2r-251/18 — declararea nulității contractului

2r-251/18 — declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Ștefan Vodă dosarul nr. 2r-251/2018

judecător: M. Țurcan

instanța de recurs, Curtea de Apel Chișinău

judecători: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, V. Pruteanu

instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău

judecători: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, V. Pruteanu

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând, fără citarea părților, recursul declarat de Georgeta Balmuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și

Aliyeva Mahabbat împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și

Georgetei Balmuș, intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și

Gospodăria Țărănească „Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Georgeta

Balmuș,

c o n s t a t a t ă :

La 15 septembrie 2014, Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat au depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș și Petru

Balmuș cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vânzare-cumpărare nr.

8797 din 11 septembrie 2012 și nr. 5532 din 21 martie 2013 încheiate între

Valeriu Cerbu și Piotr Balmuș.

Totodată, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanții, în

vederea asigurării acțiunii, au solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile imobile,

terenuri, cu destinație agricolă, situate în r-nul Ștefan Vodă, s. Brezoaia.

Prin încheierea Judecătoriei Slobozia din 26 septembrie 2014, în scopul

asigurării acțiunii, s-a aplicat sechestru pe bunurile imobile, terenuri, cu destinație

agricolă, situate în r-nul Ștefan Vodă, s. Brezoaia.

Pe parcursul examinării cauzei, Georgeta Balmuș a fost atrasă în proces în

calitate de copârât.

Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 12 martie 2015 s-a admis integral

acțiunea înaintată de Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat. S-a constatat

nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile din 18

septembrie 2012, încheiat între vânzătorul Valeriu Cerbu și cumpărătorul Piotr

Balmuș, înregistrat de către notarul public Diana Ursachi sub nr. 8795. S-a

constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor

imobile din 21 martie 2013, încheiat între vânzătorul Valeriu Cerbu și

cumpărătorul Piotr Balmuș, înregistrat de către notarul public Diana Ursachi sub

nr. 5532. S-a dispus readucerea părților în poziție inițială, prin obligarea pârâtului

Valeriu Cerbu de a restitui reclamantului Davudov Guseyn suma de 1485040 lei -

costul bunurilor imobile vândute și obligarea lui Piotr Balmuș să restituie lui

Valeriu Cerbu bunuri imobile, procurate în baza contractelor de vânzare-

cumpărare din 18 septembrie 2012 și 21 martie 2013, adică terenuri, cu destinație

agricolă, situate în r-nul Ștefan Voda, s. Brezoaia. S-a încasat în mod solidar de la

Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș, Georgeta Balmuș în beneficiul lui

Davudov Guseyn cheltuieli de judecată în suma totală de 25114 lei. Măsurile de

asigurare a acțiunii, sechestru - aplicate prin încheierea Judecătoriei Slobozia din

26 septembrie 2014 s-au menținut, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015 s-a admis

apelul depus de Piotr Balmuș și Georgeta Balmuș. S-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Slobozia din 12 martie 2015 și s-a remis cauza Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău pentru judecare conform competenței.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2016 s-a constatat

competența Judecătoriei Ștefan Vodă la examinarea pricinii civile la cererea de

chemare în judecată depusă de avocatul Zmeu Alexandru în interesele lui

Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș

și Petru Balmuș cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare. Pricina civilă s-a remis spre judecare conform competenței la

Judecătoria Ștefan Vodă.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Ștefan Vodă din 22 aprilie 2016

s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii notarul public Diana

Ursachi și GȚ „Balmuș Georgeta”.

În ședința instanței de fond din 25 iunie 2016, reprezentantul pârâților

Piotr Balmuș și Georgeta Balmuș, avocatul Alexandru Savva a înaintat un demers

cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea

Judecătoriei Slobozia din 26 septembrie 2014, motivând că pârâții Piotr Balmuș și

Georgeta Balmuș întâmpină dificultăți în gestionarea efectivă a unei părți din

patrimoniul lor.

Prin încheierea Judecătoriei Ștefan Vodă din 25 iunie 2016 s-a respins

demersul reprezentantului pârâților Piotr Balmuș și Georgeta Balmuș - Alexandru

Savva privind anularea măsurilor de asigurare a acțiunii stabilite prin încheierea

Judecătoriei Ștefan Vodă din 26 septembrie 2014 ca fiind neîntemeiat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016 s-a respins

recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Piotr Balmuș și

Georgeta Balmuș. S-a menținut încheierea Judecătoriei Ștefan Vodă din 25 iunie

2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și

Aliyeva Mahabbat împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și

Georgeta Balmuș, intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și

Gospodăria Țărănească „Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016 s-a respins

2

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Georgeta Balmuș, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat

împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și Georgeta Balmuș,

intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și Gospodăria Țărănească

„Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017 s-a respins

recursul declarat de Georgeta Balmuș și s-a menținut încheierea Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2016.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Georgeta Balmuș.

La 11 octombrie 2017, Georgeta Balmuș a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, solicitând

declararea admisibilității cererii de revizuire și casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 13 septembrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018 s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Georgeta Balmuș, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat

împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și Georgeta Balmuș,

intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și Gospodăria Țărănească

„Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare.

La 07 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Georgeta Balmuș a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018,

solicitând admiterea recursului cu casarea încheierii și remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea

instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia nu a dat o apreciere cuvenită

materialului probator

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Examinând înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reține că încheierea

instanței de apel, recurată este emisă la 18 ianuarie 2018 și expediată în aceiași zi

conform scrisorii (f.d. 136), însă la materialele cauzei lipsește dovada

recepționării acesteia de către părți, motiv pentru care instanța de recurs consideră

recursul declarat la 07 februarie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

3

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei cert denotă că, la 11 octombrie 2017, Georgeta Balmuș

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13

septembrie 2016, solicitând declararea admisibilității cererii de revizuire și

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016.

Însă, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Georgeta Balmuș, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și Aliyeva

Mahabbat împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și Georgeta

Balmuș, intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și Gospodăria

Țărănească „Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității contractelor

de vânzare-cumpărare.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că argumentele expuse de recurată, nu pot fi apreciate ca

temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, care prevede

că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentei, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv esențial este ca revizuenta să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot

servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuenta trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

4

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu

o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul

de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat nici un

argument sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de

drept indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de Georgeta Balmuș se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de

către instanțele de judecată, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură

civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

5

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu

indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se resping recursul declarat de Georgeta Balmuș.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Davudov Guseyn și Aliyeva

Mahabbat împotriva lui Valeriu Cerbu, Piotr Balmuș, Petru Balmuș și Georgetei

Balmuș, intervenienți accesorii notarul public Diana Ursachi și Gospodăria

Țărănească „Balmuș Georgeta” cu privire la recunoașterea nulității contractelor

de vânzare-cumpărare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

6