2ra-1749/14 — Repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistenta juridică

prima instanţă –N. Arabadji dosarul nr. 2ra-1749/14 instanţa de apel – N. Vascan, I. Cotruţă, E. Clim DECIZIE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Oleg Sternioală, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Donici Serghei împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 28 iunie 2013 c o n s t a t ă La 27 septembrie 2012 Donici Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în privinţa lui a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie, pentru faptul că acesta la data de 10 mai 2010 în jur de orele 18.40 aflîndu-se la volanul automobilului de model Nissan Almera n/î KAG 915 şi deplasîndu-se pe str. L. Tolstoi, intersecţie cu str. Ferarilor mun. Chişinău, a reînceput mişcarea şi nu s-a asigurat că manevra va fi executată fără a crea obstacole, a comis tamponarea cu automobilul de model WV Passat n/î CON 506, la volanul căruia se afla Plotnic Oleg, cauzîndu-i ultimului un prejudiciu material considerabil. Ca rezultat, prin decizia agentului constatator din cadrul Secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău din 14 mai 2010, Donici Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 al. (2) Cod contravenţional şi aplicată lui o amendă în mărime de 50 unităţi convenţionale şi 6 puncte de penalizare. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia de sancţionare, Donici Serghei le-a contestat în instanţa de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 24 ianuarie 2011, a fost admisă contestaţia reclamantului şi anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie din data de 14 mai 2010. Hotărîrea dată însă a fost casată de Curtea de Apel Chişinău şi pricina restituită la rejudecare, pe motiv de examinare a cauzei în lipsa agentului constatator.

După rejudecare, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 noiembrie 2011, a fost respinsă contestaţia lui Donici Serghei declarată împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie din 14 mai 2010 şi deciziei Secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău din 14 mai 2010. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 martie 2012 însă, a fost admis recursul declarat de contravenientul Donici Serghei şi avocatul lui Balmuş Ştefan, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 noiembrie 2011 şi încetat procesul contravenţional intentat împotriva lui Donici Serghei în baza art. 242 al. (2) Cod contravenţional, din motivul lipsei faptei contravenţionale în acţiunile lui.

În urma examinării contestaţiei, s-a stabilit cu certitudine că Plotnic Oleg, care era un angajat al Ministerului Afacerilor Interne, a fost favorizat de către organele poliţiei la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare, a depus mărturii false precum că automobilul, la volanul căruia se afla, era asigurat la Compania de Asigurări „Artas”. Or, acţiunile ilicite ale acestuia cad sub incidenţa Codului penal, iar Plotnic Oleg urmează a fi tras la răspundere penală. Toate aceste împrejurări au afectat personalitatea lui Donici Serghei şi a familiei lui, cauzîndu-i un prejudiciu moral enorm, ca rezultat agravîndu-i-se şi sănătatea. Cere reclamantul încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a prejudiciului moral de 30000 lei cauzat prin acţiunile ilicite a organelor afacerilor interne şi cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28 iunie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi a fost dispusă încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Donici Serghei suma de 4500 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 28 iunie 2013. La 21 martie 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerându-le ilegale, deoarece pentru instituirea răspunderii statului şi încasarea unor sume băneşti direct din contul bugetului de stat, urmează a fi întrunite cumulativ cerinţele stabilite de art. 3 şi art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Prin urmare, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de urmărire penală, este necesară nu doar întrunirea unor condiţii speciale şi, anume, că fapta ilicită în calitate de condiţie generală a răspunderii delictuale are particularităţi în materia respectivă şi nu orice acţiune ilicită a organelor de anchetă şi judecată atrage răspunderea statului.

O altă condiţie necesară constituie actul de reabilitare, care şi atestă admiterea erorii judiciare şi prejudicierea neîntemeiată a persoanei, dar şi constatarea existenţei legăturii de cauzalitate între acţiunile organelor de drept şi prejudiciul cauzat. Or, acesta fiind cauzat de alţi subiecţi şi/sau în alte circumstanţe, exonerează statul de răspundere. Susţine că întocmirea procesului-verbal de constatare a comiterii contravenţiei şi aplicarea amenzii contravenţionale de către agentul constatator, altul decît instanţa de judecată, nu se regăseşte în situaţiile prevăzute limitativ şi imperativ de art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, ca efect fiind inaplicabil speţei date.

În circumstanţele date, Donici Serghei nu dispune de dreptul la repararea prejudiciului în temeiul legii enunţate mai sus, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, iar instanţele urmau să aplice prevederile art. 13 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Sunt neîntemeiate argumentele instanţei de apel precum că amenda aplicată lui Donici Serghei în mărime de 50 unităţi convenţionale are un grad relativ sever, iar rezonabilitatea reparării prejudiciului direct din contul bugetului de stat, se reflectă inclusiv prin faptul că Judecătoria Centru mun. Chişinău prin hotărîrea din 28 noiembrie 2011 a menţinut decizia agentului constatator. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului la constatarea severităţii sancţiunii aplicate, face trimitere la probele administrate care dovedesc veniturile reclamantului, în vederea comparării impactului sancţiunii aplicate faţă de veniturile persoanei (cauza Zilberberg vs Republica Moldova).

