2ra-1438/14 — Constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi recuperarea prejudiciului material şi moral

prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr.2ra-1438/14 instanţa de apel:D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 11 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva examinînd recursului declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Colodrovschi Igor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Colodrovschi Igor, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 20 august 2013, în partea respingerii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care cerințele au fost admise parțial, în rest hotărîrea a fost menținută, c o n s t a t ă : La 23 mai 2013, Colodrovschi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, a fost admisă cererea sa de chemare în judecată depusă împotriva Primăriei mun.

Chișinău și obligată Primăria mun. Chișinău să-l asigure cu spațiu locativ. La 10 decembrie 2008, Oficiul de executare Centru, a emis încheierea nr. 12/1277/08 privind primirea spre executare documentului executoriu, intentarea procedurii de executare şi stabilirea termenului pentru executare benevolă. La aceeaşi dată, încheierea respectivă fost expediată în adresa Primăriei mun. Chişinău pentru executare, însă pînă în prezent procedura de executare se află în gestiunea executorului judecătoresc Igor Doroftei. 1 Menționează reclamantul că pentru neexecutarea mai mult de 3 ani a hotărîrii judecătoreşti în cauză, s-a adresat în instanţa de judecată, întemeindu-şi cerinţele pe prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 şi prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21 octombrie 2011 s-a constatat încălcarea art.6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ca urmare a omisiunii de a executare a hotărîrii judecătoreşti definitive din data de 28 octombrie 2008, încălcarea art. 13 din Convenţie şi s-a dispus încasarea prejudiciului material în mărime de 33 600 lei şi 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2012, a fost modificată hotărîrea primei instanțe prin diminuarea prejudiciului moral de la 40 000 la 22 000 lei, însă în pofida existenţei unei hotărîrii irevocabile emise în baza Legii 87 din 21 aprilie 2011, pînă în prezent titlul executoriu rămîne neexecutat, fapt prin care în continuare i se încalcă drepturile recunoscute şi garantate, acţiuni sau inacţiuni prin care în mod direct i se cauzează prejudicii de ordin material şi moral.

Menţionează că mecanismul instituit de către autorităţi prin Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de stat a prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti este unul insuficient, care tergiversează executarea hotărârii judecătoreşti, astfel cauzându-i prejudiciul moral atât lui personal, cât şi membrilor familiei sale având şi un copil minor la întreţinere, deoarece lipsa spaţiului locativ îi cauzează stres şi situaţii tensionate în familie inclusiv şi lipsa mijloacelor financiare necesare pentru achitarea chiriei, considerînd că suma de 50000 lei ar fi o sumă echitabilă pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat.

Cu referire la prejudiciul material, susţine că lipsa spaţiului locativ l-a determinat să închirieze spaţiu locativ în mun. Chişinău. La fel invocă că până în anul 2009, potrivit prevederilor al Legii nr. 414-XII cu privire la poliţie din 18 decembrie 1990, a beneficiat de compensaţie pentru închirierea spaţiului locativ, achitându-i-se lunar în limita unui salariu de funcţie în temeiul contractului de locaţiune, însă plata compensaţiei pentru închirierea spaţiului locativ a fost sistată în anul 2009, deoarece potrivit modificărilor operate la Legea menţionată, începând cu luna decembrie 2009, aceste reglementări au fost abrogate, respectiv şi compensaţiile oferite au fost sistate.

