2rc-246/14 — Încasarea sumei

La 30 noiembrie 2012, SRL „Imexagro” a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva SRL „Reforma CM” cu privire la încasarea datoriei în mărime de 142 744,00 lei, dobînzii de întîrziere în mărime de 5 279,57 lei, penalităţii în mărime de 42 823,20 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că, la 16 mai 2012 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 27 VV/12 între SRL „Imexagro” şi SRL „Reforma CM”, iar în baza facturilor fiscale nr. FV8381160 din 16 mai 2012 şi nr. FV 8381185 din 17 mai 2012, de către SRL „Imexagro” a fost livrată marfă SRL „Reforma CM” în valoare totală de 142 744,00 lei. Conform pct. 2.3 al contractului de vînzare-cumpărare nr. 27 VV/12 din 16 mai 2012, 30 % din preţul mărfii se achită în termen de pînă la 01 septembrie 2012, iar 70 % din preţul mărfii se achită în termen de pînă la 01 noiembrie 2012. La pct. 2.4 al aceluiaşi contract a fost prevăzut că, în caz de încălcare a graficului de achitare a mărfii, prevăzut la pct. 2.3 al contractului, vînzătorul este în drept a solicita achitarea integrală a sumei restante. De asemenea, conform pct. 4.1 lit. a) şi b) al contractului de vînzare-cumpărare nr. 27 VV/12 din 16 mai 2012, a fost menţionat că, pentru neexecutarea corespunzătoare a obligaţiunilor, se va calcula dobînda de întîrziere conform art. 619 Cod civil, şi respectiv cumpărătorul achită vînzătorului o penalitate de 0,3 % din suma neachitată în termenul stabilit conform contractului. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 mai 2013, cererea de chemare a SRL „Imexagro” împotriva SRL „Reforma CM” cu privire la încasarea datoriei, dobînzii, penalităţii şi a cheltuielilor de judecată a fost admisă, a fost încasat de la SRL „Reforma CM” în beneficiul SRL „Imexagro” suma de 190 846,77 lei, taxa de stat în sumă de 5 725,40 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 15 000 lei.

Instanţa de fond a reţinut că în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 27 VV/12 din 16 mai 2012, a facturilor fiscale nr. FV8381160 din 16 mai 2012 şi respectiv nr. FV 8381185 din 17 mai 2012 SRL „Imexagro” a fost livrată marfă SRL „Reforma CM”. Conform prevederilor contractului sus menţionat termenul limită de achitare a mărfii livrate SRL „Reforma CM” a fost stabilit pînă la 01 noiembrie 2012. Poziţia instanţei de apel:

La 29 iulie 2013 SRL „Reforma CM” reprezentată de Veronica Para, în baza procurii din 03 mai 2012 a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 08 mai 2013, prin care a cerut casarea în parte a hotărîrii primei instanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, a fost restituit apelul declarat de SRL „Reforma CM” reprezentată de Veronica Para, în baza procurii din 03 mai 2012 împotriva hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 08 mai 2013 ca depus tardiv şi de către o persoană care nu este în drept să declare apel.

Instanţa de apel a constat că, SRL „Reforma CM” a cunoscut că pe rol la Judecătoria Străşeni se află spre examinare cauza dată, în cazul în care la 22 aprilie 2013 reprezentantul SRL „Reforma CM”, Veronica Para a înaintat cerere de amînare a examinării cauzei, însă ultima nu s-a interesat în continuare care este cursul examinării cauzei. De asemenea, instanţa de apel a constat că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, deoarece la materialele cauzei este anexată procura eliberată de directorul SRL „Reforma CM” la 03 mai 2012, pe un termen de un an, termenul limită fiind 03 mai 2013, iar la 29 iulie 2013 cînd a fost depusă cererea de apel, procura nu era valabilă, fiind expirată. A mai reţinut că, apelantul urma să se adreseze cu cerere de apel pînă la 08 iunie 2013, pe cînd cererea de apel a fost depusă la 29 iulie 2013, deci cu depăşirea termenului legal de apel. Instanţa de apel a constat şi faptul că apelantul nu a invocat şi nu a solicitat repunerea cererii de apel în termen. Solicitarea recurentului:

