2ra-3137/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă M. Avornic dosarul nr. 2ra-3137/13 instanţa de apel D. Manole E. Fistican N. Traciuc DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Galina Stratulat, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Ciorap şi Nina Ciorap împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material cazat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 10 iulie 2012, Tudor Ciorap şi Nina Ciorap s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău privind repararea prejudiciului material în sumă de 3000 euro şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei.

În motivarea acţiunii Tudor Ciorap şi Nina Ciorap au indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 24 mai 2006 a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să acorde spaţiu locativ familiei Ciorap, conform prevederilor art. 42 Codul cu privire la locuinţe. La fel, reclamanţii au indicat că, prin încheierea Oficiului de executare Centru din 14 august 2006, s-a propus debitorului ca în termen de 15 zile să execute benevol cerinţele documentului executoriu, iar prin încheierea executorului judecătoresc din 05 noiembrie 2010 a fost asigurat documentul executoriu menţionat prin aplicarea sechestrului pe apartamentul nr. 49 din str. L. Deleanu 9/2 mun. Chişinău, însă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 noiembrie 2011, acesta încheiere a fost anulată.

Totodată, reclamanţii au indicat că Consiliul municipal Chişinău nu întreprinde careva măsuri în vederea acordării locuinţei ei au fost obligaţi să închirieze apartamentul nr. 20 din str. Munceşti 174, mun. Chişinău de la Turta 2 Zina, pentru care achită lunar chiria în mărime de 200 euro, conform contractului de închiriere a spaţiului locativ din 01 decembrie 2008 şi prelungit prin contractul din 01 decembrie 2011. Au mai menţionat că prin acţiunile ilegale ale Consiliului mun. Chişinău manifestate prin neexecutarea hotărârii din 24 mai 2006 le-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 3000 euro. La 24 august 2012, Nina Ciorap şi Tudor Ciorap au înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului mun.

Chişinău solicitând repararea prejudiciului material din contul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor. În motivarea acestei cereri, reclamanţii au indicat că conform procesului- verbal de recepţie finală nr. 87 din 10 august 2009, blocul locativ cu 69 de apartamente nr. 6V din str. L. Deleanu 9/2, mun. Chişinău a fost dat în exploatare încă în iunie 2009, însă din motive necunoscute, bonul de repartiţie le-a fost eliberat la data de 08 august 2012, dar în acest apartament nu se poate de locuit, pe motiv că nu este conectat la energia electrică. Au mai indicat că prin hotărârile Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 octombrie 2009 şi din 13 mai 2011, rămase irevocabile prin deciziile Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2010 şi din 04 aprilie 2012 a fost încasat din bugetul Consiliului mun.

Chişinău în beneficiul reclamanţilor prejudiciul material pentru neexecutarea şi închirierea spaţiului locativ conform contractelor de închiriere a apartamentului nr. 20 din str. Munceşti 174 mun. Chişinău, adică pe perioada iunie 2006 – 13 mai 2011, fapt dovedit prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29. Septembrie 2011. Suplimentar, Nina Ciorap şi Tudor Ciorap au indicat că Guvernul recunoaşte acţiunea prin comunicarea sa la CEDO şi propune prejudiciul moral în mărime de 2200 euro - cererea nr. 32318/06 Ciorap vs. Moldova. Prin urmare, solicită Nina Ciorap şi Tudor Ciorap încasarea de la Stat prin intermediul Ministerului Finanţelor prejudiciul material în mărime – sumă echivalentă a câte 200 euro lunar, începând cu data de 14 mai 2011 şi până la 14 august 2012, în total suma de 3000 euro şi 500 lei cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 decembrie 2012 acţiunea Ninei Ciorap şi Tudor Ciorap a fost admisă şi a fost dispusă încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Tudor Ciorap şi Ninei Ciorap prejudiciul material în mărime de 3000 euro şi cheltuielile de judecată în mărime de 500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 22 iulie 2013, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul, Ministerul Finanţelor, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată deoarece sunt emise cu încălcarea normelor de drept material, nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce ţin de soluţionarea justă a acuzei, concluziile instanţelor sunt în 3 contradicţie cu actele pricinii şi au fost apreciate arbitrar probele administrate la actele pricinii. Consideră că prima instanţă şi instanţa de apel au interpretat eronat dispoziţiile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, examinând cauza la instanţa necompetentă, deoarece reclamanţii au formulat pretenţii împotriva Ministerului Finanţelor care urma să fie examinată de către Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău. Menţionează că instanţele judecătoreşti contrar art. 4 alin. (1) al Legii 87 din 21 aprilie 2011 au pus la baza emiterii hotărârii doar instanţei doar copia contractelor de locaţiune prezentat de către reclamant, fără a aduce careva acte justificative în susţinerea realizării efective a acestui contract: recipise, bonuri de plată. Nu au fost prezentate probe care ar dovedi cu certitudine că contractele au fost încheiate cu intenţia de a produce efecte juridice. Totodată, indică că în cazul în care instanţa de recurs va considera că reclamanţii dispun de dreptul la recuperarea prejudiciului material, consideră că suma adjudecată este una exagerată. Instanţele urmau să aprecieze circumstanţele pricinii la condiţiile economico-sociale naţionale prin atribuirea unui cuantum a plăţii chiriei în limite rezonabile.