Invocă că necătând că prevederile Legii menţionate au fost abrogate, la 02 ianuarie 2012, în corespundere cu prevederile art. art. 875, 876 Cod civil a încheiat un contract de locaţiune cu termenul până la 31 decembrie 2014, înregistrându-1 la 25 ianuarie 2012 cu nr. 1318 la Direcţia de Administrare Fiscală Botanica. Potrivit contactului menţionat plata pentru chirie constituie 2500 lei lunar, care şi reprezintă prejudiciul material suportat, iar la momentul depunerii cererii de chemare în judecată constituia suma de 45 000 lei. Solicită încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciul material în mărime de 45 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 160 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău 20 august 2013, acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Colodrovschi Igor la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Colodrovschi 2 Igor cheltuielile de judecată în mărime de 160 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de Colodrovschi Igor, casată hotărîrea primei instanțe, în partea respingerii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral și emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acțiune a fost admisă parțial, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Colodrovschi Igor prejudiciul material în mărime de 22 500 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La 25 februarie 2014, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și urmează a fi casată, deoarece derivă parțial din aprecierea eronată a normelor de drept material aplicabile la caz și contravine prevederilor art. art. 239, 373 alin. (1) CPC. Menționează recurentul că în cadrul examinări cauzei instanța de apel aplicînd prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, a lăsat fără apreciere faptul că o întîrziere în executare a unei hotărîri judecătoreşti poate fi justificată în anumite circumstanţe. Astfel, conform scrisorii nr.03-116/4330 din 17 iulie 2013, Primăria mun. Chişinău recunoaşte, că la momentul actual executarea hotărîrii judecătoreşti nu poate fi posibilă din cauza lipsei spaţiului locativ în mun.

Chişinău şi a mijloacelor financiare necesare pentru construcţia acestor spaţii locative și neagă faptul că va executa în viitor hotărîrile instanţelor de judecată în acest sens. Susține că prevederile art. 6 din Convenţia Europeană, garantează oricărei persoane dreptul de acces la justiţie, care are drept consecinţă dreptul la executarea hotărârilor judecătoreşti definitive, însă acest drept nu poate obliga un stat să asigure executarea fiecărei hotărâri cu caracter civil, în schimb statul are obligaţia de a se dota cu un arsenal juridic adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obligaţiilor ce îi revin, iar instanţa de judecată are ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de autorităţile naţionale au fost adecvate şi suficiente.

Insistă recurentul asupra netemeiniciei încasării prejudiciului material, format din plata chiriei, deoarece Curtea Europeană prin jurisprudenţa sa notează că, prejudiciul material pretins nu poate fi compensat în circumstanţele în care hotărârea judecătorească neexecutată nu stipulează titlul de proprietate, ci doar chirie. Totodată afirmă că Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen a hotărârii judecătoreşti, nu prevede încasarea unor astfel de cheltuieli cu titlu de prejudiciu material format din plata pentru chirie, cerințele reclamantului în acest sens fiind neîntemeiate.

Cu referire la admiterea parțială a pretenției privind încasarea prejudiciului moral, menţionează că instanţa de apel a ignorat prevederile Codului de Executare, care reglementează expres că executarea începe de la cererea creditorului, iar în temeiul principiului disponibilităţii prevăzut în art. 4 din Codul de executare, creditorul dispune de dreptul de a cere executarea silită a documentelor executorii, precum și de a renunța de la executarea începută sau de amîna pornirea ei în limitele 3 prescripției dreptului stabilit. Astfel, este exclusă neîntreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea executării documentului executoriu menţionat în condițiile în care intimatul a probat tăcit toate acțiunile întreprinse de către autoritatea responsabilă de executarea hotărîrilor judecătorești.

Mai susține recurentul că în conformitate cu prevederile art.44 alin.(5) din Codul de Executare, rolul creditorului/intimatului în cadrul procedurii de executare este şi în a acorda executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire a executării silite, punîndu-i la dispoziţie şi mijloacele necesare în acest scop, iar unul din factorii care a afectat şi afectează procedura de executarea a hotărîrii judecătoreşti din speţa ţine în mod direct şi de comportamentul intimatului şi a debitorului procedurii de executare. Prin urmare, prin prisma raportului motivat prezentat în acest sens, consideră că de către autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti au fost întreprinse toate măsurile care puteau fi în mod raţional întreprinse pentru a executarea documentul executoriu vizat, iar statul nu și-a încălcat obligația ce îi revenea.

Mai indică că, intimatul în temeiul art. 6 CEDO, a solicitat constatarea violării drepturilor la un proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti, pe când în afara afirmaţiilor sale, nici o probă nu a confirmat existenţa culpabilităţii organelor de executare în procesul de executare a hotărârii judecătoreşti, iar prevederile Legii 87 din 21 aprilie 2011, nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciul moral, în lipsa probelor ce ar confirma că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Invocă recurentul că la emiterea deciziei instanţa de apel nu a ţinut cont de cerinţa fundamentală faţă de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacţie echitabilă părţii în proces obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanţele relevante ale pricinii.

