2r-220/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: Al. Parfeni dosarul nr. 2r-220/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 05 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Valentina Clevadî, Tamara Chişca - Doneva examinînd recursul declarat de către Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia prin intermediul reprezentantului Tufan Aliona, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte „Organizaţia de Microfinanţare Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia cu privire la încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2013, prin care a fost restituit apelul declarat de către Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia, c o n s t a t ă La 26 iunie 2012 ÎM „Organizaţia de Microfinanţare Microinvest” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în temeiul contractului de împrumut cu dobîndă nr. UNAB-137.08 din 27 noiembrie 2008 pîrîtul Grachila Dumitru a primit cu împrumut suma de 70 000 lei, cu o dobîndă de 25,30% anual şi scadenţa finală la 20 mai 2011. În scopul garantării restituirii împrumutului şi a tuturor plăţilor aferente acestuia, în contractul susmenţionat a fost prevăzută clauza de fidejusiune, prin care Stegaru Natalia s-a obligat să execute integral obligaţia în caz de neexecutare a obligaţiei de către debitorul de bază (p. 2.4.2 al contractului). În perioada de pînă la data de 26 iunie 2012 pîrîtul Grachila Dumitru a înregistrat în repetate rînduri datorii la tranşele împrumutului şi dobînda aferentă.

Despre restituirea datoriei, pîrîţii au fost înştiinţaţi în repetate rînduri, însă fără rezultat. Solicită reclamantul încasarea în mod solidar de la Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia în beneficiul ÎM „Organizaţia de Microfinanţare Microinvest” SRL a datoriei în sumă de 56 363,53 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 1 690,91 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 23 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial, încasîndu-se în mod solidar de la Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia în beneficiul ÎM „Organizaţia de Microfinanţare Microinvest” SRL suma de 30 355,10 lei cu titlu de datorie, suma de 7372,83 lei cu titlu de dobîndă aferentă şi suma de 1690,91 lei cu titlu de taxă de stat.

Pretenţia privind încasarea penalităţii de 8635,60 lei a fost respinsă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2013 şi încheierea aceleiaşi instanţe din 06 septembrie 2013 apelul declarat de către Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia a fost restituit în temeiul art. 369 al. (1) lit. b) CPC – apelul a fost depus în afara termenului legal. La 24 decembrie 2013 Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia prin intermediul reprezentantului Tufan Aliona au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitînd casarea acesteia cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în instanţa de apel. Recurenţii în motivarea recursului au invocat ilegalitatea încheierii recurate. La 03 februarie 2014 în adresa ÎM „Organizaţia de Microfinanţare Microinvest” SRL a fost expediată pentru cunoştinţă copia recursului declarat de către Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia.

În conformitate cu art. 426 al. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca fiind tardiv, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2013, atacată cu recurs la 24 decembrie 2013, a fost recepţionată de către recurenţii Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia la 06 septembrie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepţie a corespondenţei (f.d. 89). În conformitate cu art. 111 al. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Prin urmare, în speţă, termenul de declarare a recursului şi-a început curgerea la 07 septembrie 2013, ziua imediat următoare datei comunicării încheierii contestate şi a încetat la 21 septembrie 2013. Astfel, cererea de recurs a lui Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia, contrar prevederilor art. 425 CPC, a fost depusă în afara termenului legal.

Or, potrivit art. 113 al. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător). Totodată, instanţa de recurs reţine că o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru 2 exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 03 aprilie 2008 pe cazul Ponomaryov contra Ucrainei, unde se notează că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Iar, în hotărîrea Brumărescu contra României din 10 ianuarie 2001, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reţinut că rolul jucat de termenele de prescripţie este de o importanţă majoră atunci cînd este interpretat în lumina Preambului Convenţiei. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că recurenţii, fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca fiind tardiv. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Grachila Dumitru şi Stegaru Natalia prin intermediul reprezentantului Tufan Aliona.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca - Doneva 3