Ca efect, instanţa de apel s-a expus asupra unui fapt ca fiind stabilit, fără probarea şi constatarea acestuia în cadrul şedinţelor de judecată, fără a exista vreun temei de degrevare de probaţiune stabilite la art. 123 CPC. Donici Serghei nu a prezentat nici dovada achitării sumei de 3000 lei pentru serviciile juridice acordate lui, în cazul în care ordinul de plată nr. 36414810 indică faptul că plătitorul şi beneficiarul este una şi aceeaşi persoană – Balmuş Ştefan; deşi în contractul de asistenţă juridică este expres indicat contul bancar al cabinetului avocatului, suma cheltuielilor a fost transferată pe un alt cont bancar etc. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Colegiul constată că la materialele cauzei lipseşte dovada de expediere şi, respectiv, de recepţionare a deciziei instanţei de apel din 04 decembrie 2013 de către Ministerul Finanţelor. În circumstanţele date, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 21 martie 2014 în termen, în cazul în care acesta a ridicat din cancelaria Curţii de Apel Chişinău copia deciziei la data de 19 martie 2014. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. S-a stabilit că, în privinţa lui Donici Serghei a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie pentru faptul că acesta la data de 10 mai 2010 în jur de orele 18.40 aflîndu-se la volanul automobilului de model Nissan Almera n/î KAG 915 şi deplasîndu-se pe str. L. Tolstoi, intersecţie cu str. Ferarilor mun. Chişinău, a reînceput mişcarea şi nu s-a asigurat că manevra va fi executată fără a crea obstacole, a comis tamponarea cu automobilul de model WV Passat n/î CON 506, la volanul căruia se afla Plotnic Oleg, cauzîndu-i ultimului un prejudiciu material considerabil.

Ca rezultat, prin decizia agentului constatator din cadrul Secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău din 14 mai 2010, Donici Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 al. (2) Cod contravenţional şi aplicată lui o amendă în mărime de 50 unităţi convenţionale şi 6 puncte de penalizare. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie din 14 mai 2010 şi decizia de sancţionare din aceeaşi dată, Donici Serghei le-a contestat în instanţa de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 noiembrie 2011, a fost respinsă contestaţia lui Donici Serghei declarată împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie din 14 mai 2010 şi deciziei Secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului General de Poliţie mun.

Chişinău din 14 mai 2010. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 martie 2012 însă, a fost admis recursul declarat de contravenientul Donici Serghei şi avocatul lui Balmuş Ştefan, fiind casată hotărîrea primei instanţe din 28 noiembrie 2011 şi încetat procesul contravenţional intentat împotriva lui Donici Serghei în baza art. 242 al. (2) Cod contravenţional din motivul lipsei faptei contravenţionale în acţiunile lui.

Ca rezultat, Donici Serghei a depus acţiune în instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică prin prisma Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. Instanţele inferioare la adoptarea hotărîrilor au constatat că, aplicarea lui Donici Serghei a sancţiunii sub formă de amendă pentru comiterea unei contravenţii, luînd în consideraţie natura contravenţiei şi gradul de severitate a pedepsei, constituie prin prisma art. 6 a Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale o sancţiune de natură penală şi cauzarea prejudiciului în urma unei astfel de sancţiuni urmează a fi reparat.

În consecinţă, au admis în parte pretenţiile invocate de către reclamant. Colegiul însă constată ca fiind eronate concluziile date din considerentele ce urmează. Conform art. 1405 al. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 3 al.

(1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală, condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii, efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice, supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată, efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei, ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

Reieşind din prevederile art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul, devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare, scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare, adoptării de către instanţa judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice, adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 al.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

În context, Colegiul reţine că în sensul dispoziţiilor enunţate este de înţeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de anchetă sunt necesare condiţii speciale şi anume: că fapta ilicită, în calitate de condiţie generală a răspunderii delictuale, va avea particularităţi în materia respectivă. Prin urmare, nu orice acţiune ilicită a organelor de anchetă şi judecată atrage răspunderea statului. O altă condiţie necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care şi atestă admiterea erorii judiciare şi prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

Aici prezintă relevanţă şi prevederile art. 313 CPP, care reglementează expres dreptul bănuitului, învinuitului, apărătorului, părţii vătămate, altor participanţi la proces sau altor persoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de organul de urmărire penală, sau alte organe care exercită activitate specială de investigaţii, de a contesta acţiunile şi actele ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii. Potrivit al. (5) din norma citată, judecătorul de instrucţie, considerînd plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate.

Constatînd că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere despre respingerea plîngerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plîngerea şi procurorului. În consecinţă, se constată că, Donici Serghei solicită repararea prejudiciului moral cauzat ca rezultat al sancţionării contravenţionale sub formă de amendă în mărime de 50 unităţi convenţionale de către agentul constatator din cadrul Secţiei Poliţiei Rutiere.

Or, raportînd la caz prevederile enunţate, reieşind din constatările relatate şi având în susţinere dispoziţiile art. 3 lit. d) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, rezultă netemeinicia acţiunii lui Donici Serghei, deoarece în cadrul examinării cauzei nu a fost constatată temeinicia motivelor ce-i acordă intimatului-reclamant posibilitatea de a-şi valorifica dreptul său la acţiune în temeiul prevăzut de Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998 şi de art. art. 1405, 1422 alin. (1) şi (3), 1423 alin. (1) şi (2) Cod civil, or, prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice şi juridice este reparabil doar în urma supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată.

Mai mult decît atît, la caz lipseşte un act oficial care ar constitui un act de reabilitare a lui Donici Serghei în sensul art. 313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în baza căruia ultimul ar dispune de dreptul de a pretinde compensarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998. Şi prevederile art. 10 al Legii nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998 expres indică că, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6.

Or, pretenţiile şi argumentele lui Donici Serghei în susţinerea acţiunii nu cad sub incidenţa art. 6 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti şi, respectiv, intimatul nu beneficiază de dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit de prezenta lege. În conexiunea celor enunţate, se constată că instanţele nu au calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unor soluţii greşite în acest sens.

Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei inatanţe şi a emite o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 28 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Donici Serghei împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge integral acţiunea lui Donici Serghei împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală Galina Stratulat