2ra-2866/15 — Repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2866/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău – O. Parfeni Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Maria Ghervas, examinînd recursului declarat de avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei în pricina civilă la acţiunea lui Iurco Serghei împotriva Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală şi Procuratura mun.

Chişinău privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 15 septembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei, s-a admis în parte apelurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, din 22 aprilie 2015, prin micșorarea cuantumului despăgubirilor, CONSTATĂ: La data de 29 octombrie 2014 reclamantul Iurco Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, copîrît Ministerul Justiţiei, solicitînd repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorilor şi ale instanţelor judecătorești în cuantum de 50 000 lei ( f.d.

1-5). În motivarea acţiunii reclamantul a invocat, că în cadrul urmăririi penale la data de 21 martie 2014 la demersul procurorului, judecătorul de instrucţie a autorizat internarea sa pe un termen de 30 zile în Spitalul Clinic de Psihiatrie mun. Chişinău, pentru efectuarea expertizei – legale psihiatrice în condiție de staţionar. În urma examinări comisia de expertiză a constatat, că el suferă de maladie psihică cronică şi evolutivă: „Schizofrenie nediferenţială, defect de tip mixt”, şi la momentul comiterii faptei prejudiciabile, se afla în stare de acutizare a maladiei psihice cronice Schizofrenie, manifestate prin sindromul - halucinatoriu – paranoid, şi urmează a fi recunoscut „ Iresponsabil” de fapta comisă.

La 1 momentul expertizării expertizatul se află în stare de remisiune cu defect de tip mixt, cu simptomatologie defectuală elucidată în stare psihică. Pericol social nu prezintă. Comisia pledează, că din aceste considerente faţă de el să nu fie aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical- tratament prin constrîngere. Se recomandă supraveghere obligatorie a psihiatrului de circumscripție ( f.d. 22-23). Necătînd la concluzia comisiei de experți despre lipsa necesităţii aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical, la demersul procurorului prin încheierea judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 iulie 2014 s-a dispus internarea lui Iurco Serghei în IMPS Spitalul Clinic de Psihiatrie a Ministrului Sănătăţii pentru aplicarea tratamentului prin constrîngere cu caracter medical.

Astfel, el ilegal a fost privat de libertate prin internare în spitalul de psihiatrie, acţiune prin care i s-a cauzat o daună morală generată de suferinţe psihice şi fizice, care s- au manifestat, prin pierderea încrederii faţă de statul de drept, în sistemul naţional de sănătate, totodată, fiindu-i încălcat dreptul la libertate şi dreptul la tratament uman, pentru o perioadă de 106 zile calendaristice pînă la data de 15 octombrie 2014, cînd în baza încheierii judecătorului de instrucţie s-a dispus eliberarea sa de sub starea tratamentului forţat prin constrîngere cu caracter obişnuit. Ulterior, avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei a depus cerere de modificare a acţiunii, prin majorarea despăgubirilor morale în cuantum de 100 000 lei ( f.d.

57). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2015 au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi Procuratura mun. Chişinău ( f.d. 68-69). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată, s-a dispus încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului suma de 20 000 lei cu titlul de prejudiciul moral ( f.d. 146). Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi de către avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Iurco Serghei, s-a admis cererile de apel declarate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, s-a modificat hotărîrea primei instanţe prin micșorarea cuantumului despăgubirilor, de la suma de 20 000 lei pînă la suma de 5 000 lei, în rest apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei s-au respins ( f.d. 199). Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi privind admiterea acțiunii integral ( f.d.

