2ra-50/14 — Recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă M. Iftodi dosarul nr.2ra-50/14 instanţa de apel T. Duca S. Procopciuc A. Albu DECIZIE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Vladimir Timofti, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Marina Moldovan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Marinei Moldovan împotriva lui Victor Moldovan, Mihail Nistor, intervenienţii accesorii notarul public Moraru Vitalie şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Marina Moldovan şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Edineţ din 11 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2012, Marina Moldovan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Moldovan, Mihail Nistor, intervenienţii accesorii notarul public Moraru Vitalie şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului.

În motivarea acţiunii reclamanta Marina Moldovan a indicat că 06 iunie 1999 a înregistrat căsătoria cu pârâtul Victor Moldovan. Căsătoria a fost desfăcută la 12 noiembrie 2008. Pârâtul până la căsătorie a avut în proprietate 2 odăi în cămin cu suprafaţa totală de 31,4m.p., dar în timpul căsătoriei la aceste 2 odăi au mai construit încăperi cu suprafaţa totală de 62m.p. care au fost date în exploatare în anul 2002 şi înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ. La 08 decembrie 2008 a înaintata o acţiune împotriva lui Victor Moldovan cu privire la partajul averii comune dobândite în timpul căsătoriei şi la 15 mai 2009 Judecătoria Edineţ a emis hotărârea care a fost apelată la Curtea de Apel Bălţi.

La 26 noiembrie 2009 Curtea de Apel Bălţi a respins apelul. Ulterior, a depus recurs la Curtea Supremă de Justiţie care prin decizia din 19 mai 2010 a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 noiembrie 2009 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009 cu remiterea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Edineţ. La 06 mai 2011 în pricina enunţată a fost adoptată o altă hotărâre care de asemenea a fost contestată cu apel şi prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 1 octombrie 2011 apelul a fost admis, iar apartamentul nr. 4 împreună cu anexele situate pe str. V. Cupcea, 27 din or. Edineţ au fost recunoscute proprietate comună a lor, fiindu-i atribuit fiecăruia a cîte ½ cotă-parte. Asupra deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2011 pârâtul Victor Moldovan a declarat recurs, care prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 aprilie 2012 a fost respins.

La data de 28 aprilie 2012 Victor Moldovan a vândut lui Mihail Nistor tot imobilul fără acordul ei, astfel a privat-o de proprietatea ei pe care o deţine. La fel, consideră că înregistrarea făcută la OCT Edineţ în baza hotărârii judecătoreşti din 15 mai 2009 la fel urmează a fi anulată, deoarece hotărârea este casată. Cere, Marina Moldovan recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare a apartamentului nr. 4 din str. V. Cupcea 27, încheiat la 28 aprilie 2012 între Victor Moldovan şi Mihail Nistor, autentificat de către notarul Vitalie Moraru la nr. 2987, cu anularea înregistrării la OCT Edineţ a hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009 pe cauza nr. 2-64/09. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 11 ianuarie 2013 acţiunea Marinei Moldovan a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Marina Moldovan, şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 01 august 2013, Marina Moldovan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Recurenta Marina Moldovan în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a aplicat greşit normele de drept material şi anume art. 369 alin. (3) Codul civil indicând că contractul de vînzare-cumpărare este valabil, deoarece nu a dovedit că Victor Moldovan ştia că ea este împotriva vânzării imobilului. Consideră că instanţa de apel urma să aplice art. 369 alin. (2) Codul civil care expres prevede că pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi, or acordul ei era obligatoriu.

De asemenea instanţa de apel a făcut trimitere la art. 371 alin. (3) Codul civil, dar indică că în hotărâre alte dispoziţii ale acestui articol decât cele ce se conţin în Codul civil. Mai menţionează că instanţa de apel a aplicat eronat şi a interpretat art. 219 alin. (2) Codul civil indicând că nu i se lezează dreptul la proprietate deoarece nu este lipsită de dreptul de a solicita contravaloarea acestuia. Astfel consideră că instanţa de apel nu a aplicat următoarele prevederi legale care sunt aplicabile cazului din speţă: art. 29 alin. (1) şi art. 371 Legea cadastrului bunurilor imobile, art. 220 alin. (1) şi art. 316 Codul civil, art. 46 Constituţia Republicii Moldova În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Bălţi a expediat părţilor, inclusiv recurentei Marina Moldovan la 29 mai 2013 decizia instanţei de apel redactată, care a fost recepţionată de către aceasta la 04 iunie 2013. Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recursul depus de către Marina Moldovan la 01 august 2013, este depus în termenul prevăzut de lege. 2 În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 20 noiembrie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Verificînd argumentele recursului în raport cu materialele cauzei Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră criticile invocate de către recurentă întemeiate reieşind din următoarele.

