- Dosarul nr.
- 2ra-2937/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 octombrie 2013
- Părțile
- Burluţcaia Larisa, Duţcovici Titu vs Costiuc Mihail
- Pe scurt
- Temeiurile şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale, reparaţia prejudiciului moral
2ra-2937/13 — Repararea prejudiciului moral
prima instanţă I. Gancear dosarul nr. 2ra-937/13 instanţa de apel M. Anton S. Arnăut I. Secrieru DECIZIE 09 octombrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea, Elena Covalenco, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Mihail Costiuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Burluţcaia şi a lui Titu Dutcovici împotriva lui Mihail Costiuc cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 05 decembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 30 iulie 2012, Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Costiuc cu privire la repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamanţii Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici au indicat că la 20 iunie 2011 Mihail Costiuc a depus la Comisariatul de poliţie sect. Buiucani o plângere împotriva lor, înregistrată cu nr. 6721 din 20 iunie 2011 prin care i-a acuzat în extorcare de mijloace băneşti şi în şantaj. Au mai indicat că în baza plângerii depuse Comisariatului de poliţie sect. Buiucani a efectuat verificarea faptelor, expuse în cererea pârâtului Mihail Costiuc, fapt în legătură cu care reclamanţii au fost chemaţi la organul de poliţie pentru darea explicaţiilor. Menţionează că după cercetarea circumstanţelor cauzei de către Comisariatul de poliţie lui Mihail Costiuc i s-a refuzat în începerea urmăririi penale în legătură cu faptul că circumstanţele expuse nu şi-au găsit confirmare.
Mai mult reclamanţii pretind că declaraţiile lui Mihail Costiuc nici nu au putut fi confirmate, deoarece au caracter mincinos şi calomnios, fiind făcute cu scop de răzbunare, în urma conflictului între locatarii casei din str. Alba Iulia 3 şi în privinţa construcţiei lui neautorizate a lui Mihail Costiuc. Consideră că prin depunerea plângerii mincinoase pârâtul le-a cauzat prejudiciu moral, deoarece a provocat retrăiri morale şi emoţii negative, care au dus la înrăutăţirea sănătăţii lor. Retrăirile negative au fost legate de necesitatea 2 prezentării în organul de poliţie şi darea explicaţiilor pe marginea aberaţiilor expuse de Mihail Costiuc, precum şi de ponegrirea injustă a reputaţiei, au fost lezate onoarea şi demnitatea lor.
Cer Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici încasarea de la Mihail Costiuc în vederea reparării prejudiciului moral cîte 5000 lei pentru fiecare, iar în total suma de 10000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de către Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii. A fost încasat de la Mihail Costiuc în beneficiul Larisei Burluţcaia şi Titu Dutcovici cîte 500 lei fiecare, în rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La 18 iunie 2013 Mihail Costiuc a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotîrîrii primei instanţe pe care o consideră întemeiată şi legală. Recurentul, Mihail Costiuc, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel deoarece instanţa a interpretat eronat prevederile art. 1398 şi art. 1422 Codul civil şi astfel greşit a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii intimaţilor De asemenea instanţa de apel şi-a bazat concluziile privind admiterea în partea acţiunii intimaţilor numai în temeiul declaraţiilor lor unilateral cu privire la repararea prejudiciului moral, probe care nu sunt confirmate prin alte mijloace de probaţiune.
Astfel, consideră că în lipsa cărorva probe privind confirmarea cauzării prejudiciului moral, în lipsa stabilirii de către instanţa de apel a componenţei delictului civil, după cum este stabilit la art. 1398 Codul civil, în lipsa cazului special prevăzut de lege pentru cauzarea prejudiciului moral. La 04 septembrie 2013 Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici au depus referinţă prin care au solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că decizia instanţei de apel a fost emisă la 18 aprilie 2013 şi la 18 iunie 2013, adică în termenul prevăzut de lege Mihail Costiuc a declarat recurs.
În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 04 septembrie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţei din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.
