2ra-71/14 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a sectorului de teren

2ra-71/14 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a sectorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

prima instanță: D. Mardari dosarul nr. 2ra-71/14

instanța de apel: M. Anton, A. Panov, I. Secrieru

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completul, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî,

Iuliana Oprea,

Ion Druță.

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg reprezentați

de avocatul Carapunarlî Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balan Eduard

împotriva lui Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila cu privire la declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2013, prin care a fost

respins apelul declarat de către Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila și menținută hotărîrea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 decembrie 2012, prin care acțiunea a fost

admisa parțial,

c o n s t a t ă

La data de 30 octombrie 2012, Balan Eduard a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila cu privire la declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Balan Eduard a indicat că în temeiul

contractului de vînzare-cumpărare nr. 5761 din 08 noiembrie 2011 a procurat de la

Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg sectorul de teren cu suprafața de 0,0728 ha cu nr.

cadastral 0146112322 din str. Fîntînilor, com. Tohatin, mun. Chișinău în scopul

construirii unei case de locuit individuale.

Susține că conform contractului menționat, prețul terenului a constituit 6300

euro și a fost achitat integral, ulterior, și anume, la data de 31 mai 2012, contractul a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub nr. 0100/11/116408.

Menționează că, s-a adresat Primăriei com. Tohatin privind eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectarea casei de locuit, însă i s-a refuzat pe

motiv că terenul cu nr. cadastral 0146112322 se află într-o zonă de amortizare expusă

pericolului alunecărilor de teren, zonă unde este exclusă posibilitatea edificării unor

construcții.

Consideră, reclamantul că Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg la încheierea

contractului de vîzare-cumpărare au acționat cu rea-credință și intenționat nu l-au

informat despre viciul existent al bunului în litigiu, prezentînd informația denaturată

privind caracteristicile reale ale imobilului.

La fel, indică că actul juridic contestat este lovit și de nulitatea absolută,

deoarece prin neglijența factorilor de decizie ale autorității publice locale Tohatin,

astfel de terenuri sunt tranzacționate contrar prevederilor Legii privind prețul

normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului referitoare la atribuirea și

modul de vînzare-cumpărare a terenurilor reglementate de art. art. 3-9, 42-51 Codului

funciar, potrivit cărora astfel de terenuri urmează a fi excluse din circuitul civil avînd

scopul edificării construcțiilor locative în zone expuse riscului alunecărilor de teren.

Afirmă că, în urma acțiunilor pîrîților a fost prejudiciat atît în plan material,

deoarece a suportat cheltuieli pentru procurarea lotului de tren, autentificare

notarială, consultație juridică, de înregistrare la organele de stat competente, cît și în

plan moral, situația creată, tensionîndu-i relațiile în familie.

Solicită recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5761 din

08 noiembrie 2011, a terenului cu suprafața de 0,0728 ha nr. cadastral 0146112322

din mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Fîntînilor, autentificat de notarul public Boris

Grati, repunerea părților în poziția inițială cu încasarea din contul lui Vîntu Oleg și

Vîntu Ludmila în beneficiul său a sumei de 6300 euro pentru procurarea lotului de

teren, 1310 lei cheltuieli pentru serviciul notarial și repararea prejudiciului moral în

mărime de 20 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 decembrie 2012,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost recunoscut nul contractul nr. 5761 din 08

noiembrie 2001 de vânzare-cumpărare a lotului de teren cu suprafața de 0,0728 ha

situat în str. Fîntînilor, com. Tohatin mun. Chișinău nr. cadastral 0146112322,

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Filiala Întreprinderii de Stat