Or, statul nu este obligat de a achita cheltuielile reclamanţilor atunci când ele sunt exagerate şi depăşesc strictul necesar. Prin referinţa depusă de Nina Ciorap şi Tudor Ciorap la 16 septembrie 2013 a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe pe care le consideră întemeiate şi legale. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii este cert faptul că prin scrisoarea din 18 mai 2013 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei redactate din 09 aprilie 2013, însă la actele pricinii lipsesc probe care ar dovedi data recepţionării deciziei de către recurent, ultimul susţine că decizia redactată a parvenit în sediul Ministerului Finanţelor la 22 mai 2013. Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recursul depus la 22 iulie 2013 de către Ministerul Finanţelor se consideră depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 19 septembrie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. 4 Din actele pricinii s-a stabilit că prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 mai 2006 a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-l asigure pe Tudor Ciorap cu spaţiu locativ conform normelor prevăzute de art. 42 Codul cu privire la locuinţe (f.d.

39-42). Totodată, în baza înscrisurilor probatorii administrate, s-a mai stabilit că prin încheierea Oficiului de Executare Centru din 14 august 2006 s-a propus debitorului ca în termen de 15 zile să execute benevol cerinţele documentului executoriu, iar din cauza că Consiliul municipal Chişinău nu a executat decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 mai 2006, familia Ciorap a fost obligată să închirieze apartamentul nr. 20, din str. Munceşti, mun. Chişinău, de la Turta Zina, fapt confirmat prin copia contractului de închiriere a spaţiului locativ din 01 decembrie 2008, semnat de către Turta Nina în calitate de proprietar şi Ciorap Nina în calitate de chiriaş (f.d. 9). De asemenea s-a stabilit că la data de 08 august 2012 creditorului urmărilor Tudor Ciorap, conform dispoziţiei Primarului General al mun.

Chişinău nr. 799-d. i-a fost repartizat apartamentul nr. 49 cu trei odăi din str. L. Deleanu, 9/2, mun. Chişinău şi drept consecinţă la data de 11 septembrie 2012 a fost emisă încheierea nr. 026-5-368/06 cu privire la încetarea procedurii de executare. Instanţa de recurs consideră că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel întemeiat prin prisma art. 123 alin. (2) CPC a ţinut cont de hotărârile judecătoreşti irevocabile, adoptate anterior între aceleaşi părţi şi având la bază aceleaşi temeiuri, şi anume hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 octombrie 2009, prin care a fost dispusă încasarea de la Consiliul municipal Chişinău în beneficiul Ninei Ciorap şi Tudor Ciorap prejudiciul material în mărime de 4600 euro şi cheltuieli de judecată în mărime de 766 lei (f.d.

