2r-250/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: A. Rusu dosarul nr. 2r-250/14 instanţa de apel: E. Ababei, D. Puşca, N. Matveeva DECIZIE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari, Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de către Rusu Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Zabaşta Anatolie împotriva lui Rusu Iurie cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2014, prin care a fost respinsă cererea lui Rusu Iurie de repunere în termen a cererii de apel, fiind restituit apelul declarat de Rusu Iurie, c o n s t a t ă: La data de 16 iulie 2013, reclamantul Zabaşta Anatolie s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune civilă împotriva lui Rusu Iurie cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, reclamantul Zabaşta Anatolie a menţionat că, în temeiul contractului de împrumut nr. 408 din 08 februarie 2011, i-a acordat pîrîtului Rusu Iurie un împrumut în sumă de 160 000 lei, cu termen de rambursare pînă la data de 08 februarie 2012. Conform p. 6 al contractului, în cazul neachitării în termenul indicat a sumei împrumutate, pîrîtul datorează penalităţi de întîrziere în mărime de 0,1 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întîrziere. Ulterior, reclamantul a mai acordat cîteva împrumuturi băneşti pîrîtului: la data de 12 martie 2011 în sumă de 3 200 dolari SUA cu termen de rambursare - 10 martie 2012; la data de 10 iunie 2011 în sumă de 1 400 dolari SUA cu termen de rambursare – 10 martie 2012; la data de 18 mai 2012 a mai acordat un împrumut în sumă de 100 000 lei cu termen de rambursare – 30 decembrie 2012. În acest sens au fost întocmite recipise.

În legătură cu faptul că pîrîtul cu tatăl său Rusu Gheorghe au explicat că vor putea restitui sumele împrumutate după realizarea producţiei agricole, la data de 18 mai 2012, reclamantul a încheiat cu pîrîtul un acord adiţional la contractul de împrumut nr. 408 din 08 februarie 2011, potrivit căruia restituirea împrumutului a fost stabilită pentru data de 30 decembrie 2012. 1 Pîrîtul la data indicată nu a restituit sumele împrumutate şi la nenumăratele adresări privind restituirea datoriei, ultimul n-a reacţionat. Astfel, pentru neexecutarea în termen a prevederilor contractuale, pîrîtul datorează penalitate pentru 210 zile de întîrziere calculate pînă la 01 august 2013, ce constituie 33 600 lei.

Reclamantul Zabaşta Anatolie a solicitat încasarea din contul pîrîtului a datoriei în sumă de 4 600 dolari SUA, 260 000 lei şi 33 600 lei cu titlu de penalităţi. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 03 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă partial. S-a încasat de la Rusu Iurie în beneficiul lui Zabaşta Anatolie a datoriei de 4 600 dolari SUA, a sumelor de 260 000 lei şi de 33 600 lei cu titlu de penalităţi de întîrziere. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Rusu Iurie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10453,80 lei. La data de 13 noiembrie 2013, Rusu Iurie a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 03 octombrie 2013, solicitînd casarea integrală a acesteia cu emiterea unei noi hotărîri privind încasarea datoriei în sumă de 160 000 lei.

Ulterior, la data de 22 noiembrie 2013, apelantul Rusu Iurie a înaintat o cerere suplimentară privind repunerea în termen a cererii de apel, motivînd prin faptul că în perioada 01 noiembrie 2013 – 11 noiembrie 2013 s-a aflat în concediu medical. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea lui Rusu Iurie de repunere în termen a cererii de apel, fiind restituit apelul declarat de Rusu Iurie. Nefiind de acord cu încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2014, Rusu Iurie, la data de 27 ianuarie 2014, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că instanţa de apel nu a dat aprecierea corespunzătoare motivului de boală al recurentului Rusu Iurie, din care considerente a fost în imposibilitate de a depune cererea de apel în termenul prevăzut de lege. Tot în acest context a menţionat că s-a refuzat de serviciul avocatei Nistor Violeta, fapt confirmat prin prezentarea recurentului Rusu Iurie, fără reprezentant în şedinţa instanţei de apel din 14 ianuarie 2014. Astfel, consideră recurentul că, instanţa de apel, prin respingerea cererii de repunere în termen a apelului, i-a lezat dreptul la un proces echitabil. Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele dosarului s-a constatat cu certitudine că, prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 03 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă partial. S-a încasat de la Rusu Iurie în beneficiul lui Zabaşta Anatolie a datoriei de 4600 dolari SUA, a sumelor de 260000 lei şi de 33600 lei cu titlu de penalităţi de întîrziere.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Rusu Iurie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10453,80 lei. Din recipisa anexată la actele cauzei reiese că, reprezentantul recurentului – avocata Nistor Violeta a primit copia dispozitivului hotărîrii primei instanţe la data de 03 octombrie 2013, (f.d.38). La data de 04 octombrie 2013, avocata recurentului – avocata Nistor Violeta a solicitat întocmirea integrală a hotărîrii instanţei de fond, (f.d.39). La data de 13 noiembrie 2013, Rusu Iurie a declarat cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, (f.d.48).

