- Dosarul nr.
- 3r-174/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 septembrie 2014
- Părțile
- SRL Comitec vs Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău
- Pe scurt
- Termenul de declarare a apelului, repunerea în termen
3r-174/14 — Anularea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral
prima instanţă: V.Negru dosarul nr.3r-174/14 instanţa de apel: A.Pahopol, M.Moraru, A.Gavriliţa DECIZIE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Comitek” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 prin care s-a respins cererea Inspectoratului Fiscal de Stat mun.
Chişinău de repunerea apelului în termen şi a fost restituită cererea de apel, a c o n s t a t a t : La 08 august 2011, SRL ,,Comitek” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în rezultatul controlului efectuat de către pîrît a fost întocmit actul de control nr. 3-495838 din 24 mai 2011, în baza căruia s-a emis decizia contestată. Susţine că prin interpretarea eronată de către pîrît a prevederilor Codului fiscal în defavoarea reclamantului a fost diminuat venitul impozabil pentru anul 2008 cu 3 324 356 lei, precum şi TVA aferentă bugetului pentru perioadele fiscale luna martie 2008 cu 163 333 lei, luna mai 2008 cu 274 3348 lei, luna iunie 2008 cu 188 966 lei, luna iulie 2008 cu 32 610 lei, luna februarie 2010 cu 74420 lei, în total în sumă de 733667 lei.
Pentru neachitarea în termen s-a calculat majorare de întîrziere în sumă de 315 789 lei.
1 Menţionează că pîrîtul a indicat ca temei de emitere a deciziei nr. 1675/5 din 22 iunie 2011 raportul de constatare tehnico-ştiinţific efectuat de Serviciul de Informaţie şi Securitate al RM nr. 9 din 22 septembrie 2009 şi nr. 19 din 26 februarie 2010, prin care s-a constatat că semnăturile puse în facturile fiscale seria SX nr.4205226 cu anexa XS nr.0104221 din 02 mai 2008, seria SX nr.4205257 cu anexa XS nr.0104222 din 06 mai 2008, seria SX nr. 4205288 cu anexa XS nr.0104226 din 12 mai 2008, seria SX nr.4207436 din 19 mai 2008, seria SX nr.4207440 din 29 mai 2008, seria SX nr.4207548 cu anexele XS nr.0104234 şi XS nr.0104235 din 10 iunie 2008, seria XT nr.0815165 cu anexele XS nr.0100532, 0100531, 0100530, 0100529 din 20 martie 2008 şi XT nr.0815166 cu anexele XS nr.0100537, 0100538, 0100536, 0100535, 0100534, 0100533 din 31 martie 2008 din numele lui Moiseev Alexandr Nicolai, director SRL „Algaboro”, precum şi în facturile fiscale seria SX nr.4821934 cu anexa XS nr.0090605 din 07 august 2008 şi seria SX nr.4821926 cu anexa XS nr.0090604 din 31 iulie 2008 din numele lui Caraman Pavel Grigore director SRL „Metcarmet”, în baza cărora reclamantul a luat la evidenţă bunuri materiale procurate, nu sunt îndeplinite de însăşi persoanele nominalizate, ci de alte persoane neautorizate.
Indică că la 08 iulie 2011 s-a adresat pîrîtului cu cerere prealabilă, iar prin citaţia din 19 iulie 2011 a fost invitat la 04 august 2011 la examinarea contestaţiei. Însă pînă la examinarea contestaţiei, pîrîtul a blocat orice operaţiuni la conturile bancare deţinute în BC „Moldinconbank” SA, BC „Moldova-Agroindbank” SA, BC „Comerţbank” SA prin dispoziţiile nr. 0200031177 din 28 iulie 2011; nr. 0200031176 din 28 iulie 2011; nr. 0200031178 din 28 iulie 2011. Astfel, activitatea sa comercială a fost blocată, este lipsit de posibilitatea de a-şi onora obligaţiunile contractuale şi suportă pierderi. Consideră că decizia contestată este ilegală, deoarece raporturile de expertiză menţionate nu pot servi ca temei pentru încasarea la buget a impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat, TVA şi aplicarea amenzilor.
S.R.L. „Comitek” nu a admis încălcări a legislaţiei fiscale. Relaţiile între agenţii economici au avut loc în realitate, au fost transferaţi banii pentru marfa procurată. Astfel, în baza art.102 alin.(7) Codul fiscal nu există careva temei pentru excluderea din cont a TVA şi nici nu poate servi ca temei de nerecunoaştere a cheltuielilor indicate în facturile eliberate de S.R.L. „Algaboro” şi S.R.L. „Metcarmet”, în baza art.24 (10) Cod fiscal. Ştampila aplicată de către persoana juridică pe factura fiscală confirmă autenticitatea tranzacţiei. Mai mult, nu există probe care ar confirma faptul că cumpărătorul a ştiut despre neautenticitatea documentului şi a datelor incluse în el. În cazul dat pîrîtul urmează să întreprindă acţiuni întru sancţionarea conducătorului întreprinderii, care a permis ca facturile fiscale şi ştampila persoanei juridice să ajungă în posesia altei persoane juridice.
Obligaţiunea fiscală a vînzătorului nu poate fi pusă pe seama 2 consumatorului de valori materiale şi servicii procurate, odată ce acesta din urmă, ca cumpărător de bună credinţă, concomitent cu costul mărfurilor, i-a achitat furnizorului şi taxa pe valoare adăugată. Astfel, în condiţiile legii au fost trecute la cheltuieli şi s-a dedus sumele respective, care confirmă cheltuielile suportate şi dreptul de trecere în cont TVA. Prin decizia nr. 122 din 04 august 2011 a fost respinsă cererea prealabilă din 08.07.2011.
