- Dosarul nr.
- 2ra-500/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 februarie 2014
- Părțile
- SA Transelit vs Gîsca Dumitru
- Pe scurt
- Actiunea de regres
2ra-500/14 — Încasarea despăgubirilor de asigurare
dosarul nr. 2ra-500/14 prima instanţă: Iu. Ţîmbalari instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 05 februarie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Vladimir Timofti examinând recursul declarat de către avocatul Radu Dumneanu în interesele lui Dumitru Gîscă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni împotriva lui Dumitru Gîscă cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 07 noiembrie 2013, prin care apelul declarat de avocatul Radu Dumneanu în interesele lui Dumitru Gîscă a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 05 august 2013, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 10 iulie 2013 Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Gîscă cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 17 august 2012, Dumitru Gîscă conducînd autoturismul de model Honda Acord cu n/î CYA 079 în mun. Chişinău, str. Alba Iulia, a încălcat prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere şi în rezultat a tamponat automobilul de model AUDI 80 CLI n/î KAW 908, care era condus şi aparţine lui Gurău Ghenadie, autoturismul de model DACIA LOGAN cu n/î CNZ 079 ce aparţine „TRANSASPECT” SRL şi era condus de Sasu Alexandru şi autoturismul de model OPEL OMEGA cu n/î COL 884 ce era condus de Covali Ion şi aparţine lui Bernie Ton. Prin decizia din 05 octombrie 2012 Gîscă Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravenţional şi sancţionat sub formă de amendă în mărime de 50 u.c.
şi 6 puncte penalizare. Indică reclamantul că pe acest caz asigurat, la cererile persoanelor păgubite ÎM CIA „Transelit” SA a deschis dosare de daună, achitînd lui Gurău Ghenadie despăgubirile de asigurare în sumă de 11000 lei, lui Basarab Mihail, reprezentantul proprietarului, 5000 lei şi ÎCS „Total Leasing” SRL – 18000 lei, în total 34000 lei. Conform raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 245 clin 21 august 2012 s-a stabilit că viteza de circulaţie permisă pe porţiunea dată de drum este 50 km/oră - linie continuă dublă. În vederea stabilirii limitei de viteză a autoturismului Honda Acord cu n/î CYA 079, condus de către Gîscă Dumitru, în baza raportului de constatare tehnico- ştiinţifică s-a stabilit viteza autoturismului menţionat de peste 73 km/h la momentul producerii accidentului rutier.
În cumulul celor expuse, concluzionează reclamantul, că persoana vinovată în accidentul rutier din 17 august 2012, Gîscă Dumitru a comis accidentul rutier cu intenţie, deoarece cunoştea cu certitudine, că limita de viteză în zona respectivă este de 50 km/h, intenţionat a mărit viteza dîndu-şi seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sale şi a admis conştient survenirea acestor urmări. Solicită ÎM CIA „Transelit” SA încasarea de la Gîscă Dumitru în beneficiat ÎM CIA „Transelit” SA a sumei de 34000 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, taxa de stat în cuantum de 1020 lei şi a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de către IM CIA ,,Transelit” SA legate de acest proces judiciar.
Prin hotărîrea judecătoriei Donduşeni din 05 august 2013, acţiunea a fost admisă, s-a încasat din contul lui Gîscă Dumitru Leonid în beneficiul ÎM CIA „Transelit” SA, în ordine de regres, despăgubirea de asigurare achitată în sumă de 34000 lei şi taxa de stat în mărime de 1020 lei. La 28 august 2013 avocatul Radu Dumneanu, în interesele lui Dumitru Gîscă a depus cerere de apel împotriva hotărîrii judecătoriei Donduşeni din 05 august 2013. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 07 noiembrie 2013, apelul declarat de avocatul Radu Dumneanu în interesele lui Dumitru Gîscă a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 05 august 2013, de admitere a acţiunii.