Totodată cu referire la prevederile art. 1423 Cod civil și prevederile CEDO, insistă că la acordarea sumelor băneşti cu titlu de prejudiciu moral, instanța urma să dea apreciere caracterului şi gravității suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate, vârsta reclamatului, venitul său personal, perioada pe parcursul căreia hotărârea nu a fost executată precum și de cauzele similare ce ţin de acordarea de către autorităţile locale de spaţiu locativ în care suma acordată cu titlu de prejudiciu moral a fost în mediu între 1000 euro - în mediu pentru 4 ani de neexecutare şi 3000 euro - pentru 11 ani de neexecutare.

Suplimentar susține recurentul că instanţa de apel neîntemeiat a dispus achitarea în beneficiul intimatului a prejudiciului moral, în condiţiile în care, pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti din 28 octombrie 2008 timp de 4 ani de zile, după cum urmează: de la 10 decembrie 2008 pînă la 21 octombrie 2011, şi respectiv, de la 21 octombrie 2011 - 19 septembrie 2012 există hotărîri definitive şi irevocabile, prin care s-a dispus deja încasarea în beneficiul intimatului Colodrovschi Igor a sumei prejudiciului material şi moral.

Menționează că, raportînd perioada de timp pentru care deja intimatului i s-a acordat despăgubire bănească sub formă de prejudiciu material și moral, perioada de 4 neexecutare este de la 19 septembrie 2012 pînă la 23 mai 2013, iar mărimea prejudiciului moral acordat în cuantum de 10 000 lei pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti timp de 1,5 ani, a fost determinat de către instanţa de apel în mod neîntemeiat, nejustificat, şi excesiv în raport cu sumele acordate, atît de către Curtea Europeană, cît şi de instanţa de judecată naţională în speţe similare.

Insistă că instanţa de apel a apreciat arbitrar poziţia participanţilor procesului şi nu a luat în consideraţie circumstanţele de drept invocate de către Ministerul Justiţiei, şi anume: art.5 din Legea nr. 87, care prevede expres că la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 19 decembrie 2013, a fost expediată în adresa recurentului la data de 10 ianuarie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f.d. 160). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 25 februarie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova este întemeiate şi care urmează a fi admis cu modificarea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărârea primei instanţe. La caz este constatat că Colodrovschi Igor, făcând uz de noul remediu intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin acţiunea formulată solicită încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 45 000 lei prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008 și cheltuielilor de judecată în mărime de 160 lei.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a cerințelor lui Colodrovschi Igor, reţinînd că autoritățile de stat sunt pasive și nu întreprind toate măsurile necesare în vederea executării hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, nu respectă termenul reglementat de art. 70 al Codului de Executare și nu întreprind acțiuni concrete pentru a face posibilă realizarea practică a dreptului la un proces echitabil. Totodată prima instanță a concluzionat că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului Colodrovschi Igor.

Judecînd apelul declarat de către Colodrovschi Igor, instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii primei instanţe, reieşind din temeiurile şi obiectul 5 acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia temeiniciei apelului, casând hotărârea primei instanţe în partea respingerii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral pronunţând o nouă hotărâre în această parte cu privire la admiterea parțială a cerințelor reclamantului, în rest menținînd hotărîrea primei instanțe, însă eronat a stabilit mărimea prejudiciului material și moral încasat în beneficiul reclamantului.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că prin hotărîrea Curți de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, Primăria mun. Chişinău a fost obligată să-i acorde lui Colodrovschi Igor spaţiu locativ în conformitate cu normele stabilite de legislaţie (f.d. 3-4). Documentul executoriu a fost depus spre executare la Oficiul de Executare Centru mun. Chișinău la data de 10 decembrie 2008, însă din motivul neexecutării hotărîrii judecătorești mai mult de 3 ani Colodrovschi Igor s-a adresat în instanța de judecată în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Astfel, prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 21 octombrie 2011 a fost admisă cererea lui Colodrovschi Igor, constatată încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a prejudiciului material în mărime de 33 600 lei, prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 100 lei ( f.d. 6-9). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2012, a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 octombrie 2011 prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Colodrovschi Igor de la 40 000 lei pînă la 20 000 lei, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută, hotărîrea devenind irevocabilă de la pronunțare (f.d.