14-15), această hotărâre a devenit irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2011 (f.d. 16); de hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 mai 2011, prin care a fost admisă parţial acţiunea înaintată de către Ciorap Nina şi Ciorap Tudor, fiind dispusă încasarea de la Consiliul municipal Chişinău în beneficiul lui Ciorap Tudor şi Ciorap Nina prejudiciul material în mărime de 4200 euro (f.d. 17), hotărâre devenită irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 aprilie 2012 (f.d.

19). Conform art. 2 alin. (1), (2), (3) şi (6) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. 5 Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare.

Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Conform art. 5 al. (1) al aceleiaşi legi, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată.

Reieşind din normele de drept material enunţate şi conform materialului probator administrat în speţă, instanţa de recurs consideră că cererea reclamanţilor- intimaţi Tudor Ciorap şi Nina Ciorap cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti corect a fost admisă de către instanţele judecătoreşti, deoarece este dovedit că decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 mai 2006 a fost executată doar numai la 08 august 2012, sau peste o perioadă de 6 ani.

Luând în consideraţie faptul că o perioadă îndelungată nu a fost executată hotărârea judecătorească enunţată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că cerinţa privind „termenul rezonabil” prevăzută de art. 6 § 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu a fost respectată, la executarea hotărârii judecătoreşti prin ce a fost încălcat dreptul intimaţilor la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Prin urmare, soluţia instanţelor de judecată cu privire la admiterea integrală a acţiunii intimaţilor –reclamanţi Tudor Ciorap şi Nina Ciorap cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 3000 euro şi cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei este una temeinică şi legală.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că pricina a fost judecată de instanţa necompetentă contrar art. 38 CPC, deoarece în conformitate cu art. 42 alin. (1) CPC acţiunea împotriva mai multor pîrîţi cu diferite domicilii se intentează în instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului. Respectiv în speţă, sunt prezenţi doi pîrîţi cu sedii diferite Ministerul Finanţelor şi Consiliul mun. Chişinău, deci în situaţia creată reclamanţii au avut dreptul să-şi aleagă la libera dorinţă instanţa care va examina cazul. Cu atît mai mult că pe parcursul examinării pricinii recurentul Ministerul Finanţelor nu a înaintat careva demersuri privind strămutarea pricinii conform competenţei.

6 De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul că instanţa a examinat pricina în lipsa probelor ce ar dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată, deoarece reclamanţii-intimaţi au suportat un prejudiciu material care se reflectă prin plata pentru chiria apartamentului nr. 20 din str. Munceşti 174, mun. Chişinău în sumă de 200 euro lunar, pentru perioada în care nu a fost executată decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 mai 2006, fapt confirmat şi prin hotărârile judecătoreşti irevocabile anexate la materialele cauzei.

Este neîntemeiat şi nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului cu privire la aceea că instanţele de judecată inferioare neîntemeiat au apreciat prejudiciul material în sumă de 3000 euro, deoarece ţinînd cont de normele legale citate care reglementează repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen a hotărîrii judecătoreşti, precum şi de faptul intimaţii în această perioadă au închiriat spaţiu locativ pentru care lunar achitau suma de 200 euro, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată corect au evaluat compensaţia pentru prejudiciului material cauzat în sumă de 3000 euro, care este una echitabilă, reală cauzată prin tergiversarea executării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 mai 2006. Mai mult ca atît, suma prejudiciului material încasat a fost calculat până la data executării hotărârii judecătoreşti.

La stabilirea cuantumului prejudiciului s-a luat în consideraţie jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare împotriva Republicii Moldova (cauza Olaru versus Moldova). În circumstanţele stabilite în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeinic şi legal instanţele de judecată au concluzionat cu privire la admiterea integrală a acţiunii, la caz, fiind aplicate corect de instanţe prevederile normelor de drept material, iar argumentele recurentului în acest sens sunt neîntemeiate, fără suport legal şi probatoriu.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 06 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Ciorap şi Nina Ciorap împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea 7 prejudiciului material cazat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Galina Stratulat Ion Corolevschi