S-a stabilit că prin acţiunea înaintată Marina Moldovan (fosta soţie lui Victor Moldovan) a contestat contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 4 din str. V. Cupcea 27,or. Edineţ nr. 2987 din 28 aprilie 2012. Drept temei de nulitate a actului contestat se invocă fraudarea intereselor şi drepturilor sale ca coproprietar devălmaş asupra bunului înstrăinat la încheierea contractului de vînzare-cumpărare, fiindu-i încălcat dreptul de proprietate. Reclamanta Marina Moldovan invocă lipsa acordului ei ca coproprietar devălmaş la încheierea tranzacţiei de înstrăinare a apartamentului deoarece intimatul cunoştea despre existenţa deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2011 prin care apartamentul din litigiu a fost recunoscut ca proprietate comună a soţilor fiind partajat cîte ½ cotă-parte din apartament, iar OCT Edineţ greşit a înregistrat dreptul de proprietate a intimatului asupra apartamentului dat în baza unei hotărâri judecătoreşti anulate.

Susţine că instanţa de judecată a interpretat eronat legea. Respingând acţiunea, prima instanţă în motivarea soluţiei a reţinut că dat fiind că actul de dispoziţie contractul de vînzare-cumpărare este un contract oneros, iar obiectul acestui contract este un bun imobil, pîrîtul-intimat Victor Moldovan putea încheia contractul contestat fără a avea acordul reclamantei Marina Moldovan şi că ultima nu a prezentat probe pentru a constata ilegalitatea contractului în litigiu. Prima instanţă a concluzionat că acordul coproprietarilor la încheierea actelor de dispoziţie avînd ca obiect bunul imobil este necesar conform art. 369 Cod civil. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind juste şi de către instanţa de apel.

Instanţa de recurs, consideră ca fiind vădit netemeinice şi esenţial nelegale ambele hotărîri, pe motiv că concluziile instanţei de fond şi instanţei de apel sunt greşite, generate de aplicarea eronată a normelor de drept material, contravin circumstanţelor pricinii şi litigiul a fost soluţionat cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Avînd în vedere obiectul dedus judecăţii, problema de drept de care depinde caracterizarea raporturilor juridice dintre părţi şi justa soluţionare a pricinii este aceia dacă contractul contestat corespunde prevederilor legii. 3 În conformitate cu art. 130 al. al. (1) şi (2) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Iar, conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Conform art. 241 al. (5) CPC, în motivarea hotărîrii se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Contrar acestor prevederi, concluziile instanţelor de judecată inferioare contravin prevederilor legale ce guvernează raporturile juridice din speţă, cît şi circumstanţelor cauzei stabilite de instanţa de judecată, urmate de o motivare incorectă şi generate de interpretarea eronată a prevederilor art. 369 Codul civil.

Astfel, din actele cauzei este stabilit că Marina Moldovan la 06 iunie 1999 a înregistrat căsătoria cu Victor Moldovan, care apoi a fost desfăcută la 12 noiembrie 2008. Pînă la căsătorie, intimatul Victor Moldovan a avut în proprietate două odăi în cămin, cu suprafaţa totală de 31,4 m.p. situate în or. Edineţ, str. Cupcea, 27, apartamentul nr. 4. În timpul căsătoriei în aceste două odăi au mai fost construite încăperi cu suprafaţa totală de 62m.p. care au fost date în exploatare şi înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ în timpul căsătoriei. Dat fiind faptul că căsătoria între părţi a fost desfăcută la 08 decembrie 2009 Marina Moldovan a depus în instanţa de judecată acţiune împotriva lui Victor Moldovan prin care a solicitat partajarea averii proprietate comună în devălmăşie.