208-210). În motivarea recursului a declarat, că instanţa de apel a interpretat eronat legea materială internă şi practica Curţii Europene pe cauze analogice unde Republica Moldova a fost condamnată. Curtea Europeană a indicat ca un criteriu forte de admitere a sumelor solicitate de către reclamanți, mărimea prejudiciului moral acordat depinde de seriozitatea 2 violării CEDO şi efectul acestei violări asupra reclamantului, dar şi de alte circumstanțe ca vîrsta şi sănătatea reclamantului, miza pentru reclamant, nu în ultim moment în cazul violării continue, CEDO ia în calcul durata lipsirii ilegale de libertate sau a procedurilor forţate contra fizicului şi personalității reclamantului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunțată la 15 septembrie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 16 septembrie 2015 (f.d.207). Recursul, declarat la 01 octombrie 2015, se consideră a fi depus în termen. În conformitate cu art.445 al. 1, lit. b) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul, depus de către avocatul Gafton Mihai în interesele lui Iurco Serghei, întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele considerente.

Iurco Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în cuantum de 100 000 lei din contul statului pentru deținerea ilegală în spitalul de psihiatrie în condițiile tratamentului prin constrîngere cu supraveghere obişnuită, timp de 106 zile. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015 acţiunea reclamantului a fost admisă parţial. S-a încasat din bugetul statului prejudiciul moral în cuantum de 20 000 lei, în rest pretenţiile au fost respinse, hotărîrea dată fiind modificată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de 20 000 lei la suma de 5 000 lei.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Instanţele ierarhic inferioare corect au stabilit circumstanțele raportului juridic litigios şi anume că în privinţa lui Iurco Serghei la data de 14 august 2013 a fost intentată cauza penală în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 al, 1 Cod Penal. Prin expertiza medico- psihiatrică nr. 47sn-2014 s-a constatat că Iurco Serghei suferă de schizofrenie nediferenciată, defect de tip mixt şi faţă de fapta comisă urmează a fi recunoscut iresponsabil. Totodată el nu a fost recunoscut periculos pentru societate şi nu necesită tratament prin constrîngere. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 iulie 2014 la demersul procurorului, în lipsa unei concluzii medicale privind necesitatea aplicării unui tratament prin constrîngere, a fost dispusă internarea lui Iurco Serghei în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, mun.

Chişinău pentru aplicarea tratamentului forţat prin constrîngere cu supraveghere obişnuită. Medicii psihiatri au sesizat instanţa prin raportul nr. 47sn-2014 prin care au concluzionat repetat că Iurco Serghei nu necesită tratament prin constrîngere. La data de 15 octombrie 2014, instanţa de judecată din oficiu a dispus eliberarea lui Iurco Serghei de sub starea tratamentului forţat prin constrîngere cu caracter obişnuit, din motivul lipsei unei astfel de dispoziții cît și din motivul lipsei unei hotărîrii executorii în 3 acest sens. Potrivit practicii CEDO aflarea în spitalul de psihiatrie se echivalează cu privarea de libertate.

Aşadar, Iurco Serghei a fost privat de liberate şi supus ilegal tratamentului forţat în perioada de la 02 iulie 2014 pînă la 15 octombrie 2014 inclusiv, fiindu-i cauzată daună morală reieșind din suferințele fizice şi psihice suportate care s-au manifestat prin pierderea încrederii faţă de statul de drept şi în sistemul naţional de sănătate. Suferinţa psihică manifestată prin tulburări de personalitate, prin faptul neîncrederii şi suspiciunii, intențiile oricărui individ, fiind interpretate de el ca răuvoitoare. Prin ordonanţa procurorului din 12 noiembrie 2014 s-a încetat cauza penală şi s-a scos de sub învinuire Iurco Serghei, deoarece a săvîrşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu era necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical.

Potrivit art. 3 alin 1, lit. c) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma efectuării, în cazul urmării penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru ( funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice”. Astfel, la caz se confirmă că Iurco Serghei a fost privat de libertate prin aplicarea tratamentului prin constrîngere cu supraveghere obişnuită în perioada de la 02 iulie 2014 pînă la 15 octombrie 2014, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri, prin prisma prevederile art. 3 al.

1 şi al. 2 al Legii sus - menţionate. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală, din procuraturi şi din instanțele judecătorești.

