2rh-255/17 — incasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
2rh-255/17 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: P.Cocitov (Judecătoria Soroca) dosarul nr.2rh-255/17 instanța de apel: A.Gheorghieș, A.Toderaș, A.Albu (Curtea de Apel Bălți) Instanța de recurs: Iu.Sîrcu, M.Pitic, Iu.Bejenaru Î N C H E I E R E 27 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire declarată de Rotaru Ion, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Mihail împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 05 noiembrie 2015 Mitrofan Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a indicat că la 21 noiembrie 2013 Mitrofan Mihail i-a dat cu împrumut lui Rotaru Ion suma de 2405 euro, fapt pentru care pîrîtul personal a scris și semnat o recipisă. Potrivit recipisei Rotaru Ion s-a obligat să-i restituie împrumutul până la data de 25.05.2015, fapt ce nu a fost respectat. Reclamantul a încercat să recupereze banii pe cale extrajudiciară, însă pîrîtul se eschivează cu rea voință de la plata benevolă a datoriei. Menționează că, urmează a fi încasată și dobînda de întîrziere în mărime de 19% anual, reieșind din Decizia Băncii Naționale a Moldovei sumă echivalentă cu 188 euro. Reclamantul solicită încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său 2405 euro suma împrumutului, dobînda de întîrziere în mărime de 188 euro și cheltuielile de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 ianuarie 2016 a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Rotaru Ion în beneficiul lui Mitrofan Mihail datoria de împrumut în sumă de 2405 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 188 euro sau echivalentul lor în lei conform cursului al BNM la momentul executării hotărîrii, precum și cheltuielile de judecată – taxa de stat în sumă de 1693,80 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1000 lei. La 15.02.2016 Rotaru Ion a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din 15.01.2016, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu pronunțarea unei noi prin care să fie respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată (f.d.37).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016 s-a respins apelul declarat de Rotaru Ion, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 15 ianuarie 2016. 1 La 14 septembrie 2016 Rotaru Ion a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016 recursul declarat de către Rotaru Ion s-a considerat inadmisibil. La 05 octombrie 2017 Rotaru Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea cererii, casarea decizia Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016. Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, Rotaru Ion a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.
Invocă că după emiterea deciziei instanței de apel din 07 iunie 2017, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016 s-au descoperit înscrisuri probatorii ce nu au putut fi prezentate instanței într-o împrejurare ce nu a depins de voința revizuientului. După emiterea hotărârilor menționate a dobândit înscrisul probator și anume, copia explicației date de Mitrofan Mihail prin care declară și recunoaște faptul că a fost restituit de către Rotaru Ion suma de 23760 lei. Menționează că înscrisul probator enunțat a existat la momentul judecării pricinii, dar nu a putut sa îl obțină deoarece nu a depins de voința sa. Consideră că acest înscris este de natură de a schimba soluția luată în speța dată.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017 s-a expediat cererea de revizuire depusă de Rotaru Ion împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2016 prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din 15 ianuarie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Mihail împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, Curții Supreme de Justiție pentru examinare conform competenței. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părți. De aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs.
Rotaru Ion ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
2 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum și că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat în cererea de revizuire precum că după emiterea hotărârilor instanțelor judecătorești a dobândit înscrisul probator și anume, copia explicației date de Mitrofan Mihail prin care declară și recunoaște faptul că a fost restituit de către Rotaru Ion suma de 23760 lei din 11 august 2015, (f.d.113) nu poate fi reținut, deoarece aceasta probă a existat până la emiterea încheierii instanței de recurs, iar revizuientul a cunoscut de existența acesteia, dar nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru a o prezenta instanței de judecată.
În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezența vreunui temei pentru admiterea cererii de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.
Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu contra României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.
Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire 3 trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Rotaru Ion, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rotaru Ion împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Mihail împotriva lui Rotaru Ion privind încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.