La 03 decembrie 2013 avocatul Radu Dumneanu, în interesele lui Dumitru Gîscă a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii, ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele de judecată au interpretat eronat normele de drept material şi a aplicat lege care nu urma a fi aplicată. La 17 ianuarie 2014 ÎM CIA „Transelit” SA a depus referinţă la recursul declarat de avocatul Radu Dumneanu, în interesele lui Dumitru Gîscă, solicitînd declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către avocatul Radu Dumneanu, în interesele lui Dumitru Gîscă, ca întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele cauzei s-a stabilit că la 17 august 2012, Dumitru Gîscă conducînd autoturismul de model Honda Acord cu n/î CYA 079 în mun.
Chişinău, str. Alba Iulia, a încălcat prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere şi în rezultat a tamponat automobilul de model AUDI 80 CLI n/î KAW 908, care era condus şi aparţine lui Gurău Ghenadie, autoturismul de model DACIA LOGAN cu n/î CNZ 079 ce aparţine „TRANSASPECT” SRL şi era condus de Sasu Alexandru şi autoturismul de model OPEL OMEGA cu n/î COL 884 ce era condus de Covali Ion şi aparţine lui Bernie Ton La 10 iulie 2013 Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Gîscă cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare. Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate de admitere a acţiunii.
Analizînd materialele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, instanţa de recurs ajunge la concluzia că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă, neîntemeiat au dispus admiterea acţiunii, cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Actele cauzei stabilesc cu certitudine că la data de 17 august anul 2012 Gîscă Dumitru, conducînd în mun.
Chişinău, str. Alba Iulia automobilul de model Honda Acord cu număr de înmatriculare CYA 079, care conform extrasului din registrul AORCA (f.d.26), aparţinea SRL „Agro Baraboieni” a încălcat Regulamentul circulaţiei rutiere şi în rezultat a tamponat automobilul de model AUDI 80 cu număr de înmatriculare K A W 908, care era condus şi aparţine lui Gurău Ghenadie, autoturismul de model DACIA LOG AN cu număr de înmatriculare CNZ 079 ce aparţine „ TRANSASPECT" SRL şi era condus de Sasu Alexandru şi autoturismul de model OPEL OMEGA cu număr de înmatriculare COE 884 care era condus de Covali Ion şi aparţine lui Bernie Ion. Prin decizia agentului constatator din 05.10.2012, Proces-verbal din 05.10.2012 (f.d.
7), Gîscă Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravenţional şi sancţionat. Conform ordinului de încasare (fid.8) Gîscă Dumitru a achitat amenda în aceeaşi zi. Pe cazul invocat ÎM CIA „ Transelit” SRL a deschis dosare de daună cu nr. 306/10-2012-CH/RCA, achitînd la 28 noiembrie 2012 persoanei păgubite Gurău Ghenadie despăgubirea de asigurare în mărime de 11000 lei (f.d.79,80,99), nr. 307/10- 2012-CH/RCA. achitînd la 14 noiembrie 2012 d-lui Basarab Mihail, reprezentantul proprietarului autoturismului despăgubirea de asigurare în sumă de 5000 lei (f.d.30,31,45), nr. 311/10-2012-CH/RCA, achitînd la 24 octombrie 2012 ÎCS „TOTAL LEASING” SRL proprietarului autoturismului despăgubirea de asigurare în sumă de 18000 lei (f.d.47,49,76).