3 Respingînd acţiunea, prima instanţă în motivarea soluţiei a reţinut că intimaţii Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici nu a prezentat probe pertinente în confirmarea faptului cauzării vreunui prejudiciu moral, de asemenea a stabilit lipsa actului juridic care ar constata în acţiunile lui Mihail Costiuc fapte calomnioase şi a concluzionat că, la caz, nu este reparabil prejudiciul moral. Concluziile enunţate au fost apreciate ca fiind nejustificative de către instanţa de apel, care la soluţionarea litigiului dat a considerat că concluziile primei instanţe cu privire la respingerea acţiunii sunt neîntemeiate şi că motivele invocate de prima instanţă nu sunt în concordanţă cu aplicarea corectă a normelor de drept material.
Ca urmare a casat hotărîrea primei instanţe cu emiterea unei hotărîri noi, prin care a admis parţial acţiunea şi a încasat de la Mihail Costiuc în beneficiul Larisei Burluţcaia şi Titu Dutcovici cîte 500 lei fiecare în vederea reparării prejudiciului moral. Instanţa de recurs apreciază ca fiind juste concluziile primei instanţe reieşind din următoarele. Conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Din actele pricinii este cert faptul că, la data de 20 iunie 2011 recurentul Mihail Costiuc a depus la Comisariatul de poliţie sect.
Buiucani mun. Chişinău o plîngere înregistrată sub nr. 6721, potrivit căreia a acuzat intimaţii Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici în extorcare de mijloace băneşti şi şantaj. În baza plîngerii depuse, Comisariatul de poliţie sect. Buiucani mun. Chişinău a efectuat verificarea faptelor, expuse în cererea recurentului Mihail Costiuc în legătură cu ce intimaţii au fost chemaţi la poliţie pentru darea explicaţiilor. Prin încheierea din 06 iulie 2011, recurentului Mihail Costiuc i-a fost refuzat în începerea urmăririi penale în legătură cu faptul că faptele expuse nu şi-au găsit confirmarea, fiind încetată examinarea materialului. Astfel, intimaţii Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici au depus acţiune în judecată prin care au solicitat repararea prejudiciului moral cauzat de Mihail Costiuc prin depunerea plîngerii la Comisariatul de poliţie sect.
Buiucani mun. Chişinău, invocînd că prin acţiunile ultimului le-a cauzat retrăiri şi emoţii negative, care au dus la înrăutăţirea stării sănătăţii lor. Prin urmare, conform celor relatate şi cazurilor expres prevăzute de art. 1398 Codul civil nu este reparabil prejudiciul moral solicitat de intimaţi în acţiunea lor. Pentru apariţia răspunderii delictuale, legiuitorul în mod expres a stipulat condiţiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, ca prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. În cazul din speţă, instanţa de recurs reţine că reclamanţii-intimaţi nu au probat faptul juridic pe care îl invocă drept temei a răspunderii morale a recurentului-pîrît.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, admiţînd parţial pretenţia de reparare a prejudiciului moral, a interpretat eronat art. 1422 Codul civil, deoarece conform art. 1398 alin. (1) Codul civil şi art. 1422 alin. (1) Codul civil, prejudiciul moral 4 poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz, legea nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral. În atare circumstanţe, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii reclamanţilor-intimaţi Larisa Burluţcaia şi Titu Dutcovici cu privire la repararea prejudiciului moral este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material.
Instanţa de recurs constată că şi fondul acţiunii a fost apreciat corect de către prima instanţă ca fiind neîntemeiat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, admiţînd parţial acţiunea intimaţilor de reparare a prejudiciului moral, a interpretat eronat prevederile art. 1398 alin. (1) Codul civil şi art. 1422 alin. (1) Codul civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine argumentele recurentului expuse în susţinerea poziţiei sale ca întemeiate, iar decizia instanţei de apel ca nelegitimă şi neîntemeiată şi care urmează să fie casată.
Aşa dar, soluţia dată de prima instanţă conform prevederilor legale enunţate mai sus este legală şi întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect a soluţionat litigiul dat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărârea primei instanţe.
În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Mihail Costiuc. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Burluţcaia şi a lui Titu Dutcovici împotriva lui Mihail Costiuc cu privire la repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Elena Covalenco Ion Corolevschi