Colegiul constată că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2011, devenită irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 aprilie 2012, s-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmăşie a soţilor Marina Moldovan şi Victor Moldovan asupra apartamentului nr. 4 situat pe str. V. Cupcea 27, or. Edineţ şi s-a dispus partajul bunului prin atribuirea fiecăruia a cîte ½ cotă-parte ideală. La caz, deci există o hotărîre judecătorească, care în mod irevocabil se bucură de prezumţia absolută de adevăr (res judecata pro veritate habetur) şi are autoritate de lucru judecat. În conformitate cu art. 123 al.

(2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Însă, la 28 aprilie 2012 intimatul Victor Moldovan unipersonal, fără acordul recurentei Marina Moldovan a vîndut lui Mihail Nistor apartamentul nr. 4 din str. V. Cupcea 27, or. Edineţ nr. cadastral 410120308801004 cu suprafaţa totală de 31,4 m.p. şi construcţia cu nr. cadastral 410120308802 cu suprafaţa de 62 m.p. încheind cu ultimul contractul de vînzare-cumpărare nr. 2987 autentificat la notarul public Moraru Vitalie.

4 Reclamanta Marina Moldovan solicită recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului proprietate comună în devălmăşie încheiat la 28 aprilie 2012 între Victor Moldovan şi Mihail Nistor, motivînd prin faptul că contractul contestat a fost încheiat în lipsa acordului său ca coproprietar devălmaş al apartamentului şi lipsind-o de dreptul de proprietate a ½ cotă – parte. Mihail Nistor cunoştea despre partajul averii şi astfel Mihail Nistor a acţionat cu rea credinţă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului din 28 aprilie 2012, trebuia să ştie despre faptul că Victor Moldovan nu avea dreptul să înstrăineze cota- parte din apartament, fiind coproprietar devălmaş este împotriva încheierii actului juridic.

Iar, registratorul OCT Edineţ era obligat s-i refuze intimatului înregistrarea dreptului de proprietate exclusivă asupra imobilului în baza hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009. În aspect de drept instanţa de recurs reiterează că nulitatea este o sancţiune de drept, care desfiinţează actul juridic civil atunci cînd a fost încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate stabilite de lege. Conform art. 19 al. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie, iar art. 20 al. (1) Codul familiei stipulează că bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.

Conform art. 369 alin. (2) Codul civil, pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. Or, prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2011, apartamentul nr. 4 împreună cu anexa situate în or. Edineţ, str. Cupcea 27 au fost recunoscute proprietate comună a foştilor soţi Moldovan şi imobilul a fost partajat prin atribuirea fiecăruia dintre foştii soţi a cîte ½ cota-parte ideală. La caz, obiect al contractului de vînzare-cumpărare nr. 2987 din 28 aprilie 2012 constituie apartamentul nr. 4 din str. V. Cupcea 27, or. Edineţ, care constituie bun comun al foştilor soţilor Moldovan şi se încadrează sub noţiunea de bun imobil.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că valabilitatea contractului de vînzare-cumpărare nr. 2987 din 28 aprilie 2012 urma să fie examinat în raport cu prevederile art. 369 al. (3) Codul civil, care atestă că actul juridic de dispoziţie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziţie, despre faptul că ceilalţi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. Astfel, norma de drept menţionată stabileşte consecinţele încheierii actelor de dispoziţie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie contrare prevederilor legii.

În acest sens, în art. 369 alin. (3) Codul civil, legiuitorul prevede expres că, valabilitatea actelor de dispoziţie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie este pusă în dependenţă de faptul dacă cealaltă parte a acestui act ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziţie sau despre faptul că ceilalţi coproprietari sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilului. Deci, sancţiunea prevăzută de art. 369 5 alin. (3) Codul civil prevede nulitatea relativă a actului juridic încheiat de unul din coproprietarii devălmaşi în condiţiile stipulate expres de legiuitor. În cazul din speţă, instanţa de recurs reţine că pe parcursul examinării cauzei, s-a constatat cu certitudine că apartamentul nr. 4 din str. V. Cupcea 27, or.

