2ra-1423/14 — Partajarea bunului imobil

prima instanță N. Șova dosarul nr. 2ra-1423/14 instanța de apel D. Manole N. Traciuc E. Fistican ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Parascovia Penev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Penev împotriva lui Dmitrii Penev cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmășie prin vânzarea bunului la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți deținute şi încasarea cheltuielilor de judecată şi cererea reconvenţională a lui Dmitrii Penev împotriva Parascovia cu privire la stabilirea cotelor-părţi din apartament, atribuirea bunului imobil în schimbul unei sulte băneşti proporţional cotei-părţi deţinute de către părţi şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 03 decembrie 2013, prin care au fost admise apelurile declarate de către Dmitrii Penev și Parascovia Penev, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 28 noiembrie 2011 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea iniţială a Parascoviei Penev a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a lui Dmitrii Penev a fost admisă, c o n s t a t ă: La 04 martie 2011, Parascovia Penev a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitrii Penev cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmășie prin vânzarea bunului la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți deținute și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Parascovia Penev a indicat că a înregistrat căsătoria cu Dmitrii Penev la 16 mai 1993, iar la 05 septembrie 2009 căsătoria a fost desfăcută. Din căsătorie nu au copii.

Menţionează că conform informației de la OCT Chișinău din 28 aprilie 2010, pe numele Parascoviei Penev și a lui Dmitrii Penev a fost înregistrat bunul imobil, apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău. Dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost înregistrat în baza certificatului eliberat de CCL nr. 277 nr. 29 din 02 august 2006. Dat fiind faptul că după divorţ relaţiile dintre soţi s-au înrăutăţit, iar partajarea apartamentului pe cale amiabilă nu a fost posibilă. Reieşind din faptul că soții Penev nu dispun de un alt spațiu locativ, iar folosirea în comun a apartamentului 2 nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău este practic imposibilă i-a propus pîrîtului următoarea opţiune: de a vinde apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun.

Chişinău la licitaţie cu distribuirea sumei obţinute proporţional cotei-părţi cîte ½ lui Dmitrii Penev şi ½ Parascoviei Penev. La 26 decembrie 2010 părţile au încheiat un acord privind partajarea proprietăţii comune şi a bunurilor acumulate în timpul căsătoriei prin care au prevăzut că problema legată de apartament va fi soluţionată în instanţa de judecată. Cere Parascovia Penev partajarea apartamentului nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău, proprietate comună pe cote părţi între coproprietari prin vânzarea bunului la licitație cu distribuirea sumei obținute către coproprietari proporțional cotei-părți cîte ½ lui Dmitrii Penev și ½ Parascoviei Penev şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Dmitrii Penev a depus o cerere reconvențională împotriva Parascoviei Penev cu privire la stabilirea cotelor-părţi din apartament, atribuirea bunului imobil în schimbul unei sulte băneşti proporţional cotei-părţi deţinute de către părţi şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenţionale Dmitrii Penev a indicat că apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău nu a fost procurat în timpul căsătoriei sale cu Parascovia Penev, acesta fiind primit de către reclamant din partea statului. Mai indică Dmitrii Penev că apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău a fost construit de cooperativa de construcții nr. 227 din banii săi proprii, a cărei membru a devenit începând cu anul 1989, achitând în acest sens toate sumele necesare pentru construcția blocului locativ, iar Parascovia Penev nici nu a fost membru a cooperativei.

Menționează că la momentul încheierii căsătoriei, Dmitrii Penev deja achitase 74,2 % din prețul total al apartamentului, iar restul, 25,8 % a fost achitat în timpul căsătoriei sale cu Parascovia Penev. De asemenea, a menţionat că achitarea preţului apartamentului litigios s-a efectuat în ruble sovietice, în cupoane cît şi în lei moldoveneşti. Aşadar, la data de 18 februarie 1989 cînd Dmitrii Penev a achitat prima cotizaţie de 2925 ruble sovietice, această sumă constituind 30% prin preţul real al apartamentului care consta 9667 ruble sovietice. La de 01 ianuarie 1991 în conformitatea cu metodica recalculului cheltuielilor au indexate cu coeficientului de 1,64 şi astfel preţul apartamentului devenind 15853 ruble, însă cu acelaşi coeficient a fost indexată şi suma achitată de el care deja constituia 4797 ruble.