Conform prevederilor art. 11 al aceleiași Legi mărimea concretă a prejudiciului moral se determină luîndu-se în consideraţie gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre invinuirea persoanei, durata urmării penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului lezat şi locul lui în sistemul de valori ale persoanei, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-şi estimeze prejudiciul adus, dar numai instanţa de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducîndu-se de noţiunea reparării rezonabile, de circumstanţele cazului concret, de personalitatea părţilor. Conform art. 1423 Cod Civil mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului 4 prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensație poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Un criteriu orientativ de apreciere a prejudiciului moral, stabilit de Curtea Europeană, este criteriul echității, care presupune că indemizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate. Mărimea prejudiciului moral urmează să fie proporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană şi care sunt îndreptate împotriva Republicii Moldova sau a ţărilor cu un nivel de dezvoltare economică capabil cu cel al Republicii Moldova.

Astfel, suma prejudiciului moral acordat de către instanţa de apel lui Iurco Serghei constituie o sumă contrară practicii CEDO în cazuri similare ( cauza David c. Moldovei). Raportînd circumstanțele prezentei spețe la practica CEDO enunţată, instanţa de recurs consideră suma de 100 000 lei solicitată de recurent, pentru privarea ilegală de liberate şi supunerea ilegală la tratamentul forţat pentru perioada de la 02 iulie 2014 pînă la 15 octombrie 2014 ca fiind excesivă şi disproporțională principiilor compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral. Acordarea în întregime a sumei de 100 000 lei, ar înlătura caracterul de satisfacție echitabilă al despăgubirilor, devenind astfel venituri nejustificate.

În aceste circumstanţe, avînd în vedere principiul compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate intimatului, timp mde 106 zile calendaristice s-a aflat la tratament forţat în perioada de la 02 iulie 2014 pînă la 15 octombrie 2014, instanţa de recurs consideră, că prejudiciul moral cauzat lui Iurco Serghei dispus spre încasare de către instanţa de apel, este unul mic, prejudiciul moral acordat de prima instanţă în cuantum de 20 000 lei fiind stabilit pe principiul compensării rezonabile şi echitabile, din care considerente recursul declarat de avocatul Gafton Mihai în partea dată urmează a fi admis.

Potrivit art. 5 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „cauzele cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în instanţa de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei” Articolul 131 al aceleiași Legi stipulează „hotărîrea judecătorească privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se execută după ce devine irevocabilă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, emis în baza hotărîrii judecătoreşti irevocabile, spre executare Ministerului Justiţiei şi informează părţile despre acest fapt. La solicitarea Ministerului Justiţiei, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare necesare pentru executarea titlului 5 executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza hotărîrii irevocabile, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiţiei şi de către creditor, cu anexarea datelor bancare necesare, în vederea efectuării transferului”. Prin urmare instanţele incorect au dispus încasarea prejudiciului moral prin intermediul Ministerului Finanţelor, acesta urmează a fi încasat prin intermediul Ministerului Justiţiei.

Instanţa de recurs coroborînd normele legale citate supra ce ţin de repararea prejudiciului moral în urma acţiunilor ilegale a organelor de urmărire penală, a procuraturii şi ale instanţei judecătoreşti, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Gafton Mihail în interesele lui Iurco Serghei, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre, prin care a încasa din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Iurco Serghei prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. În conformitate cu art. 419, art. 445, al. 1, lit. b) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se admite recursul declarat de avocatul Gafton Mihail în interesele lui Iurco Serghei.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 aprilie 2015 în pricina civilă la acţiunea lui Iurco Serghei împotriva Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală şi Procuratura mun. Chişinău privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești, se emite o hotărîre nouă prin care admite parţial acţiunea: Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Iurco Serghei prejudiciul moral în cuantum de 20 000 ( douăzeci mii ) lei. Decizia este irevocabilă de la pronunţare.

Preşedinte judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Dumitru Mardari Elena Covalenco Maria Ghervas 6