3ra-689/14 — Anularea actelor administrative, restabilirea în funcţie

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-689/14 Judecător: D. Chistol Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, L. Bulgac ÎNCHEIERE 12 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi recursului declarat de Inspectoratul General de Poliţie, în pricina civilă cererea de chemare în judecată înaintată de Paiu Sergiu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General de Poliţie privind anularea actelor administrative, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 09 aprilie 2013, Paiu Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliţie privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul MAI nr. 34ef din 15 februarie 2010 a fost numit în funcţia de comisar al CPS Botanica al CGP mun. Chişinău. Prin ordinul MAI nr. 202ef din 26 martie 2013 reclamantul a fost concediat din organele afacerilor interne, în conformitate cu art. 47 alin. 1 lit. f) al Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutului poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în legătură cu lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal.

Despre faptul că funcţia deţinută de reclamant urmează a fi redusă, iar unitatea de poliţie a sectorului Botanica a mun. Chişinău urmează a fi lichidată, dînsul a fost preavizat la data de 09 ianuarie 2013. Consideră reclamantul că ordinul contestat este emis contrar legii, cu încălcarea procedurii stabilite. Contrar prevederilor art.88 Codul Muncii, angajatorul nu a emis vreun ordin motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau a statelor de personal. Unitatea de poliţie a sectorului Botanica mun. Chişinău şi funcţia de conducător al unităţii nu au fost lichidate. A fost operată doar o redenumire a subdiviziunii, obligaţiile funcţionale de bază au rămas aceleaşi.

A mai indicat reclamantul că, în cazul reducerii funcţiei, angajatorul a ignorat prevederile art. 88 alin. 1 lit. b) Codului Muncii, reclamantul fiind eliberat la 26 martie 2013, după expirarea termenului de preavizare. Funcţia propusă reclamantului de şef al secției de securitate publică a IP Rîşcani, este o funcţie mult mai inferioară decît cea ocupată anterior, astfel fiindu-i încălcate drepturile de a-i propune un loc de muncă de acelaşi nivel. Reclamantul a solicitat anularea ordinului MAI nr. 202ef din 26 martie 2013 cu privire la concediere, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru, anularea ordinului nr. 5 din 04 ianuarie 2013 privind preavizarea, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de completare a acţiunii, reclamantul a solicitat obligarea Inspectoratului General de Poliţie a MAI de a-1 repune în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie a sectorului Botanica a mun. Chişinău. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a hotărît (după cum urmează): -A anula ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 202 ef din 26 martie 2013 privind concedierea lui Paiu Sergiu din funcţia de comisar al Comisariatului de Poliţie al sectorului Botanica, al Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău al MAI al RM; -A anula ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 5 din 04 ianuarie 2013 privind preavizarea lui Paiu Sergiu despre reducerea funcţiei; -A-l repune pe Paiu Sergiu în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie al sectorului Botanica mun.

Chişinău, cu obligarea Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al RM de a emite ordinul de repunere în funcţie; -A obliga Inspectoratul General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al RM de achita lui Paiu Sergiu salariul pentru perioada absenţei forţate de la serviciu; -A încasa din contul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Paiu Sergiu prejudiciul moral în mărime de trei salarii medii lunare de funcţie; -A respinge cerinţa lui Paiu Sergiu către Inspectoratul General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne al RM privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice, ca neîntemeiată; -Hotărîrea privind repunerea în funcţie a lui Paiu Sergiu şi încasarea în beneficiul lui a unui salariu mediu lunar se execută imediat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General de Poliție și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 octombrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 17 aprilie 2014, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne – Gheorghiţă Tatiana (în baza procurii nr. 22/60 din 14.01.2014 – consultant principal al Direcţiei generale juridice a MAI) a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului Ministerul Afacerilor Interne a indicat că actele judecătorești contestate sunt ilegale, fiind emise cu încălcarea normelor de drept material iar probele anexate la materialele cauzei au fost apreciate arbitrar.

La 26 mai 2014, reprezentantul Inspectoratului General de Poliţiei – Roşca Alina (în baza procurii nr. 34/2 din 03.01.2014 – specialist principal a Secţiei asistenţă juridică IGP) a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului Inspectoratul General al Poliţiei a indicat că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel a admis şi a aplicat greșit normele de drept material, care s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu urma a fi aplicată şi neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată. A mai invocat recurentul aprecierea arbitrară a probelor şi aplicarea în mod eronat a legii de către instanţele inferioare.

La 22 mai 2014, Paiu Sergiu a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, solcitînd declararea acestuia inadmisibil. La 10 iunie 2014, Paiu Sergiu a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Inspectoratul General de Poliţie, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 10.02.2014 (f.d. 111), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către Ministerul Afacerilor Interne, iar Inspectoratul General al Poliţiei potrivit materialelor cauzei (coperta dosarului) a recepţionat copia deciziei instanţei de apel la 15.05.2014, recursurile se consideră declarate în termen.

Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii şi referinţele prezentate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General de Poliţie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Colegiul menționează că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General de Poliţie ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne şi recursul declarat de către Inspectoratul General de Poliţie se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druţă