2rh-255/17 — incasarea sumei

prima instanță: P.Cocitov

(Judecătoria Soroca) dosarul nr.2rh-255/17

instanța de apel: A.Gheorghieș, A.Toderaș, A.Albu

(Curtea de Apel Bălți)

Instanța de recurs: Iu.Sîrcu, M.Pitic, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire declarată de Rotaru Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Mihail

împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 05 noiembrie 2015 Mitrofan Mihail a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 21 noiembrie 2013 Mitrofan Mihail i-a

dat cu împrumut lui Rotaru Ion suma de 2405 euro, fapt pentru care pîrîtul

personal a scris și semnat o recipisă. Potrivit recipisei Rotaru Ion s-a obligat să-i

restituie împrumutul până la data de 25.05.2015, fapt ce nu a fost respectat.

Reclamantul a încercat să recupereze banii pe cale extrajudiciară, însă pîrîtul se

eschivează cu rea voință de la plata benevolă a datoriei. Menționează că, urmează a

fi încasată și dobînda de întîrziere în mărime de 19% anual, reieșind din Decizia

Băncii Naționale a Moldovei sumă echivalentă cu 188 euro.

Reclamantul solicită încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său 2405 euro

suma împrumutului, dobînda de întîrziere în mărime de 188 euro și cheltuielile de

judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 ianuarie 2016 a fost admisă parțial

acțiunea.

S-a încasat de la Rotaru Ion în beneficiul lui Mitrofan Mihail datoria de

împrumut în sumă de 2405 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 188 euro sau

echivalentul lor în lei conform cursului al BNM la momentul executării hotărîrii,

precum și cheltuielile de judecată – taxa de stat în sumă de 1693,80 lei și cheltuieli

de asistență juridică în sumă de 1000 lei.

La 15.02.2016 Rotaru Ion a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei

Soroca din 15.01.2016, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu

pronunțarea unei noi prin care să fie respinsă ca nefondată cererea de chemare în

judecată (f.d.37).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016 s-a respins apelul declarat

de Rotaru Ion, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 ianuarie 2016.

1

La 14 septembrie 2016 Rotaru Ion a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016 recursul

declarat de către Rotaru Ion s-a considerat inadmisibil.

La 05 octombrie 2017 Rotaru Ion a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea cererii, casarea decizia Curții de

Apel Bălți din 07 iunie 2016. Ca temei pentru declararea cererii de revizuire,

Rotaru Ion a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Invocă că după emiterea deciziei instanței de apel din 07 iunie 2017,

menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016 s-au

descoperit înscrisuri probatorii ce nu au putut fi prezentate instanței într-o

împrejurare ce nu a depins de voința revizuientului. După emiterea hotărârilor

menționate a dobândit înscrisul probator și anume, copia explicației date de

Mitrofan Mihail prin care declară și recunoaște faptul că a fost restituit de către

Rotaru Ion suma de 23760 lei.

Menționează că înscrisul probator enunțat a existat la momentul judecării

pricinii, dar nu a putut sa îl obțină deoarece nu a depins de voința sa. Consideră că

acest înscris este de natură de a schimba soluția luată în speța dată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017 s-a expediat

cererea de revizuire depusă de Rotaru Ion împotriva deciziei Curții de Apel Bălți

din 07 iunie 2016 prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din 15

ianuarie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Mitrofan Mihail împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de

întîrziere și a cheltuielilor de judecată, Curții Supreme de Justiție pentru

examinare conform competenței.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile,

poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părți.

De aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a

revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar

fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs.

Rotaru Ion ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

2

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC este important

ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv

până la pronunțarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte

și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a pricinii, precum și că circumstanțele sau faptele

prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de

instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul

invocat în cererea de revizuire precum că după emiterea hotărârilor instanțelor

judecătorești a dobândit înscrisul probator și anume, copia explicației date de

Mitrofan Mihail prin care declară și recunoaște faptul că a fost restituit de către

Rotaru Ion suma de 23760 lei din 11 august 2015, (f.d.113) nu poate fi reținut,

deoarece aceasta probă a existat până la emiterea încheierii instanței de recurs, iar

revizuientul a cunoscut de existența acesteia, dar nu a întreprins toate măsurile

prevăzute de lege pentru a o prezenta instanței de judecată.

În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezența vreunui temei pentru

admiterea cererii de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu contra

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie

1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a

fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul

stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul

executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

3

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată

doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Rotaru Ion,

ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rotaru

Ion împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Mihail împotriva

lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4