10-17). Ulterior, la data de 19 septembrie 2012, Colodrovschi Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Drept urmare prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 noiembrie 2012 s-a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Colodrovschi Igor a prejudiciului material în mărime de 32 300 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 135 lei. Totodată materialele cauzei denotă că prin Actul de preluare a executării nr. 064- 879/2012 din 06 decembrie 2012, executorul Judecătorești Doroftei Igor a preluat executarea documentului executori nr. 3-2380/08 din 28 octombrie 2008 emis de Curtea de Apel Chișinău (f.d.

5). Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 noiembrie 2012 în partea încasării prejudiciului material, prin micșorarea sumei de la 32 300 lei pînă la 28 800 lei și casată în partea admiterii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea unei în partea dată a unei noi hotărîri prin care cerințele au fost respinse ca neîntemeiate, în rest hotărîrea a fost menținută. 6 Cu toate acestea, însă, Primăria mun. Chişinău prin raportul nr. 03-116/4330 din 17 iulie 2013, a comunicat Ministerului Justiţiei al RM că, la momentul actual executarea tuturor hotărîrilor instanţei de judecată nu poate fi posibilă din cauza lipsei spaţiului locativ liber în mun.

Chişinău. Totodată, Primăria mun. Chişinău a menţionat că, în prezent Consiliul municipal Chişinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru construcţia spaţiului locativ în vederea executării tuturor hotărîrilor instanţelor de judecată privind asigurarea cu spaţiu locativ a creditorilor urmăritori (f.d. 49). Conform art. 14 alin. (1) şi (2) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

În conformitate cu art. 2 alin.(1) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Respectiv, în sensul dispoziţiilor citate este de înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, dacă se constată o atare încălcare.

Conform art. 4 alin. (2) şi (3) a aceleiaşi Legi, instanţa de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti prezintă Ministerului Finanţelor al RM un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil şi, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris şi va conţine: numele şi prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorităţii implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorităţii responsabile de executarea hotărîrii judecătoreşti; date despre acţiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare şi motivarea acestora; date despre acţiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului rezonabil. Iar, în conformitate cu art. 70 alin. (1) al Codului de executare, documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil.

Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanţilor la procedura de executare, interesul creditorului şi conduita executorului judecătoresc. La caz prezintă relevanță raportului executorului judecătoresc Igor Doroftei nr. 054-576/13 din 19 iulie 2013, din care rezultă că, procedura de executare în temeiul documentului executoriu nr. 3-2380/08 din 28 octombrie 2008, a fost intentată prin încheierea executorului judecătoresc al Oficiului de Executare Centru, Chişinău, nr. 12- 7 1277/08 din 10 decembrie 2008, debitorul fiind obligat să execute documentul executoriu în termen de 15 zile, termen cere nu a fost respectat de către debitorul Primăria mun.

Chişinău (f.d. 48). Prin urmare instanța de apel, corect a stabilit că intimatului Colodrovschi Igor i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prin depăşirea termenului rezonabil de executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008 şi prin urmare a avut loc o violare a articolului 6 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, potrivit art.2 alin.(1) şi (6) din Legea RM nr.87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Cu referire la prevederile enunţate şi reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs constată că instanţa de apel, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, creând condiţii obiective participanţilor la proces, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a cerințelor lui Colodrovschi Igor cu privire la repararea prejudiciului moral, însă incorect a determinat mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului ca urmare a inacţiunilor Primăriei mun. Chișinău. Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire.