Edineţ este proprietate comună în devălmăşie, iar recurentei îi aparţine ½ cotă-parte ideală din acest apartament, a fost înstrăinată la 28 aprilie 2012, adică după ce decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 octombrie 2012 devenise irevocabilă. Este de reţinut şi faptul că contractul dat a fost încheiat fără acordul fostei soţii Marina Moldovan, care era împotriva încheierii actului juridic de înstrăinare, ultima nu a ştiut despre încheierea actului de dispoziţie enunţat de către soţ, nu a fost prezentă la notarul care a autentificat contractul şi nu şi-a exprimat în nici o formă acordul cu privire la înstrăinarea cotei sale părţi din acest apartament, pîrîtul-intimat Victor Moldovan în instanţă a confirmat faptul că despre înstrăinarea apartamentului lui Mihail Nistor recurentei nu i-a spus nimic deoarece consideră ca apartamentul îi aparţine lui cu drept de proprietate.

La caz, din textul contractului încheiat rezultă că, notarul la autentificarea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului din 28 aprilie 2012 a stabilit că Victor Moldovan a dobîndit dreptul de proprietate asupra apartamentului dat în baza hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009 şi că nu sunt necesare acorduri, aprobări sau acceptări suplimentare celor prezenţi la momentul semnării prezentului contract din partea căreiva terţe persoane pentru validarea prezentului contract, însă n-a verificat cunoaşterea faptului înstrăinării de către fosta soţie a părţii sale din apartament şi n-a menţionat acest fapt în contract (f.d.14-16). În condiţiile arătate, instanţa de recurs reţine că la autentificarea notarială a contractului, Victor Moldovan n-a asigurat notarul că nu sunt careva terţi care ar putea înainta pretenţii pentru viitor asupra vînzării-cumpărării apartamentului menţionat, inclusiv din partea fostei soţii.

Or, potrivit materialelor cauzei şi în circumstanţele reţinute, instanţa de recurs reţine că recurenta Marina Moldovan a prezentat probe justificative prin care s-a constatat că cealaltă parte a contractului – Mihail Nistor, putea să ştie că coproprietarul devălmaş, Victor Moldovan, nu este în drept să încheie actul de dispoziţie, pe motiv că fosta soţia este împotriva încheierii actului juridic. În atare situaţie, criticile privind modul de interpretare greşită a dispoziţiilor art. 369 Codul civil sînt întemeiate. Prin urmare, în lipsa unor probe contrare, în situaţia statuată se atestă că cumpărătorul Mihail Nistor a acţionat cu rea-credinţă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului din litigiu, ceea ce atrage, conform textului de lege enunţat, nulitatea relativă a contractului încheiat, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară în conformitate cu art. 219 Codul civil.

În speţă, menţinerea dreptului de proprietate de bună credinţă a intimatului Mihail Nistor nu poate fi operabilă deoarece bunul imobil a ieşit fără voia unuia dintre coproprietari din posesiunea acestuia, caz în care, conform art. 375 al. (1) Cod civil, proprietarul poate să-l revendice şi de la dobînditorul de bună credinţă. Cu titlu de concluzie, cu referire la prevederile art. 369 al. (3) Cod civil, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că în cazul din speţă au fost stabilite temeiuri justificative pentru constatarea nulităţii contractului de înstrăinare a apartamentului nr. 4 din str. 6 V. Cupcea 27, or. Edineţ încheiat între Victor Moldovan şi Mihail Nistor.

Or, declararea nulităţii unui act juridic în condiţiile specificate de această normă poate avea loc doar în cumul cu suficiente probe care ar dovedi faptul încălcării prevederilor legale. Pentru a se putea reţine buna credinţă a cumpărătorului este necesar că aceasta să nu fi cunoscut şi nici să fi avut posibilitatea să cunoască, cu diligenţe minime, titlu de proprietate comună a foştilor soţi Moldovan asupra apartamentului. Dacă dobînditorul, chiar de bună credinţă nu a depus aceste diligenţe, care i-ar fi îngăduit cunoaşterea situaţiei juridice a bunului imobil, cît şi motivul că Marina Moldovan ca coproprietar al apartamentului nu şi-a dat acordul la înstrăinarea apartamentului, înseamnă că a cumpărat pe riscul său, n-a dat dovadă de prudenţă şi diligenţă la data încheierii unui act juridic, cu atît mai mult că în cadrul examinării pricinii rezultă că ultimul a cunoscut despre divorţul acestora.