Următoarea sumă în mărime de 5000 ruble a fost achitată la 12 septembrie 1991, care împreună cu suma iniţială constituia deja 9797 ruble sovietice, sau 59,5% din preţul total al apartamentului. La 01 februarie 1993 Dmitrii Penev a mai achitat 3000 cupoane, iar la începutul anului 1994, lui Dmitrii Penev i-a fost atribuit un premiu în sumă de 1000 lei, care de asemenea a fost transferat la contul cooperativei de construcţie. Susţine că la acel moment valuta naţională a Moldovei era deja leul moldovenesc, iar conform noului recalcul în lei moldoveneşti la darea în exploatare a apartamentului preţul acestuia constituia suma de 11532 lei, achitarea fiind efectuată de către reclamant în ruble sovietice, cupoane şi lei a constituit 74,2% din preţul total al apartamentului.

3 Solicită Dmitrii Penev stabilirea cotelor părți în mărime de ¾ ca fiind proprietate personală a sa, iar ¼ cotă-parte ca proprietate comună în devălmășie a sa și a pârâtei Parascovia Penev, astfel încât la divizarea părții comune să se atribuie 4/5 cotă-parte lui Dmitrii Penev şi 1/5 cotă-parte Parascoviei Penev; atribuirea întregului bun imobil reclamantului Dmitrii Penev în schimbul unei sulte bănești în beneficiul Parascoviei Penev proporționale cotei-părți de 1/5 deținută care constituie suma de 28539,50 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 noiembrie 2011 acțiunea iniţială a Parascoviei Penev și acțiunea reconvenţională a lui Dmitrii Penev au fost admise parțial.

A fost recunoscut lui Dmitrii Penev dreptul de proprietate asupra 4/5 cotă-parte ideală din apartamentul nr. 75 situat pe str. Butucului 16, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100110.119.01.075, iar Parascoviei Penev dreptul de proprietate asupra 1/5 cotă-parte ideală din apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100110.119.01.075 și s-a partajat proprietatea comună pe cote-părți prin dispunerea vânzării la licitație a bunului imobil - apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100110.119.01.075, iar suma obținută să fie distribuită lui Dmitrii Penev în proporție de 4/5, iar Parascoviei Penev în proporție de 1/5 cotă parte. În rest acțiunea iniţială şi cea reconvenţională au fost respinse.

A fost încasat de la Parascovia Penev în beneficiul lui Dmitrii Penev cheltuielile de judecată în sumă de 5998,74 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2013 a fost respins demersul Parascoviei Penev privind ordonarea unei expertize judiciar-contabile repetate. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 03 decembrie 2013 au fost admise apelurile declarate de către Dmitrii Penev și Parascovia Penev. A fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea iniţială a Parascoviei Penev a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a lui Dmitrii Penev a fost admisă. A fost recunoscut după Dmitrii Penev dreptul de proprietate asupra 7/8 cotă-parte din apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun.

Chișinău. A fost recunoscut după Parascovia Penev dreptul de proprietate asupra 1/8 cotă-parte din apartamentul nr. 75, str. Butucului 16, mun. Chișinău. A fost atribuit în natură lui Dmitrii Penev apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău în schimbul achitării unei sulte bănești de către Dmitrii Penev în beneficiul Parascoviei Penev proporțional cotei-părți deținute de către părți. A fost încasat de la Dmitrii Penev în beneficiul Parascoviei Penev sulta în mărime de 28126,69 lei ceea ce constituie 1/8 cotă-parte a Parascoviei Penev din apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun. Chișinău A fost încasat de la Parascovia Penev în beneficiul lui Dmitrii Penev suma de 12828 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea Parascoviei Penev privind corectarea greşelilor din dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2013. La 25 februarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Parascovia Penev a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie 4 respinsă integral acțiunea reconvenţională a lui Dmitrii Penev şi admisă acțiunea iniţială a Parascoviei Penev. Recurenta Parascovia Penev, în motivarea recursului a invocat că atât decizia instanţei de apel cât şi hotărârea primei instanţe contravin prevederilor legale şi sunt pasibile de a fi casate din motivul incorectitudinii aplicării legii materiale şi săvârşirea încălcărilor care au dus apreciere arbitrară probelor de către instanţa judecătorească.

