Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3197/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
29 octombrie 2014
Părțile
Rosca Alexei vs Ministerul Justitiei al RM si Procuratura Generala
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-3197/14 — Constatarea încalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei si încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-3197/14 prima instanţă - M. Muruianu instanţa de apel - D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc, ÎNCHEIERE 29 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerului Justiţiei al RM şi recursul lui Roşca Alexei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Roşca Alexei împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Roşca Alexei şi Ministerul Justiţiei, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 septembrie 2013, c o n s t a t ă ; La 15 iulie 2013 Roşca Alexei s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil, încasarea prejudiciului moral în mărime de 7000 euro şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea pretenţiilor formulate s-a indicat că, prin ordonanţa privind pornirea urmăririi penale din 05 ianuarie 2007 emisă de CPS Buiucani, a fost dispusă începerea urmăririi penale în privinţa lui Roşca Alexei, conform semnelor infracţiunii prevăzute de art. 333 alin.(2) lit. c) Cod penal. În urma finisării urmăririi penale la 29 decembrie 2008 ultimul a fost învinuit de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. art. 333 alin. (2) lit. a), c), 191 alin. (2) lit. a), c), 360 alin. (1), 196 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Ulterior cauza penală a fost expediată pentru examinare în fond Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău. Prin ordonanţa privind începerea urmăririi penale din 30 ianuarie 2009 a ofiţerului de urmărire penală al DGUP a CCEC, s-a dispus începerea urmăririi penale în privinţa 1 reclamantului, pe faptul depăşirii în mod vădit a limitelor drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, soldate cu urmări grave, după semnele infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (3) lit. b) Cod penal. Cauza penală fiind expediată pentru examinare în fond la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. În instanţa de judecată cauzele au fost conexate şi examinate într-un singur proces. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 01 noiembrie 2011 Roşca Alexei a fost achitat în baza art. art. 333 alin. (2) lit. a), c), 191 alin: (2) lit. a), 360 alin. (1), 196 alin. (3) lit. b) Cod penal din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor incriminate, sentinţă menţinută în vigoare la 23 octombrie 2012 de Curtea de Apel Chişinău, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţiei din 12 martie 2013 a devenit irevocabilă. Susţine că, pe parcursul examinării cauzei penale, a suferit incertitudine, s-a îmbolnăvit grav şi în pofida acestor circumstanţe, a fost ţinut sub arest fiindu-i cauzate suferinţe psihice. Cauza fiind examinată timp de 6 ani, 2 luni şi 7 zile. Mai susţine că în toată această perioadă tergiversarea examinării cauzei penale a fost nejustificată, dovedit prin faptul lipsei de probe pertinente şi concludente.

În cadrul examinării cauzei în fond Roşca Alexei şi-a modificat cerinţele, solicitînd excluderea pretenţiilor de încasare a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04 septembrie 2013, acţiunea înaintată de Roşca Alexei a fost admisă parţial. S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Roşca Alexei la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale în privinţa sa şi s-a dispus încasarea în folosul lui Roşca Alexei din contul bugetului de stat al Republicii Moldova prejudiciul moral în sumă de 15 000 lei. In rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, a fost respinse apelurile declarate de Roşca Alexei şi Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 septembrie 2014. La 01 septembrie 2014 recurentul Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 18 martie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea constatării încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi modificarea deciziei în sensul diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral. Recurentul Ministerul Justiţiei în motivarea recursului a menţionat că, concluziile instanţei de apel derivă din aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acţiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, la emiterea deciziei a ignorat prevederile art. 192, alin. (2) din Codul de Procedură Civilă.

Susţine că, alte categorii de pricini civile, în mod prioritar şi de urgenţă prevăzute de legislaţia naţională urmează să fie judecate într-un termen rezonabil. În speţă termenul a fost unul rezonabil, cele mai multe amînări a şedinţelor de judecată s-au datorat comportamentului participanţilor la proces, inclusiv a lui Roşca Alexei care a solicitat amînarea a circa 20 de şedinţe de judecată. 2 Netemeinicia deciziei instanţei de apel se explică şi prin faptul că în speţă nu există careva motive de tergiversare a examinării cauzei civile, or, însăşi respectarea întocmai a procedurii din partea instanţelor de judecată naţionale, cu asigurarea drepturilor procesuale ale participanţilor la proces, nu poate fi privită ca drept tergiversare a examinării cauzei.

Mai susţine că motivarea instanţei de apel privind încasarea sumei prejudiciului moral în mărime de 15000 lei este neîntemeiată şi nejustificată, deoarece instanţa nu a ţinut cont de prevederile Legii nr.87, prin care urma să menţină echilibrul între interesele individuale ale persoanei şi interesele generale ale întregii societăţi. La emiterea soluţiei instanţa de apel nu a ţinut cont de cerinţa fundamentală faţă de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacţie echitabilă părţii în proces, obligatoriu se vor lua în cont toate circumstanţele relevante ale pricinii. Acordarea sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral, o consideră ca este neîntemeiată, nejustificată, excesivă şi destul de exagerată în raport cu sumele acordate de către Curtea Europeană în speţe similare.

Invocă că, netemeinicia deciziei instanţei de apel se explică şi prin faptul că de către intimaţi nu au fost prezentate probe veridice, pertinente şi concludente care să confirme expres că acestora le-au fost cauzate un anumit stres, frustrare ca rezultat al încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile. Consideră că în speţă însuşi recunoașterea încălcării constituie o satisfacţie echitabilă deoarece aceasta este suficientă pentru aplanarea suferințelor morale. La 25 septembrie 2014 recurentul Roşca Alexei a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, prin mărirea sumei de la 15000 lei pînă la 7000 euro.

În motivarea recursului a reiterat că, concluzia instanţelor investite cu judecarea fondului este neîntemeiată în partea încasării cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare, nu a elucidat pe deplin circumstanţele esenţiale ale cauzei. Consideră că, de către instanţele investite cu judecarea fondului la determinarea cuantumului încasării prejudiciului moral urma fi luat în consideraţie circumstanţele de fapt şi de drept, aplicarea cărora garantau o compensaţie şi o satisfacţie echitabilă în raport cu prejudiciile morale suportate. Mai susţine că în cadrul examinării acţiunii s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Suma de 7000 euro este necesară în vederea acordării unei compensaţii şi satisfacţie echitabilă. Consideră că suma solicitată este una argumentată deoarece în perioada iniţierii cauzei penale a avut parte de suferinţe, mustrări şi neliniște sufletească. Invocă că prin tragerea ilegală la răspundere penală i s-au adus atingere drepturilor şi libertăţilor sale, iar durerile fizice şi psihice provocate de o asemenea 3 măsură pot fi compensate prin acordarea unei despăgubiri echitabile. Mai menţionează că instanţele ierarhic inferioare prin argumentarea neexhaustivă şi superficială a cerinţelor reclamantului privind încasarea prejudiciului moral solicitat spre încasare, şi totodată prin interpretarea eronată a normelor legale au ajuns la o concluzie neîntemeiată, că despăgubirea morală în mărime de 15000 lei este una echitabilă şi pe măsură să repare prejudiciul cauzat.

Alegaţiile invocate nu au fost combătute prin careva argumente plauzibile, iar poziţia instanţei de apel este vădit neîntemeiată. Recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 01 septembrie 2014 şi respectiv 25 septembrie 2014 sunt depuse în termen, potrivit prevederilor art. 434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Roşca Alexei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se 4 încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Roşca Alexei ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Roşca Alexei se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.