2ra-3722/13 — Rezolvirea contractului de prestări de servicii

Judecătoria Botanica Dosarul nr. 2ra-3722/13 Judecător R.Ţurcanu Curtea de Apel Chişinău Judecător: M.Anton, E.Clim, I.Secrieru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de avocatul Irina Burac-Mihalachi din numele şi în interesele lui Ran Tamari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Titov Mihail împotriva lui Simin Vladimir şi Ran Tamari, intervenient accesoriu SC „Fitness-Com” SRL cu privire la rezolvirea contractului de prestare a serviciilor de management şi la cererea reconvenţională a lui Simin Vladimir şi Ran Tamari împotriva lui Titov Mihail cu privire la rezilierea contractului de prestări servicii şi încasarea compensaţiei de reziliere a contractului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Simin Vladimir şi Ran Tamari şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 10 decembrie 2012, CONSTATĂ : La 02 decembrie 2011 Titov Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Simin Vladimir şi Ran Tamari, intervenient accesoriu SC „Fitness- Com” SRL cu privire la rezolvirea contractului de prestare a serviciilor de management. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 01 februarie 2010, între Titov Mihail, pe de o parte, şi Simin Vladimir şi Tamari Ran, pe de altă parte, a fost încheiat contractul de prestări servicii de management. Conform contractului menţionat, pîrîţii şi-au asumat obligaţiile privind prestarea serviciilor de management, legate de administrarea clubului de fitness „Energy Fitness”, situat în mun. Chişinău, bd.

Dacia, 31/1, crearea şi administrarea unei reţele de cluburi de fitness sub brandul „Energy Fitness”, atingerea rezultatului financiar convenit cu reclamantul în rezultatul administrarăii clubului de fitness sau reţelei de cluburi fitness. Menţionează reclamantul că dînsul şi-a asumat obligaţia de a crea pîrîţilor condiţiile necesare realizării contractului şi de a achita remuneraţia convenită pentru serviciile prestate. Necătînd la faptul că dînsul şi-a îndeplinit obligaţia de a crea pîrîţilor condiţiile necesare pentru realizarea contractului, aceştia din urmă nu au purces la 1 activitatea propriu-zisă de management a clubului în baza contractului din 01 februarie 2010, şi anume nu au elaborat business-planul, nici documentaţia managerială, nici concepţia de dezvoltare a reţelei cluburilor de fitness.

Drept urmare, pîrîţilor nu le-a fost achitată remuneraţia convenită. Indică reclamantul că nu mai poate conta pe viitor executarea contractului de către pîrîţi şi nici nu mai are interes în asemenea executare, avînd în vedere că a trecut o perioadă de mai bine de un an. Solicită reclamantul rezolvirea contractului de prestări servicii de management din 01 februarie 2010 şi eliberarea reclamantului de obligaţia de a achita pîrîţilor remuneraţia convenită în contract. Simin Vladimir şi Ran Tamari au depus cerere reconvenţională împotriva lui Titov Mihail cu privire la rezilierea contractului de prestări servicii şi încasarea compensaţiei de reziliere a contractului.

În motivarea acţiunii reconvenţionale Simin Vladimir şi Ran Tamari au indicat că, în urma încheierii contractului de prestare servicii de management, dînşii s-au obligat să presteze servicii de management legate de conducerea clubului de fitness „Energy Fitness”, inclusiv atingerea unui venit financiar în rezultatul funcţionării clubului. Menţionează Simin Vladimir şi Ran Tamari că au executat obligaţiile contractuale asumate pe deplin şi cu bună-credinţă, preluînd administrarea clubului şi conducînd cu activitatea acestuia fără careva obiecţii din partea lui Titov Mihail. Totodată, indică Simin Vladimir şi Ran Tamari, business-planul şi documentaţia managerială nu au fost elaborate din motivul duratei scurte de timp de la încheierea contractului.

Mai mult ca atît, Titov Mihail a încetat achitarea remuneraţiei. De asemenea, susţin că în situaţia în care în contract nu erau prevăzuţi termenii exacţi pentru îndeplinirea acestor obligaţii, neexecutarea acestora nu le poate fi imputată. Solicită Simin Vladimir şi Ran Tamari rezilierea contractului de servicii de management a clubului de fitness „Energy Fitness” şi încasarea de la Titov Mihail a compensaţiei de reziliere în valoare de 43 500 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 decembrie 2012, acţiunea iniţială a fost admisă, iar cea reconvenţională a fost respinsă, fiind dispusă rezolvirea contractului de prestare a serviciilor de management din 01 februarie 2010 încheiat între Titov Mihail, Simin Vladimir şi Ran Tamari, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară şi cu eliberarea lui Titov Mihail de obligaţia de a achita lui Simin Vladimir şi Ran Tamari remuneraţia conform contractului.

