- Dosarul nr.
- 2ra-2404/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 13 august 2014
- Părțile
- Ţîmbuleac Victor vs Ţîmbuleac Angela, SA Banca de Economii
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2404/14 — Anularea actului juridic
prima instanţă: M.Iftodi dosarul nr. 2ra-2404/14 instanţa de apel: A.Gheorghieş, N.Chircu, V.Harmaniuc ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de „Banca de Economii” SA, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţimbuleac Victor împotriva Angelei Ţimbuleac şi „Banca de Economii” SA, intervenient accesoriu notarul privat Nimerenco Silvia cu privire la anularea actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de „Banca de Economii” SA şi menţinută hotărârea Judecătoriei Edineţ din 13 martie 2013, c o n s t a t ă La 26 octombrie 2011, Ţimbuleac Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Ţimbuleac şi „Banca de Economii” SA, intervenient accesoriu notarul privat Nimerenco Silvia cu privire la anularea actului juridic.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, cu Ţimbuleac Angela se află în căsătorie. La 18 iulie 2008 soţia Ţimbuleac Angela a încheiat cu „Banca de Economii” SA, filiala Edineţ, contractul de credit nr.64, în baza căruia a beneficiat de un credit în sumă de 200 000 lei. Menţionează că în scopul asigurării rambursării creditului acordat conform contractului de credit nr.64 din 18 iulie 2008, a fost încheiat contractul de gaj ipotecă nr.64 din 18 iulie 2008, autentificat de notarul privat Nimerenco Silvia, prin care au fost gajate bunurile imobile construcţii locative – case de locuit din satul Zăbriceni raionul Edineţ, care le aparţin în proprietate comună în devălmăşie. Susţine reclamantul că în contractul de gaj este indicat numele lui, însă de fapt nu a semnat aşa contract şi nu a fost prezent la notar sau la instituţia financiară.
1 Consideră că contractul de gaj ipotecă nr.64 din 18 iulie 2008 este lovit de nulitate absolută, deoarece a fost încheiat fără consimţământul lui, fiind deposedat de bunurile ce îi aparţin cu drept de proprietate. Cere reclamantul, anularea contractului de gaj ipotecă nr.64 din 18 iulie 2008, încheiat între „Banca de Economii” SA, filiala nr.27 Edineţ şi Ţimbuleac Angela, autentificat de notarul de stat Nimerenco Silvia. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 13 martie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a anulat contractul de gaj ipotecă nr.64 din 18 iulie 2008, încheiat între „Banca de Economii” SA, filiala nr.27 Edineţ şi Ţimbuleac Angela, autentificat şi înregistrat cu nr.4925 de notarul de stat Nimerenco Silvia.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, „Banca de Economii” SA a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 martie 2014 a fost respins apelul declarat de „Banca de Economii” SA şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 12 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, „Banca de Economii” SA a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.
În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural În acest sens susţine că din . conţinutul contractului contestat rezultă că acesta a fost semnat de către intimatul Ţîmbuleac Victor şi reprezentantul „Banca de Economii” SA în prezenţa notarului, iar afirmaţiile intimatului că nu s-a solicitat acordul lui la înstrăinarea bunurilor sunt declarative.
Menţionează că prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 15 martie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 septembrie 2010, s-a dispus transmiterea silită în posesia „Banca de Economii” SA a bunurilor ipotecate, în baza contractului de gaj ipotecă nr.64 din 18 iulie 2008, care au puterea lucrului judecat şi sunt obligatorii pentru instanţele ierarhic inferioare, care erau obligate să facă concluziile privind puterea lucrului judecat a valabilităţii contractului contestat.
Indică că la examinarea pricinii civile între aceleaşi părţi instanţele judecătoreşti nu au invocat din oficiu nulitatea absolută a contractului de gaj ipotecă, considerându-l absolut legal, iar reluarea examinării în cadrul altei proceduri judiciare conexe nu se poate justifica din punct de vedere al principiului securităţii raporturilor juridice consfinţit de art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Amurăriţei împotriva României. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul 2 declarat de către „Banca de Economii” SA urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către „Banca de Economii” SA este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu 3 respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.
Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către „Banca de Economii” SA, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către „Banca de Economii” SA se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4