Iar, prin cererea depusă la data de 20 noiembrie 2013, recurentul Rusu Iurie a solicitat repunerea în termen a apelului, pe motivul trecerii unui curs de tratament ambulator în perioada 01 noiembrie 2013 – 11 noiembrie 2013, (f.d.50- 51). Prin încheierea instanţei de apel din 14 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea de repunere în termen, fiind restituit apelul declarat de Rusu Iurie. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel corect a ajuns la concluzia privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului, cu dispunerea restituirii cererii de apel, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) CPC, instanţa de judecată va întocmi hotărîrea integrală dacă: participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, solicită în mod expres acest lucru.

Termenul de 30 de zile este un termen de decădere; participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii. Hotărîrea integrală se remite participanţilor la proces în termen de 5 zile. În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116 CPC. În temeiul art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. 3 La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Ţinînd cont de circumstanţele esenţiale ale pricinii sus-enunţate în raport cu normele procedurale indicate, instanţa de recurs conchide în favoarea temeiniciei concluziei instanţei de apel privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului declarat de Rusu Iurie. În acest context, instanţa de recurs remarcă că aflarea în concediu medical ambulatoriu nu reprezintă un temei întemeiat, care ar justifica omiterea termenului de declarare a apelului. În susţinerea opiniei enunţate se invocă jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, care în hotărîrea din 6 februarie 2007 pe cazul Avramenco versus Moldova nr. 29808/02 a statuat că reclamantul care se trata ambulatoriu, putea să se prezinte în şedinţa de judecată şi nu a prezentat celei de- a doua instanţă un motiv întemeiat al lipsei sale.

Mai mult decît atît, la pronunţarea dispozitivului hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 03 octombrie 2013 a fost prezentă reprezentanta recurentului Rusu Iurie – avocata Nistor Violeta, care avea împuternicirile prevăzute de lege privind exercitarea dreptului de atac al hotărîrii judecătoreşti. Iar, argumentele reflectate în cererea de recurs privind refuzarea recurentului Rusu Iurie de serviciile avocatei Nistor Violeta, sînt neîntemeiate, fără suport juridic. Dispoziţia art. 369 alin. (1) lit. b) CPC statuează precum că, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Avînd în vedere susţinerea soluţiei instanţei de apel privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului, instanţa de recurs conchide că la cazul dedus judecăţii, restituirea cererii de apel declarată de Rusu Iurie, ca fiind depusă tardiv, a fost aplicată corect.

În acest context, instanţa de recurs remarcă că prin lege este instituit în mod imperativ termenul pentru declararea apelului de 30 de zile, calculat de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii. Iar, după cum s-a menţionat, reprezentanta recurentului Rusu Iurie a primit copia dispozitivului hotărîrii primei instanţe la data de 03 octombrie 2013, iar apelul a fost depus la data de 13 noiembrie 2013, adică în afara termenul de 30 de zile. Totodată, argumentele recurentului Rusu Iurie privind justificarea omiterii termenului de declarare a apelului, sînt neîntemeiate.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie notează că, la caz, soluţia instanţei de apel este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că, prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de 4 atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CtEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că, prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2014. În conformitate cu art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Rusu Iurie.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2014, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Zabaşta Anatolie împotriva lui Rusu Iurie cu privire la încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari Oleg Sternioală 5