„Cadastru” la data de 31 mai 2012 cu nr. 0100/12/67637, și a fost dispusă restituția

civilă prin încuviințarea Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău să introducă

rectificările în registrul bunurilor imobile, prin radierea înscrierii dreptului de

proprietate asupra lotului de teren cu suprafața de 0,0728 ha cu nr. cadastral

0146112322, amplasat în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Fântânilor, înregistrat în

registrul bunurilor imobile, ținut de întreprinderea de stat „Cadastru", cu

nr.0100/11/116408 și încasarea din contul pârâților Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila în

mod solidar în beneficiul lui Balan Eduard a mijloacelor financiare în sumă de 6300

euro achitate de ultimul ca fiind prețul terenului nominalizat; a cheltuielilor de

autentificare notarială a contractului nr.5761 din 08 noiembrie 2011 în sumă de 1310

lei; a taxei de stat în mărime de 2980 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 5780 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2013 a fost respins apelul

declarat de către Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 22 august 2013, Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg reprezentați de

Carapunarlî Alexandru, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată și tardivă.

În motivarea recursului recurenții Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg au invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, susținînd că

instanțele judecătorești nu și-au motivat convingător hotărîrea, încălcîndu-le astfel

dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO. Totodată, atît prima

instanță cît și instanța de apel și-au făcut o falsă reprezentare a circumstanțelor de

fapt, și au interpretat și aplicat eronat prevederile art. art. 227, 228 Cod civil,

deoarece în cadrul examinării cauzei nu fost stabilit comportamentul dolosiv și

viclean în raport cu intimatul.

Susține că, conform extrasului din registrul bunurilor imobile la data încheierii

contractului de vînzare-cumpărare terenul în litigiu este destinat după modul de

folosință pentru construcții, iar prevederile art. 5 din Legea nr. 1308-XII din 25 iulie

1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nu

reglementează expres obligația vînzătorului de a efectua careva studii geologice în

vederea posibilității valorificării unui teren pentru construirea unei case la data

perfectării contractului de vînzare-cumpărare.

Menționează că instanțele judecătorești au lăsat fără apreciere atît răspunsul

Primăriei com. Tohatin nr. 405 din 09 noiembrie 2012, prin care Balan Eduard a fost

informat că i se eliberează certificat de urbanism pentru proiectarea unei case de

locuit, dar cu luarea în considerație a condițiilor geologice ale terenului, cît și

scrisorile emise fie de IMP „Chișinăuproiect”, fie de Primăria com. Tohatin mun.

Chișinău, inclusiv certificatul de urbanism nr. 16 din 12 decembrie 2012, care nu

anulează posibilitatea efectuării unei construcții ci stabilește aflarea terenului într-o

zonă expusă pericolului de alunecări, fără a face imposibilă edificarea unei case de

locuit.

Mai indică că terenul înstrăinat lui Balan Eduard a apărut ca rezultat al divizării

unui alt teren pe care este amplasată casa de locuit în care ei locuiesc. În acest sens

specialiștii OCT Chișinău au elaborat Proiectul de formare a bunului imobil cu nr.

4565 din 17 mai 2010, emis în strictă corespundere cu prevederile Legii cu privire la

formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din 28 octombrie 2004, care stabilește

anumite exigențe concrete la formarea bunurilor imobile. Respectiv, dacă pe terenul

înstrăinat lui Balan Eduard era imposibil de efectuat careva construcții, nici divizarea

în 2 părți a terenului recurenților nu ar fi avut loc, și nici alte case de locuit în aceeași

zonă unde se află lotul de teren al lui Balan Eduard nu ar fi fost situate, însă situația

de fapt demonstrează că, după luarea în considerație a unor cerințe tehnice specifice

este posibilă construcția imobilului în zona respectivă.

Afirmă că toate momentele menționate nu probează nimic altceva, decît faptul

că dînșii, la data încheierii actului juridic litigios, au acționat cu bună-credință

conform art. 9 Cod civil, pe cînd intimatul era obligat să demonstreze instanțelor de

judecată, că la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare, dînșii, au trecut cu

tăcere presupusul viciu material, fapt însă care nu a fost probat.

Din contra, susțin că dînșii, prin conduita sa, au demonstrat că u acționat cu

bună-credință și nici nu aveau de unde ști despre posibilele pericole de alunecare, atît

timp, cît î-și au propria locuință în teritoriul dat.

