicat părţilor despre numirea cauzei spre examinare pentru data de 27 ianuarie 2015, ora 11.00, şedinţă la care, în caz de depunere în termen a apelului motivat, va fi examinată cauza în ordine de apel, s-a mai explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile indicate , cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

Aici, se va remarca că copia încheierii menţionate a fost recepţionată de către Ion Nichita la 17 decembrie 2014, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 70). De altfel, prin înştiinţarea din 05 decembrie 2014 Ion Nichita a fost informat şi despre ora şi locul desfăşurării şedinţei de judecată 27 ianuarie 2015 în instanţa de apel, la care ultimul, însă, nu s-a prezentat. Mai mult decât atât, apelantul Ion Nichita nu a înlăturat în termenul stabilit de instanţă neajunsul nominalizat şi nu a prezentat cererea de apel motivată. Stabilind că apelantul Ion Nichita nu a lichidat neajunsul cererii de apel în interiorul termenului acordat de instanţă, prin încheierea din 27 ianuarie 2015, Curtea de Apel Chişinău, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) CPC, a restituit cererea de apel depusă de Ion Nichita împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 07 noiembrie 2014, cu toate înscrisurile anexate. Instanţa de recurs consideră ca neîntemeiate argumentele aduse în cererea de recurs. Or, pe lângă faptul că recurentul face referire la ilegalitatea hotărârii primei instanţe din 18 septembrie 2014 care nu are tangenţă cu pricina dată, hotărârea judecătorească în cauză fiind adoptată la 07 noiembrie 2014, recurentul nu a adus argumente cu privire la imposibilitatea înlăturării neajunsurilor cererii de apel indicate în încheierea instanţei de apel din 03 decembrie 2014 şi depunerea în termen a apelului motivat. Mai mult că şi copia apelului datat cu 06 ianuarie 2015, anexat la recurs, la fel, se referă la hotărârea judecătorească din 18 septembrie 2014 (judecător Ghenadie Plămădeală), pe când după cum a fost menţionat mai sus, hotărârea în pricina dată a fost adoptată la 07 noiembrie 2014 (judecător Galina Moscalciuc).

În acest context, instanţa de recurs consideră necesar de menţionat şi faptul că Ion Nichita, fiind conştient că a depus încă la 13 noiembrie 2014 doar cererea de 4 apel nemotivată, avea obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini cerinţele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta. Or, însuşi Ion Nichita în cererea de recurs nemotivată indică la faptul că în partea ce ţine de motivarea cererii de apel se va expune la momentul primirii hotărârii motivate. Iar, conform avizului de recepţie, a recepţionat copia hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 07 noiembrie 2014 (f. d. 81). În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluţia instanţei de apel cu privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit Ion Nichita nu a înlăturat neajunsurile menţionate în încheierea din 03 decembrie 2014, fapt ce atrage consecinţele dispoziţiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Ion Nichita. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nichita împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii şi repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5