În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

În consecinţa celor relatate şi avînd în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate, starea de stres şi frustrare cauzate intimatului, instanţa de recurs apreciază că în cauză sunt motive de a micşora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanţa de apel pentru a fi încasat în beneficiul lui Colodrovschi Igor până la 3000 lei, sumă care, în opinia instanţei, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacţie echitabilă persoanei vătămate, la caz intimatului Colodrovschi Igor, cu atît mai mult că prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2012, Colodrovschi Igor a fost despăgubit pentru prejudiciul moral cauzat prin neexecutarea hotărîrii Curți de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, fiind încasat în beneficiul acestuia suma de 22 000 lei (f.d.

10-17). 8 Totodată, Colegiul consideră că deşi, instanța de apel justificat a reținut necesitatea admiterii în parte şi a cerințelor reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material cauzat ca rezultat al neexecutării hotărîrii judecătorești constituit din cheltuielile suportate pentru închirierea apartamentului, însă neîntemeiat a stabilit perioada de la 29 noiembrie 2012 pînă la 30 iunie 2013 pentru care urmează să fie calculate și restituite lui Colodrovschi Igor cheltuielile suportate în acest sens. La acest capitol este de menționat că conform contractul de locațiune din 02 ianuarie 2012, încheiat cu Rusu Vitalie, reclamantul închiriază apartamentul nr. 131 din str. Dacia 49/2 mun.

Chișinău și achită plata pentru chirie în mărime de 2 500 lei lunar (f.d. 18). După cum a fost menţionat la data de 19 septembrie 2012, Colodrovschi Igor a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, inclusiv și a prejudiciului material constituit din plata pentru chirie începînd cu data de 01 octombrie 2011. Drept urmare, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, cerințele lui Colodrovschi Igor cu privire la repararea prejudiciului material au fost admise, fiind încasat de la Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Colodrovschi Igor prejudiciul material în mărime de 28 000 lei ce constituie plata pentru chirie pentru perioada de la 01 octombrie 2011 – 31 martie 2013 (f.d.

92-97). Iar, la data de 23 mai 2013, Colodrovschi Igor s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată solicitînd inclusiv încasarea din contul statului a prejudiciului material în mărime de 45 000 lei ce constituie plata pentru chirie pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 30 iunie 2013 (f.d. 2). În circumstanțele relatate, Colegiul consideră drept neîntemeiate cerințele reclamantului și concluziile instanței de apel cu privire la repararea prejudiciului material (plăți pentru chirie) ce cuprinde perioada de pînă la data de 31 martie 2013, or, pînă la această dată Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a fost obligat să restituie cheltuielile suportate de Colodrovschi Igor pentru închirierea locuinței cu atît mai mult că înscrisurile cauzei nu conțin careva date ce ar confirma contestarea deciziei respective de către reclamant.

Reieșind din cele expuse, Colegiul consideră necesar de a remarca că instanţa de apel, ignorând circumstanţele menţionate, greşit a apreciat prejudiciul material pretins de către Colodrovschi Igor în cuantum de 22 500 lei, ce este unul vădit neîntemeiat, motiv care impune modificarea deciziei instanţei de apel și în partea dată cu încasarea din contul statului în beneficiul lui Colodrovschi Igor a cheltuielilor suportate pentru închirierea locuinței pentru perioada 31 aprilie 2013 – 30 iunie 2013, ce constituie 7 500 lei.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţa de apel, verificarea suplimentară a cărorva dovezi nefiind necesară, Completul Colegiului, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarate de către Ministerul Justiției al Republici Moldova şi a modifica decizia instanţei de apel, micşorînd suma încasată din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Colodrovschi Igor cu titlu de 9 prejudiciu moral de la 10 000 lei până la 3000 lei și cu titlu de prejudiciu material de la 22 500 lei pînă la 7 500 lei, iar în rest de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Completul Colegiului, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se modifică decizia Curţii de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Colodrovschi Igor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, după cum urmează: Se micşorează cuantumul sumelor încasate din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Colodrovschi Igor cu titlu de prejudiciu moral de la 10 000 (zece mii) lei până la 3000 (trei mii) lei și cu titlu de prejudiciu material de la 22 500 (două zeci și două mii cinci sute) lei pînă la 7 500 (șapte mii cinci sute) lei.

În rest decizia Curţii de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva 10