Totodată, recurenții consideră că Balan Eduard a omis termenul de prescripție

prevăzut de art. 233 al. (1) Cod civil pentru invocarea erorii și dolului ca temei de

anulare a actului juridic, deoarece reclamantul este specialist în construcții și la

inspectarea fizica a terenului a avut posibilitate de a vedea dacă în zona respectivă

sunt careva probleme cu terenul.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia decizie instanței de apel din 27 iunie

2013 a fost expediată în adresa recurenților la 17 iulie 2013, fapt ce se confirmă prin

copia scrisorii de însoțire (f. d. 222).

Astfel, instanța de recurs constată că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 22 august 2013 în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de

apel și hotărîrii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză și având ca obiect declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5761 din 08 noiembrie 2011 încheiat

între Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila în calitate de vânzător și Balan Eduard în calitate

de cumpărător asupra lotului de pământ cu nr. cadastral 0146112322 situat în mun.

Chișinău, com. Tohatin, str. Fîntînilor și repunerea părților în poziția inițială, atât

prima instanță, cât și instanța de apel determinând corect raporturile juridice stabilite

între părți, întinderea drepturilor lor în cazul respectiv, precum și cadrul legal

aplicabil în speță, justificat au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și admiterii

acesteia parțial.

În susținerea soluției date, instanța de recurs reține că la 08 noiembrie 2011

Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila au vândut lui Balan Eduard, iar ultimul a cumpărat

terenul pentru construcții cu suprafața totală de 0,0728 ha, cu nr. cadastral

0146112322 situat în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Fîntînilor, în acest sens fiind

întocmit contractul de vânzare-cumpărare nr. 5761, care a fost autentificat și

înregistrat la OCT Chișinău la 31 mai 2012 (f. d. 13-14).

Din conținutul contractului nominalizat rezultă că prețul convenției constituie

6300 euro, care a fost achitat de către cumpărătorul Balan Eduard în 2 rate pînă la

data de 01 aprilie 2012.

Tot actele cauzei atestă că, după procurarea terenului, și anume la data de 15

octombrie 2012, Balan Eduard a depus o cerere la Primăria com. Tohatin, prin care a

solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unei case de locuit pe

terenul procurat, însă prin răspunsul nr. 387 din 23 octombrie 2012 Balan Eduard a

fost informat că certificatul solicitat nu poate fi eliberat pe motiv că, terenul, pentru

care s-a solicitat certificatul de urbanism pentru proiectarea unei case de locuit, se

află în zona de alunecări, fapt stabilit prin studierile geologice elaborate de către

specialiștii IMP „Chișinăuproiect” (f.d.-9).

La fel actele cauzei denotă că, prin răspunsul nr. 38-1 din 14 noiembrie 2012 la

cererea nr. 603 din 13 noiembrie 2012, IMP „Chișinăuproiect”, l-a informat pe Balan

Eduard că terenul cu nr. cadastral 0146112322 se află în zona nefavorabilă pentru

construcții, din cauza pantei considerabile și dezvoltării posibile proceselor de

alunecare și eroziune a solului, zona menționată fiind posibil de folosit doar pentru

grădini (f.d. 25).

Iar, din conținutul certificatului de urbanism informativ nr. 16 din 12

decembrie 2012, eliberat de Primăria com. Tohatin, în baza cererii depuse de către

Balan Eduard, rezultă că terenul cu nr. cadastral 0146112322 se află în zona

posibilelor alunecări de teren nefavorabil pentru construcții (f.d. 97).

În speță s-a stabilit și faptul că prin răspunsul nr.408 din 12 noiembrie 2012,

Primăria com. Tohatin l-a informat pe Balan Eduard că anterior, și anume, în luna

iunie 2004, familia Vîntu s-a adresat în repetate rânduri autorității publice locale în

vederea atribuirii unui lot de teren pentru construcția casei de locuit, din

considerentele că terenul cu nr. cadastral 0146112322 este avariat, se găsește în zona

de alunecări, iar apele subterane se află la suprafață, la adâncimea de circa 0,5-1m

(f.d. 43).