La 09 ianuarie 2014 recurentul SRL „Reforma CM” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2014, solicitând casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, cu pronunţarea unei noi 2 hotărîri cu privire la obligarea Curţii de Apel Chişinău de a examina apelul declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 08 mai 2013. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului recurentul a indicat că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 este una ilegală. În opinia recurentului, cererea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe a fost depusă în termen, imediat după primirea dispozitivului hotărîrii primei instanţe. A mai invocat că nu a avut posibilitate de a depune apel în termen, din cauza că nu a primit dispozitivul hotărîrii. La fel a indicat că faptul că procura eliberată la 03 mai 2012 de directorul SRL „Reforma CM”, expirată la 03 mai 2013 nu serveşte temei de restituire a apelului, în cazul în care reprezentantul SRL „Reforma CM” nu a participat după expirarea procurii la examinarea cauzei şi nu a mai avut posibilitate de a prezenta o nouă procură. Aprecierea instanţei de recurs:

Analizînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel corect a restituit SRL „Reforma CM” cererea de apel cu toate documentele anexate, deoarece în conformitate cu art. 369 alin. (1), lit. b), d) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen şi dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, din materialele cauzei rezultă că, părţile prezentului litigiu sunt SRL „Imexagro” şi SRL „Reforma CM”, iar apelul a fost declarat de către Veronica Para în baza procurii eliberate de directorul SRL „Reforma CM” la 03 mai 2012, pe un termen de un an, termenul limită fiind 03 mai 2013, astfel, la 29 iulie 2013 cînd a fost depusă cererea de apel, procura nu era valabilă, fiind expirată şi în consecinţă cu prevederile art. 360 CPC, reprezentantul Veronica Para nu are dreptul să declare apel.

În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a) ,b), c) CPC, sunt în drept să declare apel părţile şi alţi participanţi la proces, reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege, martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) CPC, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în 3 limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către avocaţi sau avocaţi stagiari.

În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3) CPC, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

Reieşind din normele citate, instanţa de recurs consideră întemeiată concluzia Curţii de Apel Chişinău referitor la restituirea cererii de apel, or reprezentantul SRL „Reforma CM”, Veronica Para la momentul depunerii cererii de apel nu avea împuternicirile prevăzute de lege.

Totodată la caz au relevanţă şi prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care statuează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, materialele cauzei denotă că hotărîrea Judecătoriei Străşeni a fost pronunţată la 08 mai 2013 în lipsa reprezentantului SRL „Reforma CM”, Veronica Para, însă ultima a cunoscut despre faptul că pe rolul Judecătoriei Străşeni s-a aflat în examinare cauza dată, fapt confirmat prin cererea înaintată de aceasta la 22 aprilie 2013, iar ulterior nu s-a mai interesat de cursul examinării cauzei.

Mai mult ca atît, conform scrisorii de însoţire (f.d. 45), Judecătoria Străşeni la 28 mai 2013 a expediat în adresa SRL „Reforma CM” hotărîrea motivată, însă cererea de apel a fost depusă tocmai la 29 iulie 2013, deci cu depăşirea termenului legal de 30 zile.

Argumentele recurentului, precum că nu a avut posibilitatea de a declara apel în termen, deoarece nu a primit dispozitivul hotărârii, nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal. Or, termenul declarării apelului se calculează de la data pronunţării dispozitivului hotărârii din 08 mai 2013.

Astfel, instanţa de apel corect a aplicat dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) şi d) CPC în vederea restituirii apelului, considerându-l depus de o persoană care nu este în drept să declare apel şi în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen a cererii de apel, ar duce la încălcarea dreptului la proces echitabil şi a securităţii raporturilor juridice de către instanţele judecătoreşti naţionale în sensul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CEDO în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr. 15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie, presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de contencios 4 administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma CM”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Imexagro” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Reforma CM” cu privire la încasarea datoriei, dobînzii, penalităţii şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5