S-a încasat în mod solidar de la Simin Vladimir şi Ran Tamari în beneficiul lui Titov Mihail suma de 200 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013 apelul declarat de către Simin Vladimir şi Ran Tamari a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 21 iunie 2013 Simin Vladimir şi Ran Tamari prin intermediul reprezentantului Goţonoga Sergiu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii iniţiale şi admitere a acţiunii reconvenţionale. 2 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18.09.2013, recursul declarat de către Simin Vladimir şi Ran Tamari prin intermediul reprezentantului Goţonoga Sergiu a fost considerat inadmisibil.

La 01 octombrie 2013, avocatul Irina Burac-Mihalachi din numele şi în interesele lui Ran Tamari, a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii iniţiale şi admitere a acţiunii reconvenţionale. Recurentul în motivarea recursului a indicat că la emiterea hotărîrilor instanţa de apel şi prima instanţă au apreciat arbitrar circumstanţele pricinii şi au aplicat eronat normele de drept material. Referitor la termenul de depunere a recursului, recurentul a susţinut că este înaintat în termen, deoarece nu i-a fost expediată decizia instanţei de apel, iar mandatul avocatului Irina Burac-Mihalachi a fost eliberat abia la 19.09.2013.

Avocatul Leşan Nicolae în interesele lui Titov Mihail a depus referinţă pe marginea recursului declarat, în care a invocat omiterea termenului de atac, cît şi netemeinicia lui şi a solicitat respingerea acestuia. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de avocatul Irina Burac-Mihalachi din numele şi în interesele lui Ran Tamari este înaintat în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din materialele cauzei, la 25.04.2013, instanţa de apel a expediat copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28.03.2013 în adresa părţilor (f.d. 188, vol. II). Totodată, decizia în cauză le-a fost expediată apelanţilor (Simin Vladimir şi Ran Tamari) la adresa indicată de ei însăşi: str. Bulgară, 31A, of. 402, mun.

Chişinău (f.d. 102, 109, 118, 159, vol. II). Or, anume la adresa în cauză corespondenţa expediată pe numele acestora era recepţionată (f.d. 100, 101, vol. II). Mai mult ca atît, prin depunerea iniţială a recursului împotriva instanţei de apel la 21.06.2013, se confirmă faptul că Ran Tamari încă la acel moment cunoştea despre decizia recurată, deoarece a fost contestată de reprezentantul acestuia – Goţonoga Sergiu. În acelaşi timp, Goţonoga Sergiu era reprezentantul lui Simin Vladimir şi Ran Tamari prin procurile din 15.09.2010, cît şi în baza mandatelor, care nu erau perfectate în modul corespunzător (f.d. 17, 18, vol. I). Or, faptul că recursul declarat la 21.06.2013 de Goţonoga Sergiu în calitate de reprezentant al lui Simin Vladimir şi Ran Tamari a fost declarat inadmisibil, pe motive de lipsă de împuterniciri, deoarece în mandat nu era semnătura persoanei reprezentate, nu semnifică că Ran Tamari nu a cunoscut despre decizia instanţei de apel.

3 În acest sens, Colegiul reţine că recursul a fost declarat inadmisibil, ca urmare a faptului că împuternicirile care-i acordă dreptul avocatului să participe în instanţele de judecată, au fost întocmite necorespunzător. Însă, această circumstanţă nu exclude că persoana reprezentată nu a cunoscut despre soluţia instanţei de apel. Mai mult, Goţonoga Sergiu a recepţionat decizia recurată în calitate de reprezentant al recurenţilor şi în bază de procură, care la acel moment era valabilă şi care presupune aducerea la cunoştinţă a deciziei instanţei de apel persoanei reprezentate. Prin urmare, Colegiul conchide că întocmirea împuternicirilor de reprezentare în instanţele de judecată (mandatul) în modul necorespunzător, nu exclude notorietatea faptului că decizia a fost adusă la cunoştinţa părţii sau a reprezentantului acesteia.

Recursul este depus la 01.10.2013, adică în afara termenului de atac de 2 luni, prevăzut la art. 434 alin. (1) CPC. În speţă, Colegiul constată cu certitudine că recurentul Ran Tamari a omis termenul de atac. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

4 Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de avocatul Irina Burac-Mihalachi din numele şi în interesele lui Ran Tamari. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Titov Mihail împotriva lui Simin Vladimir şi Ran Tamari, intervenient accesoriu SC „Fitness-Com” SRL cu privire la rezolvirea contractului de prestare a serviciilor de management şi la cererea reconvenţională a lui Simin Vladimir şi Ran Tamari împotriva lui Titov Mihail cu privire la rezilierea contractului de prestări servicii şi încasarea compensaţiei de reziliere a contractului.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5