Materialul probator reflectă incontestabil și faptul că, prin Decizia Consiliului

comunal Tohatin „Cu privire la atribuirea loturilor pentru construcția individuală” nr.

15/12 din 20 decembrie 2004, familiei Vîntu i-a fost atribuit cu titlu gratuit lotul de

teren cu suprafața de 0.0900 ha cu nr. cadastral 0146107243 pentru construcție

individuală (f.d. 27-28).

În acest context, corect instanțele judecătorești au reținut că la momentul

încheierii contractului de vînzare-cumpărare nr. 5761 din 08 noiembrie 2011, Vîntu

Oleg și Vîntu Ludmila, cunoșteau despre faptul că terenul cu nr. cadastral

0146112322 din str. Fîntînilor, com. Tohatin, mun. Chișinău se află în zonă de risc de

alunecări și eroziune, însă au lăsat sub tăcere acest fapt, manifestînd astfel un

comportament dolosiv în raport cu Balan Eduard.

Iar după cum instituie prevederile art. 227 Cod civil, actul juridic încheiat în

baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de instanța de judecată. Eroarea

este considerabilă dacă la încheiere a existat o falsă reprezentare referitor la: natura

actului juridic; calitățile substanțiale ale obiectului actului juridic; părțile actului

juridic (partenerul sau beneficiarul), în cazul în care identitatea acestora este motivul

determinant al încheierii actului juridic. Eroarea asupra motivului este considerabilă

doar în cazul în care motivul este inclus în obiectul actului juridic. Eroarea imputabilă

celui al cărui consimțământ este viciat nu poate servi temei pentru anularea actului

juridic. Persoana în al cărei interes a fost declarată nulitatea este obligată să repare

celeilalte părți prejudiciul cauzat, dar nu mai mult decât beneficiul pe care aceasta l-

ar fi obținut dacă actul juridic nu ar fi fost declarat nul. Prejudiciul nu se repară în

cazul în care se demonstrează că cel îndreptățit la despăgubire știa sau trebuia să știe

despre eroare.

Conform art. 228 Cod civil, actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți poate fi declarat nul de instanța

de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este

avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părți trece sub tăcere anumite

împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic,

anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului

bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări. În

cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi anulat numai dacă se

demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre dol.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

este cert că la caz sunt evidente caracterele de eroare și dol al actului juridic încheiat,

care generează nulitatea relativă a acestuia, or, în situația dată lipsește voința expresă

a intimatului Balan Eduard la acoperirea viciului terenului procurat.

Aici se va remarca ca corectă și constatarea instanțelor inferioare cu referire la

faptul că, calitățile substanțiale ale obiectului contractului, și anume, destinația

terenului fiind pentru construcții, are o falsă reprezentare, manifestată prin

imposibilitatea exploatării de facto a acestuia conform destinației din considerentul

expunerii riscului eminent de alunecări, implică în mod incontestabil nulitatea

relativă a actului juridic în litigiu, cu aplicarea efectelor nulității, ce generează

desființarea retroactivă a acestuia.

În aceste condiții, instanța de recurs remarcă drept corectă soluția instanțelor

judecătorești cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr.

5761 din 08 noiembrie 2011 încheiat între Vîntu Oleg cu Vîntu Ludmila și Balan

Eduard, or, la caz s-a constatat incontestabil că Balan Eduard a procurat lotul de teren

în litigiu pentru construcția casei de locuit, însă construcția nu mai poate fi efectuată

din cauza calității nefaste a terenului, circumstanțe cunoscute dar ascunse de Vîntu

Oleg și Vîntu Ludmila, fapt ce generează aplicarea directă la caz a prevederilor art.

227 și art. 228 Cod civil, care reglementează nulitatea actului juridic încheiat prin dol

și afectat de eroare.