Astfel consideră că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a examinat complet, obiectiv şi sub toate aspectele cauza civilă nominalizată, a încălcat normele de drept procedural prin ce a încălcat dreptul recurentului la un proces echitabil, săvârşirea încălcărilor care au dus la soluţionarea greşită a pricinii aprecierea arbitrară probelor de către instanţa judecătorească. Invocă că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, şi anume, art. 19, 20, 21 Codul familiei, art. 321 alin. (2), 366, 377, 371 Cod civil. Conform art. 19, 20, 21 Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Conform art. 373 Codul civil în cazul împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, părțile lor se consideră egale, prin urmare constituie ½ cotă-parte. Menționează că căsătoria între recurentă și intimat a fost înregistrată la 16 mai 1993 pe când, bunul imobil litigios, a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 29 august 2006, în temeiul certificatului nr. 29 din 02 august 2006, eliberat de către CCL nr. 227, respectiv, în timpul căsătoriei lor. Astfel, conform art. 321 alin. (2), în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Indică că în conformitate cu extrasul din Registrul bunurilor imobile din 27 iunie 2011, proprietar al apartamentul nr. 75 din str. Butucului 16, mun.

Chișinău, sunt Dmitrii Penev și Parascovia Penev. Cu referire la art. 361 alin. (2) lit. b) Codul civil, indică că dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari or, în caz de neînțelegere prin licitație, cu distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei. Prin urmare, invocă că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, și anume, art. 361 alin. (2) lit. a) Codul civil, în conformitate cu care dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor.

Astfel, susține recurenta că a solicitat vânzarea bunului imobil litigios la licitație pentru a obține un preț de piață echitabil pentru cota-parte a sa vândută dar nu a solicitat încasarea unei sulte, apreciată arbitrar de către intimat și instanța de judecată. Mai invocă recurenta că instanța de apel nu a examinat complet, obiectiv și sub toate aspectele litigiul examinat, a încălcat dreptul recurentei la un proces 5 echitabil prevăzut de art. 6 § 1 CEDO și a apreciat în mod arbitrar probele anexate la dosar. De asemenea, menționează că instanța nu s-a expus asupra Raportului de expertiză seria BB nr. 007139 din 06 martie 2013, conform căruia valoarea de piață a apartamentului litigios este de 434 800 lei.

Prin urmare 1/8 cotă-parte din suma de 434 800 lei constituie 54350 lei. Mai susține că instanța de apel, la baza deciziei contestate a pus Raportul de expertiză seria BB nr. 006758 din 04 martie 2013 care este incomplet și neîntemeiat. Astfel, nu a examinat Raportul de expertiză seria BB nr. 007139 din 06 martie 2013 conform căruia, valoarea de piață a apartamentului litigios este de 434 800 lei, pe când raportul de expertiză contestat pune la baza examinării certificatul OCT din 2010 care prevede valoarea estimată a apartamentului în sumă de 222 082 lei. La fel, indică că Raportul de expertiză seria BB nr. 006758 din 04 martie 2013, are la baza sa așa numitul Raport de constatare tehnic-științifică nr. 682, efectuat de către specialistul – expert Ecaterina Cara, numele căreia nu este inclus în Registrul de Stat al Experților Judiciari Atestați.

De asemenea, invocă că nu a fost supus cercetării actul de verificare emis de CCL 227, conform căruia, costul apartamentului este de 11532 lei, dintre care 37,90 lei au fost achitați de Dmitrii Penev până la încheierea căsătoriei. Conform certificatului nr. 29 din 02 august 2006, eliberat de către CCL 227, valoarea totală a bunului imobil este de 11332 lei, iar prin certificatul nr. 10 din 24 martie 2010, eliberat de către CCL 227, se confirmă că valoarea totală a bunului imobil este de 11332 lei. La 11 aprilie 2014, Dmitrii Penev a depus referinţă la cererea de recurs declarată de Parascovia Penev prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

6 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Parascovia Penev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Parascoviei Penevca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul Parascoviei Penev se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi