Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-212/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
1 iulie 2015
Părțile
SRL Imexagro vs SRL Agrodunav
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2rac-212/15 — Cu privire la încasarea sumei

dosarul nr.2rac-212/15 prima instanţă – V. Lazari instanţa de apel – Iu. Cimpoi, I. Muruianu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu răspundere limitată „Imexagro” împotriva Societății cu răspundere limitată ”Agrodunav” privind încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a penalității, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 26 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav” și s-a menținut fără modificări hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 05 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost admisă c o n s t a t ă: La 19 decembrie 2014, Societatea cu răspundere limitată „Imexagro” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu răspundere limitată „Agrodunav” cu privire la încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere şi a penalităţii.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de vînzare- cumpărare nr. 34 CI/13 din 01 iulie 2013 şi a facturilor fiscale nr. BV6365981 din 02 iulie 2013, nr. BV6365987 din 02 iulie 2013 şi nr. BV6366103 din 12 iulie 2013, a livrat Societății cu răspundere limitată „Agrodunav” marfa în valoare de 90 145,69 lei. Menţionează că, în urma raporturilor juridice menţionate şi a operaţiunilor contabile, s-a constatat că pînă în prezent, Societatea cu răspundere limitată „Agrodunav” are o datorie nestinsă faţă de Societatea cu răspundere limitată „Imexagro” în sumă de 52 073,37 lei.

Susţine că, conform pct.2.3 din contractul menţionat, pîrîta s-a obligat să achite marfa 100% prealabil, cel tîrziu pînă la 01 august 2013, iar conform pct.4.1 din contract, în caz de încălcare a termenelor de achitare a preţului mărfii cumpărate, prevăzute de pct. 2.3 al prezentului contract, cumpărătorul achită vînzătorului o penalitate în mărime 1 de 0,3% din preţul neachitat la timp pentru fiecare zi de întîrziere şi o dobîndă de întîrziere în mărime de 15%, peste rata dobînzii Băncii Naţionale a Moldovei, conform art. 619 din Codul civil. Afirmă că în urma calculelor, dobînda de întîrziere pentru perioada 01 august 2013- 01 noiembrie 2013 constituie 4204 lei şi pentru perioada 01 noiembrie 2013 - 16 decembrie 2013 constituie 1188 lei, iar penalitatea pentru perioada 01 august 2013 - 01 noiembrie 2013 constituie 24 880 lei şi pentru perioada 01 noiembrie 2013 -16 decembrie 2013 constituie 7030 lei.

Invocă că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, a fost expediată prin intermediul oficiului poştal pretenţia nr. 93 din 23 septembrie 2013 cu propunerea privind achitarea benevolă a mărfii într-un termen de 5 zile de la înștiințarea pîrîtei. Mai invocă că, pentru perfectarea materialelor şi acordarea asistenţei juridice, între Societatea cu răspundere limitată „Imexagro” şi Societatea cu răspundere limitată „Legal Colect Grup” a fost încheiat contractul de colaborare şi acordare a asistenţei juridice nr.1-I/13 din 03 ianuarie 2013, iar pentru serviciile prestate, reclamanta a achitat un comision în mărime 9 000 lei. Solicită încasarea de la pîrîtă a datoriei în sumă de 52 073,37 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 5 392 lei şi a penalităţii în sumă de 31 910 lei.

Ulterior, Societatea cu răspundere limitată „Imexagro” a depus cerere de modificare a pretenţiilor, solicitînd încasarea de la Societatea cu răspundere limitată „Agrodunav” a dobînzii de întîrziere în sumă de 5392 lei, a penalităţii în sumă de 31 910 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 9 000 lei şi a taxei de stat în sumă de 2681 lei (f.d.56-57) Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 05 noiembrie 2014 acţiunea a fost admisă şi au fost încasate de la Societatea cu răspundere limitată „Agrodunav” în beneficiul Societății cu răspundere limitată „Imexagro” dobînda de întîrziere în sumă de 5 392 lei, penalitatea în sumă de 31 910 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 11 681 lei (f.d.65,68-71).

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 26 februarie 2015 s-a respins cererea de apel declarată de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav”; fiind menținută fără motificări hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 05 noiembrie 2014 (f.d.95-100). La 07 mai 2015 Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care pricina să fie expediată la rejudecare în instanța de fond. În motivarea recursului recurentul a indicat că, concluziile expuse de instanța de apel sunt nefondate și ilegale, contradictorii cu circumstanțele cauzei și probele administrate, sunt unilaterale, iar la adoptarea lor instanța a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

A indicat că, a fost încălcată competența jurisdicțională la judecarea pricinii, deoarece potrivit prevederilor art.38 alin.(2) Codul de procedură civilă, acțiunea împotriva unei organizații se intentează în instanța de la sediul ei sau al organului de administrație. Astfel, afirmă recurentul, competentă de a examina pricina este 2 Judecătoria Hîncești, țînînd cont de faptul că sediul pîrîtului este în or. Hîncești str. Kogălniceanu 2. A indicat că, prin prisma prevederilor art. 96 alin. (1) Codul de procedură civilă, suma de 9000 lei încasată din contul recurentului pîrît în beneficiul reclamantului/ intimat, avînd în vedere complexitatea dosarului, nu este necesară, reală și rezonabilă, iar reprezentantul intimatului, în cadrul ședinței de judecată, în instanța de apel, nu avea împuternicirile speciale, conform legislației în vigoare.

La data de 10 iunie 2015 intimatul Societatea cu răspundere limitată ”Imexagro” a depus referință. A menționat că hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 05 noiembrie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2015 sunt întemeiate, legale, emise în deplină concordanță cu normele legislației civile aplicabile litigiului dedus judecății și cu respectarea normelor procedurale civile și care urmează a fi menținute în vigoare cu respingerea ca fiind inadmisibil recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav”. Cu privire la competența jurisdicțională invocată de recurent, a menționat că, conform pct. 3.1. al contractului de vînzare-cumpărare nr.34 CI/13 din 01 iulie 2013, locul executării contractului este indicat depozitul vînzătorului din or.

Strășeni. Astfel, acțiunea a fost înaintată cu respectarea normelor de competență jurisdicțională, conform art. 39 alin. (11) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Conform scrisorii de înștiințare anexată la materialele dosarului rezultă că, copia deciziei instanţei de apel din 26 februarie 2015, a fost expediată participanților la proces la data de 05 martie 2015 (f.d.101), însă nu există dovadă de citare legală, motiv pentru care instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 07 mai 2015, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

3 Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav” poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată ”Agrodunav” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.