2ra-1436/14 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: G. Moscalciuc dosarul nr. 2ra-1436/14 instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Frunză Nicolae împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Frunză Nicolae, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 30 iulie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 10 iunie 2013 Frunză Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului material şi moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 30 iulie 2013 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 apelul declarat de către Frunză Nicolae a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Odinţov Petru împotriva lui Frunză Nicolae, Frunză Maria şi Frunză Liliana cu privire la recunoaşterea testamentului nul, evacuare şi recunoaşterea ca cumpărător de bună-credinţă şi la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Isacova (succesor în drepturi Frunză Nicolae) împotriva lui Isacov Liubovi şi Isacov Serghei cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare.

S-a încasat de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Frunză Nicolae suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. La 27 februarie 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Recurentul în motivarea recursului a invocat că la emiterea deciziei instanţa de apel a apreciat arbitrar circumstanţele pricinii şi a aplicat eronat normele de drept material. La 21 martie 2014 în adresa lui Frunză Nicolae a fost expediată copia recursului declarat de către Ministerul Justiţiei cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 18 aprilie 2014 Frunză Nicolae a depus referinţă, în care a cerut respingerea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei şi menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei redactate a instanţei de apel a parvenit în adresa recurentului la 03 ianuarie 2014. Astfel, recursul se consideră ca fiind depus în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Ministerul Justiţiei în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în 2 care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei instanţei de apel. Iar, invocarea de către recurent a faptului că Curtea de Apel Chişinău a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentului asupra netemeiniciei acţiunii lui Frunză Nicolae privind încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Odinţov Petru împotriva lui Frunză Nicolae, Frunză Maria şi Frunză Liliana cu privire la recunoaşterea testamentului nul, evacuare şi recunoaşterea ca cumpărător de bună-credinţă şi la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Isacova (succesor în drepturi Frunză Nicolae) împotriva lui Isacov Liubovi şi Isacov Serghei cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, deoarece durata litigiului, ce a început în anul 2000 şi care din 2004 după remiterea pricinii la rejudecare pînă în prezent este în curs de judecată în faţa primei instanţe, este excesivă şi nu corespunde cerinţei „termenului rezonabil”.

La fel, nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că examinarea îndelungată a cauzei este imputabilă părţilor care nu se prezentau în şedinţele de judecată, deoarece sunt neîntemeiate.

Potrivit raţionamentelor expuse de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţele judecătoreşti naţionale sunt în primul rînd responsabile de decizia privind amînarea procedurilor şi ele pot decide acest lucru indiferent de poziţia părţilor în proces (cauza „Deservire” SRL vs. Moldova, hotărîre din 06.10.2009, § 42). Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că cuantumul compensaţiei pentru prejudiciul moral determinat de către instanţa de apel – 10 000 lei pentru a fi încasat în beneficiul lui Frunză Nicolae, este exagerat, deoarece mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei se stabileşte de instanţa de judecată în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de conduita instanţei de judecată, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

În cazul din speţă, perioada excesivă a judecării cauzei civile (ultimii 10 ani doar în prima instanţă) i-a cauzat intimatului un prejudiciu moral considerabil, în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil şi examinării cauzei în termeni rezonabili. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de 3 drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4