Cere reclamantul, anularea ca ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii, decizia nr. 1676/5 din 22 iunie 2011, asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale, prin care s-a încasat la buget TVA în sumă de 733 667 lei şi majorarea de întîrziere în sumă de 322 784 lei pentru neachitarea în termen a TVA; amenda în mărime de 498 653 lei pentru diminuarea impozitului pe venit în perioada fiscală 2008, 220 100 lei pentru diminuarea TVA şi 4 800 lei pentru întocmirea neadecvată a declaraţiilor privind TVA pentru anul 2008 şi 2010; dispoziţiilor nr. 0200031177, nr. 0200031176, nr. 0200031178 din 28 iulie 2011 de blocare a conturilor bancare a SRL „Comitek”, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei şi cheltuielile de judecată.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2012 s-a admis acţiunea înaintată de SRL „Comitek”, s-a anulat ca ilegală în fond, fiind contrară prevederilor legii, decizia IFS m. Chişinău nr. 1676/5 din 22 iunie 2011 asupra cazului de încălcare a legislaţiei de către SRL „Comitek”, s-au anulat dispoziţiile IFS m. Chişinău nr. 0200031177, nr. 0200031176 şi nr. 0200031178 din 28 iulie 2011 privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale SRL „Comitek”. S-a încasat de la IFS m. Chişinău în beneficiul SRL „Comitek” cheltuielile de judecată în mărime de 2 000 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2012, recursurile declarate de SRL ,,Comitek” şi IFS mun. Chişinău au fost admise, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2012, restituid pricina la rejudecare.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2013, pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Comitek” împotriva IFS mun. Chişinău privind anularea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral a fost transmisă pentru judecarare după competenţă la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 decembrie 2013 a fost admisă parţial acţiunea, dispunîndu-se anularea ca ilegală în fond, fiind contrară prevederilor legii, decizia IFS m. Chişinău nr. 1676/5 din 22 iunie 2011 asupra cazului de încălcare a legislaţiei de către SRL „Comitek”, s-au anulat dispoziţiile IFS m. Chişinău nr. 0200031177, nr. 0200031176 şi nr. 0200031178 din 28 iulie 2011 privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale SRL „Comitek”.
S-a încasat de la IFS m. Chişinău în beneficiul SRL „Comitek” cheltuielile de judecată în mărime de 3 000 lei. 3 Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, IFS mun. Chişinău a contestat-o cu apel. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 a fost respinsă cererea de repunere în termenul de declarare a apelului şi s-a restituit cererea de apel depusă de IFS mun. Chişinău. La 10 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, IFS mun. Chişinău a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 şi restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a indicat că încheierea instanţei de apel este ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural şi material.
Susţine că la 19 martie 2014 a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Răşcani mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, deoarece reprezentantul IFS mun. Chişinău nu a fost prezent în şedinţa de judecată, iar copia dispozitivului hotărîrii i-a fost expediată abia la 28 februarie 2014 şi recepţionată la 07 martie 2014. Totodată a indicat că copia hotărîrii motivate a instanţei de fond a fost expediată la 16 aprilie 2014 şi recepţionată la 08 mai 2014. În opinia recurentului, cererea de apel urmează a fi considerată ca depusă în termen. Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate în recurs şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră recursul drept neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Conform art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) CPC, instanţa de judecată va întocmi hotărîrea integrală dacă participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, solicită în mod expres acest lucru. Termenul de 30 de zile este un termen de decădere; participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, depun cerere de apel. Hotărîrea integrală se remite participanţilor la proces în termen de 5 zile. În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116 CPC. Conform art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documente respective etc.). 4 Din materialele dosarului rezultă că, la 18 decembrie 2013 a fost pronunţat dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău şi la aceeaşi dată reprezentantul IFS mun.
Chişinău a primit sub semnătură copia dispozitivului hotărîrii (f.d. 150). La 10 martie 2014, IFS mun. Chişinău a solicitat redactarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, iar la 12 martie 2014 a luat cunoştinţă cu materialele pricinii şi la 16 aprilie 2014 i-a fost expediată hotărîrea redactată (f.d.154, 162). La 19 martie 2014, IFS mun. Chişinău a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, solicitînd repunerea în termen de declarare a apelului, în acest sens motivînd că dispozitivul hotărîrii a fost recepţionat la 07 martie 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului, fiind restituit apelul declarat de IFS mun.
Chişinău. Reţine Colegiul că, prin lege este instituit în mod imperativ termenul de 30 zile pentru declararea apelului, calculat de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, astfel apelul în prezenta pricină a fost depus abia la 19 martie 2014, în afara termenului legal. Totodată, argumentele recurentului privind repunerea în termenul de declarare a apelului, referindu-se la faptul că a recepţionat dispozitivul hotărîrii la 07 martie 2014, nu reprezintă un motiv întemeiat, care ar justifica omiterea termenului de declarare a apelului. Colegiul conchide că instanţa de apel corect a ajuns la concluzia privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului, cu dispunerea restituirii cererii de apel.
În acest context, instanţa de recurs consideră că, la caz soluţia instanţei de apel este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că, prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod principiul securității raporturilor juridice.
În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschidere a unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie 5 care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Astfel, reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că, prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat dreptul la un proces echitabil.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de IFS mun. Chişinău şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Comitek” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.
Chişinău privind anularea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 6