La caz, în conformitate cu art. 118 al. (1) CPC, care prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, reclamanta a prezentat instanţei de judecată probe concludente, pertinente întru susţinerea pretenţiilor invocate.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că pretenţiile reclamantei Marina Moldovan împotriva lui Victor Moldovan şi Mihail Nistor privind recunoaşterea nulităţii contractului de înstrăinare a apartamentului nr. 4 din str. V. Cupcea 27, încheiat la 28 aprilie 2012 între Victor Moldovan şi Mihail Nistor, autentificat de către notarul Vitalie Moraru la nr. 2987 sunt întemeiate şi urmează să fie admise, Admiterea acestor pretenţii este dictată de fapt şi de prevederile art. 1 Protocolul nr. 1 a CEDO, prin care se impune o protecţie primordială a dreptului de proprietate, astfel orice ingerinţă asupra acestui drept trebuie justificată prin prisma unui scop legitim, de utilitate publică sau a unui interes general şi să fie proporţională, la caz, fiind stabilită încălcarea dreptului la paşnică folosire a proprietăţii ½ cotă parte ideală din bunul imobil a coproprietarului Marina Moldovan, drept protejat de norma de drept enunţată.

De asemenea, s-a mai stabilit că Victor Moldovan contrar prevederilor 254 CPC, a înregistrat tot imobilul pe numele său, prezentând la OCT Edineţ hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009 cu înscrierea că hotărârea este irevocabilă, cu toate acestea hotărârea judecătorească menţionată nu a fost irevocabilă şi nici nu este indicată data de la care hotărârea a devenit irevocabilă. În această situaţie, instanţa de recurs consideră că înregistrarea făcută de Victor Moldovan în baza hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009 urmează a fi radiată deoarece această hotărâre a fost casată şi nu a devenit irevocabilă, iar recurentei prin această înregistrate a dreptului de proprietate a lui Victor Moldovan asupra apartamentului a fost lipsită de proprietate fără o prealabilă şi echitabilă despăgubire.

Mai mult, intimatul a ştiut despre casarea hotărârii menţionate în baza căreia şi-a înregistrat dreptul de proprietate la OCT Edineţ şi a ştiut şi despre conţinutul hotărîrilor instanţelor de judecată adoptate după reexaminarea cauzei. Or, reieşind din prevederile art. 371 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 15 februarie 1998, dreptul de proprietate asupra imobilului este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile şi prin urmare Colegiul ajunge la 7 concluzia temeiniciei pretenţiei Marinei Moldovan cu privire la anularea înregistrării la OCT Edineţ a dreptului de proprietate a lui Victor Moldovan în baza hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009. În raport cu aceste împrejurări, instanţa de recurs găseşte întemeiat recursul declarat, din care considerente hotărîrile adoptate sunt pasibile de casare cu adoptarea unei nou hotărîri de admitere a acţiunii ca întemeiată.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească la cererea părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a încasa în mod solidar de la Victor Moldovan şi Mihail Nistor în beneficiul Marinei Moldovan cheltuielile de judecată, probate prin bonurile anexate, în sumă totală de 174 lei achitate ca taxă de stat pe parcursul examinării cauzei date în instanţa de apel şi recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi de instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea Marinei Moldovan împotriva lui Victor Moldovan, Mihail Nistor, intervenienţii accesorii notarul public Moraru Vitalie şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului de admis ca întemeiată.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Marina Moldovan.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 aprilie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 11 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Marinei Moldovan împotriva lui Victor Moldovan, Mihail Nistor, intervenienţii accesorii notarul public Moraru Vitalie şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite acţiunea Marinei Moldovan împotriva lui Victor Moldovan, Mihail Nistor, intervenienţii accesorii notarul public Moraru Vitalie şi Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare a imobilului Se declară nul contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 4 situat pe str. V. Cupcea 27, or.

Edineţ încheiat la 28 aprilie 2012 între Victor Moldovan şi Mihail Nistor, autentificat de către notarul Vitalie Moraru la nr. 2987 cu aducerea părţilor în poziţia anterioară. Se obligă Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ să radieze înregistrarea dreptului de proprietate a lui Victor Moldovan asupra apartamentului nr. 4 situat pe str. V. Cupcea 27, or. Edineţ în temeiul hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 mai 2009. 8 Se încasează în mod solidar de la Victor Moldovan şi Mihail Nistor în beneficiul Marinei Moldovan cheltuielile de judecată în sumă de 174 (una sută şaptezeci şi patru) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Vladimir Timofti Ion Corolevschi 9