2r-447/14 — Repararea prejudiciului material

Curtea de Apel Bălţ Dosarul nr. 2r-447/14 Judecători: E.Ababei, G.Polivenco, D.Puşca Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de avocatul Marcel Burlacu în interesele GŢ „Goju Lilia”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a GŢ „Goju Lilia” împotriva GŢ „Rusu Lidia”, Butnaru Constantin, Butnaru Emilia, Bobu Leonid, Paciurca Valentin, Manea Marina, Cenuşa Ion, Butnari Ilie, Pleşca Dionisie, Braşoveanu Nicolae, Braşoveanu Margareta, Coliban Fevronia, Caracaş Petru, Mahu Andrei şi Mahu Valentin privind repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel apelantei, CONSTATĂ: La 25 februarie 2013, GŢ „Goju Lilia” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva GŢ „Rusu Lidia”, Butnaru Constantin, Butnaru Emilia, Bobu Leonid, Paciurca Valentin, Manea Marina, Cenuşa Ion, Butnari Ilie, Pleşca Dionisie, Braşoveanu Nicolae, Braşoveanu Margareta, Coliban Fevronia, Caracaş Petru, Mahu Andrei şi Mahu Valentin privind repararea prejudiciului material.

Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 10 iulie 2013, cererea de chemare în judecată a GŢ „Goju Lilia” a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11.07.2013, GŢ „Goju Lilia” a depus apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apeluli, casarea hotărîrii Judecătoriei Făleşti din 10 iulie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Totodată, apelanta a solicitat şi scutirea de la plata taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013, a fost respins demersul de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi a fost acordat apelantei termen pînă la 21.01.2014 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2014, a fost restituită apelantei GŢ „Goju Lilia” cererea de apel cu toate anexele.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, menţionînd că apelanta, fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţă, nu a lichidat neajunsurile indicate în încheierea Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013. 1 Considerînd ilegală încheierea în cauză, la 11.03.2014, avocatul Burlacu Marcel în interesele GŢ „Goju Lilia” a contestat-o cu recurs, solicitînd considerarea depunerii cererii de recurs în termen, admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 21.01.2014 şi remiterea cauzei în instanţa de apel pentru a se pronunţa asupra cererii de apel. În motivarea recursului recurentul a invocat ilegalitatea încheierii contestate, menţionînd că nu a recepţionat încheierea instanţei de apel din 24.12.2013 şi nu a cunoscut despre necesitatea achitării taxei de stat pănă la 21.01.2014.

Referitor la termenul de depunere a cererii de recurs, susţine că încheierea din 21.01.2014 a recepţionat-o prin poştă la 27.02.2014, după ce s-a adresat cu o cerere instanţei de apel în acest sens. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de avocatul Burlacu Marcel în interesele GŢ „Goju Lilia” este depus în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheirii este de 15 zile de la pronunţarea ei. În acelaşi timp, potrivit practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie (hotărîrea Plenului CSJ nr. 5 din 11.11.2013 privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de recurs), intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părţile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunţării încheierii sau primirii încheierii integrale. Acest termen poate fi restabilit printr-o încheiere, cu examinarea recursului în fond, dacă persoanele îndreptăţite solicită acest lucru şi prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

Din oficiu termenul nu poate fi restabilit. Instanţa poate respinge cererea de repunere în termen pe motive întemeiate. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Bălţi a emis încheierea de restituire a cererii de apel la 21.01.2014 (f.d. 222-224). La 23.01.2014 încheierea în cauză a fost remisă recurentei (f.d. 225), iar la 28.01.2014 a fost recepţionată de aceasta, conform avizuli de recpţie (f.d. 226). Cererea de recurs a fost depusă de către avocatul Burlacu Marcel în interesele GŢ „Goju Lilia” la 11.03.2014 (f.d. 243). În acelaşi timp, instaţa de recurs constată că este neîntemeiată cerinţa recurentului de a considera recursul depus în termen. Potrivit art. 116 alin. (1) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură 2 care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Astfel, recurentul susţine că încheierea contestată a primit-o abia la 27.02.2014. Însă, contrar celor afirmate, actele cauzei probează cu certitudine recepţionarea de către GŢ “Goju Lilia” a încheirii Curţii de Apel Bălţi din 21.01.2014 încă la 28.01.2014. Or, anume din acest moment şi începe să curgă termenul de atac cu recurs de 15 zile, care în situaţia din speţă a expirat la 12.02.2014 inclusiv. Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că recurentul a omis termenul de atac cu recurs.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a încheierii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de avocatul Burlacu Marcel în interesele GŢ „Goju Lilia” este depus în afara termenului de atac şi acesta urmează a fi respins ca tardiv. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 DECIDE: Se respinge recursul declarat de avocatul Burlacu Marcel în interesele GŢ „Goju Lilia”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 21 ianuarie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a GŢ „Goju Lilia” împotriva GŢ „Rusu Lidia”, Butnaru Constantin, Butnaru Emilia, Bobu Leonid, Paciurca Valentin, Manea Marina, Cenuşa Ion, Butnari Ilie, Pleşca Dionisie, Braşoveanu Nicolae, Braşoveanu Margareta, Coliban Fevronia, Caracaş Petru, Mahu Andrei şi Mahu Valentin privind repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4