2ra-376/17 — incasarea datoriei

prima instanță: M.Moraru (Judecătoria Ungheni) dosarul nr. 2ra-376/17 instanța de apel: A.Albu, A.Toderaș, O.Moraru (Curtea de Apel Bălți) Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Stegaru Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM OMF ”Microinvest” SRL împotriva Tatianei Nazarova și Stegaru Ion cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Stegaru Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22 octombrie 2015, c o n s t a t ă : La data 04.08.2015 ÎM OMF ”Microinvest” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată către Nazarova Tatiana și Stegaru Ion cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 14.11.2008 a fost încheiat contractul de împrumut cu nr. UNAB - 129.08 prin care ÎM ”OMF „Microinvest” SRL a dat un împrumut sub formă de mijloace bănești cu dobîndă, suma de 70000 lei pârâtei Nazarova Tatiana pe un termen de 36 luni în scopul procurării unei gherete și a mărfurilor pentru comercializarea cu amănuntul. Părțile au convenit de comun acord ca dobânda împrumutului va fi de 25,3% anual. Restituirea împrumutului, plata dobânzii aferente, penalitățile stabilite prin contract au fost garantate în mod solidar de către fidejusorul Stegaru Ion conform pct. 4.4.2 din contract. La momentul semnării contractului părțile au stabilit și graficul lunar de rambursare a împrumutului și a dobânzii.

În perioada de până la depunerea cererii de chemare în judecată pârâtul a încălcat în mod abuziv clauza contractuală prevăzută de pct. 2.1 din contract exprimată prin nerespectarea graficului de rambursare a împrumutului. În scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului creat reclamantul s-a adresat către Nazarova Tatiana și Stegaru Ion cu apeluri telefonice și notificări. Însă cu toate acțiunile întreprinse pârâta și copârâtul nu și-au onorat obligațiile asumate prin contract. Conform certificatului privind creanțele ÎM OMF ”Microinvest” SRL din 16.07.2015 pârâtul datorează o penalitate în sumă de 11111,57 lei Solicită încasarea în mod solidar de la Nazarova Tatiana și Stegaru Ion a împrumutului în mărime de 22266,41 lei, a dobînzii în mărime de 8940,71 lei, a penalității în mărime de 11111,57 lei și a taxei de stat în mărime de 1270 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22.10.2015 a fost admisă integral acțiunea. S-a încasat în mod solidar de la Nazarova Tatiana și Stegaru Ion în beneficiul ÎM OMF ”Microinvest” împrumutul în mărime de 22266, 41 lei, dobânda în mărime de 8940,71 lei, penalitatea în mărime de 11111,57 lei și taxa de stat în mărime de 1270 lei, iar în total de 43588,69 lei (f.d.45). Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 23.10.2016 s-a dispus de a corecta eroarea din dispozitivul hotărârii și în loc de luna „septembrie” de indicat luna „octombrie” (f.d.48). La data de 18.01.2016 Stegaru Ion a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen și admiterea apelului, casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare (f.d.54).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2016 s-a respins apelul declarat de Stegaru Ion, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22 octombrie 2015. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 514 Cod Civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și ce alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii. În conformitate cu art. 867 alin. (1) Cod Civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Iar prevederile art. 869 alin. (1) Cod Civil, stipulează că în baza contractului de împrumut, părțile pot prevedea și plata unei dobînzi, care trebuie să se afle într-o relație rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei. În baza art. 871 alin. (1) Cod Civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract. Dacă nu au fost stabilite dobînzi, el are dreptul să restituie împrumutul și până la expirarea termenului. Potrivit art. 1146 alin. (1) Cod Civil, prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligă față de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parțial, gratuit sau oneros obligația debitorului. Potrivit art. 1156 alin. (1) Cod Civil, în cazul neexecutării obligației principale, fidejusorul și debitorul sînt obligați solidar în fața creditorului dacă în contract nu este prevăzut altfel.

Potrivit pct. 4.4.2 al contractului a fost stabilit că, restituirea împrumutului, plata dobânzii aferente, penalitățile stabilite prin contract au fost garantate în mod solidar de către fidejusorul Stegaru Ion. Ultimul și-a asumat obligația să răspundă în aceiași măsură ca și Nazarova Tatiana față de ÎM ”OMF Microinvest” SRL pentru onorarea integrală a obligațiilor acesteia, aferente contractului de împrumut, în cazul în care Nazarova Tatiana nu-și va onora obligațiunile contractuale. Instanța de apel a reiterat faptul că prima instanță corect a concluzionat că, datoria în mărime totală de 42318,70 lei urmează a fi încasată din contul pârâților în beneficiul reclamantului, deoarece potrivit probelor prezentate în instanța de fond cerința dată și-a găsit confirmare.

La 02 ianuarie 2017 Stegaru Ion a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor judecătorești și remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță. În motivarea recursului Stegaru Ion a invocat că instanța de fond precum și cea de apel au interpretat eronat legea. 2 Mai mult ca atât, recurentul a indicat că pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, au fost încălcate prevederile art.100-105 CPC. Indică că referirea primei instanțe la faptul că a fost citat legal despre data examinării cauzei prin aviz public în ziarul „Dreptul” nu confirmă faptul înmânării citației destinatarului. Consideră recurentul că nefiind citat legal, a fost lipsit de dreptul de a depune probe și a-și asigura apărarea în instanța de judecată.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia deciziei integrale la 28 octombrie 2016, (f.d.120), și a fost recepționată de Stegaru Ion la 02 noiembrie 2016, conform avizului de recepție (f.d.123), din care considerente recursul declarat la data de 02 ianuarie 2017 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stegaru Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizând actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept. Cu referire la argumentul recurentului precum că nu a fost înștiințat legal și pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, instanța de recurs menționează că este neântemeiat și urmează a fi respins. Potrivit materialelor cauzei, Stegaru Ion a fost înștiințat prin citație publică în ziarul „Dreptul” despre data, ora și locul examinării cauzei.

În conformitate cu art. 108 CPC, citarea publică a pârâtului are loc alin.(1) dacă locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele instanței dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală. Alin.(2) citația se publică într-un ziar republican sau local mai răspîndit în cazul în care instanța consideră că o astfel de măsură este necesară. Mai mult ca atât, la materialele cauzei sunt anexate avizele de recepție semnate de Stegaru Ion în cadrul examinării pricinii în instanța de apel, prin urmare 3 instanța de apel întemeiat a conchis că acesta a fost citat legal și a dispus judecarea apelului în lipsa lui.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Stegaru Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Stegaru Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4