Instanța de recurs susține, de altfel, și opinia expusă de către instanțele

inferioare în vederea admiterii capătului de cerere cu privire la repunerea părților în

poziția inițială, or, art. 219 alin. (1) și (2) Cod civil stabilește expres că, actul juridic

nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său

rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru

viitor. În virtutea principiului relativității actelor juridice (actul juridic produce efecte

numai între părți), nulitatea produce efecte numai în privința părților care au încheiat

actul. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul,

iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată să plătească contravaloarea

prestației.

Astfel, raportând la caz prevederile enunțate și reieșind din constatările relatate,

instanța de recurs, consideră că atît prima instanță cît și instanța de apel dispunînd

declararea nulității contractului nr. 5761 din 08 noiembrie 2011 de vînzare-cumpărare

a terenului cu suprafața de 0.0728 ha cu nr. cadastral 0146112322 din str. Fîntînilor,

com. Tohatin, mun. Chișinău, justificat au aplicat efectele sancțiunii nulității actului

juridic, respectiv întemeiat au dispus aducerea părților la poziția inițială încheierii

contractului, cu restituirea reciprocă a prestațiilor.

În asemenea împrejurări, sunt lipsite de sens și apreciate critic de instanța de

recurs susținerile recurenților cu referire la faptul că nu au cunoscut despre viciul

bunului înstrăinat, deoarece contravin răspunsului Primăriei com.Tohatin nr. 408 din

12 noiembrie 2012, din care rezultă că în luna iunie 2004, familia Vîntu, de

nenumărate ori, s-a adresat la Pimăria com. Tohadin pentru retribuirea unui lot de

teren pentru construcția casei de locuit, din motiv că terenul cu nr. cadastral

0146112322 este avariat (f. d. 43), fapt ce denotă că recurenții au cunoscut despre

viciul terenului în litigiu și intenționat nu au informat despre aceasta cumpărătorul.

Nu pot fi reținute nici argumentele cu referire la actele emise de IMP

„Chișinăuproiect” și Primăria com. Tohatin mun. Chișinău inclusiv certificatul de

urbanism nr. 16 din 12 decembrie 2012, care nu anulează posibilitatea efectuării unei

construcții pe terenul în litigiu ci stabilește doar aflarea terenului într-o zonă expusă

pericolului de alunecări, deoarece materialele cauzei atestă cu certitudine faptul că

terenul în litigiu nu poate fi folosit pentru construcții și nu corespunde destinației

stabilite în contract.

Sunt neîntemeiate și argumentele cu referire la Legea nr. 1308-XII din 25 iulie

1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului în

conformitate cu care vînzătorul nu este obligat să efectueze careva studii geologice

în vederea posibilității valorificării unui teren pentru construirea unei case la data

perfectării contractului de vînzare-cumpărare, deoarece în cadrul examinării cauzei s-

a stabilit cu certitudine că recurenții cunoșteau cu certitudine despre viciul terenului

în litigiu, însă au ascuns acest fapt.

Instanța de recurs consideră declarative și argumentele cu referire la omiterea

termenului de prescripție de către Balan Eduard, deoarece conform scrisorii

Consiliului com. Tohatin mun. Chișinău, Balan Eduard a fost informat despre viciile

terenului procurat la data de 23 octombrie 2012 (f.d. 9), iar în instanța de judecată s-a

adresat la data de 30 octombrie 2012 (f.d. 4), astfel cu respectarea termenului de 6

luni prevăzut de art. 233 Cod civil, pentru solicitarea declarării nulității. Iar în

susținerea argumentului precum că, intimatul a cunoscut despre viciile terenului

anterior, recepționării răspunsului Consiliului com. Tohatin mun. Chișinău din 23

octombrie 2012, instanței nu au fost prezentate probe pertinente și admisibile, ce

denotă caracterul declarativ al acestor susțineri.

În această ordine de idei este lipsită de suport legal și susținerile recurentului

precum că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

ce au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanțele

considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor

relatate.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței

CEDO și anume cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1

al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs.

Din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2013 și hotărîrea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 decembrie 2012 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Balan Eduard împotriva lui Vîntu Oleg și Vîntu

Ludmila cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî,

Iuliana Oprea,

Ion Druță.

Tamara Chișca-Doneva