Potrivit raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 245 din 21 august 2012 (f.d. 12-19) s-a stabilit limita de viteză a autoturismului Honda Acord cu număr de înmatriculare CYA 079, care depăşea 73 km/h la momentul producerii accidentului rutier viteza de circulaţie permisă pe porţiunea dată de drum fiind de 50 km/oră, marcaj - linie continuă dublă. Conform art. 29 lit. a) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22.12.2006, asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci cînd accidentul a fost produs cu intenţie.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 407-XVI, asigurătorul este în drept să refuze deplin sau parţial asiguratului despăgubirea de asigurare în asigurările de bunuri în cazul: a) producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu excepţia acţiunilor de îndeplinire a datoriei civice sau de apărare a vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii. Aliniatul (2) al acestui articol stabileşte că, asigurătorul nu este în drept să nu plătească despăgubirea de asigurare în cadrul asigurării de răspundere civilă. În asigurarea de răspundere civilă, asigurătorul are dreptul, în cazurile prevăzute la alin.(1), la acţiune de regres faţă de persoana răspunzătoare de cauzarea prejudiciului.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie pornind de la interpretarea noţiunii „intenţie” şi de aplicare a prevederilor enunţate reţine că, noţiunile „accidentul a fost produs cu intenţie”, „acţiuni intenţionate ale asiguratului sau ale beneficiarului”, conţinute în normele de drept citate, instituie o prezumpţie de culpă (vinovăţie) în sarcina celui ce a provocat accidentul rutier ce nu poate fi înlăturată decît prin dovedirea cauzelor de exonerare de răspundere, adică a forţei majore, a faptei unei terţe persoane sau a culpei victimei. La rîndul său culpa (vinovăţia) autorului faptei ilicite poate fi intenţionată, cît şi neintenţionată (imprudenţă).
Conform art. 14 alin. (2) şi (3) Cod contravenţional, contravenţia se consideră săvîrşită cu intenţie dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit sau a admis în mod conştient survenirea acestor urmări. Contravenţia se consideră săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate, ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.
Aceeaşi caracteristică a vinovăţiei este dată şi în art. 17, 18 Cod penal, în cazul săvîrşirii infracţiunilor.
Raportînd prevederile art. 29 lit. a) din Legea nr. 414-XVI, art. 17 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Legea nr. 407-XVI la cele ale art. 14 alin. (3) Cod contravenţional, art. 18 Cod penal se prezumă că încălcarea regulilor de circulaţie rutieră pentru care survine răspunderea contravenţională sau penală se produce, de regulă, din imprudenţă, deoarece culpa asiguratului sau presupusului acestuia în săvîrşirea faptei ilicite, cauzatoarea accidentului, se exprimă sub formă de imprudenţă, adică persoana vinovată de comiterea accidentului rutier îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar consideră în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate, ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.
În susţinerea acestei concluzii se invocă şi prevederile art. 2 din Legea nr. 414- VXI, care defineşte accidentul de autovehicul ca un eveniment neprevăzut, întîmplător provocat de unul sau mai multe autovehicule, care cauzează prejudicii unor persoane şi care poate da naştere unor pretenţii de despăgubire. Articolul 104 Cod contravenţional prevede răspunderea contravenţională pentru distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor străine.
În acest sens, distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor străine orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, aşa după cum prevede art. 17 alin. (2) din Legea 407-XVI, urmează a fi constatate prin hotărîrile organelor competente (sentinţă, decizia agentului constatator, ordonanţă) (pct. 32 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în domeniul asigurărilor obligatorii şi facultative a transportului auto nr. 11 din 16.12.2013”).
În concluzie, reieşind din faptul că nu a fost stabilită intenţia lui Gîscă Dumitru la producerea accidentului, nu s-a stabilit prin careva hotărîri ale organelor competente, instanţa de recurs ajunge la concluzia că ÎM CIA „Transelit” SA neîntemeiat pretinde în mod de regres, în temeiul art. 29 lit. a) din Legea nr. 414- XVI, art. 17 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Legea nr. 407-XVI, despăgubirea faţă de Gîscă Dumitru, de cauzarea prejudiciului. Mai mult ca atît, Dumitru Gîscă, potrivit actelor cauzei a fost supus sancţiunii pentru săvîrşirea contravenţiei administrative pe art. 242 Cod contravenţional, adică pentru fapte săvîrşite din imprudenţă şi nu din intenâie.
În conformitate cu cele indicate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material şi procedural au fost aplicate eronat de către prima instanţă şi instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Radu Dumneanu în interesele lui Dumitru Gîscă ca întemeiat, de a casa decizia instanţei de apel, hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către avocatul Radu Dumneanu în interesele lui Dumitru Gîscă.
Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 07 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 05 august 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni împotriva lui Dumitru Gîscă cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare şi se pronunţă o nouă hotărîre prin care: Se respinge acţiunea înaintată de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni împotriva lui Dumitru Gîscă cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Vladimir Timofti