2ra-2735/14 — Repararea prejudiciului material, moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravenţională

prima instanţă: S. Lazari nr. 2ra-2735/14 instanţa de apel: L. Bulgac. N. Craiu, M. Guzun ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău şi de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei împotriva Ministerului Justiţiei şi Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău, intervenient accesoriu Toma Vlad cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, prin care s-a admis apelul declarat de Bobeică Andrei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 26 decembrie 2013 şi s-a emis o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă Prin mandatul din 04 februarie 2013 avocatul Guriţanu Adrian a fost împuternicit de Bobeică Andrei să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată de judecată cu dreptul de a semna şi depune cerere de chemare în judecată, de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 17). La 29 aprilie 2013 avocatul Guriţanu Adrian a depus în interesele lui Bobeică Andrei cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie mun. Chişinău şi Toma Vlad cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Guriţanu Adrian a indicat că prin procesul-verbal cu privire la contravenţie din 28 august 2011, întocmit de agentul constatator Toma Vlad, reclamantului i-a fost aplicată amendă în mărime de 10 unităţi convenţionale în conformitate cu art. 335 alin. (2) Codul contravenţional, pentru faptul că la 20 august 2011 a apărut în loc public în stare de ebrietate alcoolică. Amenda aplicată nu a fost achitată în termen de 30 zile şi Comisariatul de Poliţie sectorul Rîşcani mun. Chişinău a expediat în adresa executorul judecătoresc dispoziţia de executare pentru punerea în executare silită a deciziei contravenţionale. La 09 ianuarie 2012 a fost intentată procedura de executare prin care Bobeică Andrei a fost obligat să se prezinte la 16 ianuarie 2012 la sediul executorului judecătoresc.

Executorul judecătoresc a înaintat instanţei de judecată demers de aducere forţată a debitorului şi Judecătoria Drochia prin încheierea din 26 martie 2012 a 1 dispus aducerea forţată a lui Bobeică Andrei. La 26 iunie 2012 executorul judecătoresc a înaintat instanţei de judecată demers privind căutarea lui Bobeică Andrei. Bobeică Andrei este cetăţeanul României şi din 2007 are loc de trai permanent în această ţară. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 noiembrie 2012 s-a admis contestaţia depusă de Bobeică Andrei, s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenţie din 23 august 2011 şi s-a încetat procesul contravenţional. În cadrul procesului contravenţional Bobeică Andrei a achitat suma de 3000 lei pentru serviciile de asistenţă juridică.

Prin tragerea ilegală la răspundere contravenţională lui Bobeică Andrei i-a fost cauzat un prejudiciu care urmează a fi estimat la suma de 60000 lei. Cere avocatul Guriţanu Adrian încasarea din contul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Bobeică Andrei a prejudiciului material în mărime de 3000 lei cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravenţională în baza art. 335 alin. (2) Codul contravenţional, a prejudiciului moral în mărime de 60000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 1—3). La 26 noiembrie 2013 avocatul Guriţanu Adrian a depus în interesele lui Bobeică Andrei cerere de modificare a pretenţiilor solicitând încasarea din contul Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie mun.

Chişinău în beneficiul lui Bobeică Andrei a prejudiciului material în mărime de 3000 lei cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravenţională în baza art. 335 alin. (2) Codul contravenţional, a prejudiciului moral în mărime de 60000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de modificare a pretenţiilor avocatul Guriţanu Adrian a indicat că conform art. 13 alin. (1) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, repararea prejudiciului specificat la art.7 lit.a), c)-g) şi în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreţinut din bugetul local - din contul acestui buget.

Prejudiciul material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenţionale de către alte organe decât instanţa de judecată se repară de către aceste organe (f.d. 41-43). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 26 decembrie 2013 acţiunea lui Bobeică Andrei a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 57, 58-60). La 13 ianuarie 2014 avocatul Guriţanu Adrian a depus în interesele lui Bobeică Andrei apel nemotivat, iar la 11 aprilie 2014 apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 26 decembrie 2013 (f.d. 61-62, 72-77). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 10 iunie 2014 a admis apelul declarat de Bobeică Andrei. A casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 26 decembrie 2013 şi a emis o nouă hotărâre prin care: A admis parţial cererea de chemare în judecată a lui Bobeică Andrei. A încasat din contul Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie mun. Chişinău în interesele lui Bobeică Andrei suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, iar în total suma de 5000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 86-92).

În motivarea soluţiei instanţa de apel a invocat că conform art. 2 alin. (1) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat 2 prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, acţiunile ilicite se definesc ca acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţii, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau contravenţionale (infracţiuni).

A mai motivat că conform art. 384 alin. (2) lit. u) Codul contravenţional, persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul să ceară şi să primească repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională. Prin procura din 04 aprilie 2013 Cheşcu Alexandru a fost împuternicit de Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 36). La 10 iulie 2014 reprezentantul Cheşcu Alexandru a declarat în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs reprezentantul Cheşcu Alexandru a indicat că instanţa de apel eronat a încasat în beneficiul lui Bobeică Andrei prejudiciul moral în mărime de 3000 lei, deoarece tragerea la răspundere contravenţională s-a datorat unei erori tehnice. La 18 iulie 2013 avocatul Guriţanu Adrian a declarat în interesele lui Bobeică Andrei recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei instanţei de apel în partea încasării cheltuielilor de asistenţă juridică de la 2000 lei la 5500 lei şi a prejudiciului moral de la 3000 lei a 60000 lei. În motivarea cererii de recurs avocatul Guriţanu Adrian a indicat că Bobeică Andrei a apelat la servicii de asistenţă juridică în cadrul procesului contravenţional, pentru care a achitat suma de 3000 lei.

Instanţa de apel a omis să se expună în privinţa cheltuielilor de asistenţă juridică suportate pe marginea pricinii de faţă, care au fost suportate de către Bobeică Andrei în mărime de 2500 lei. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de reprezentantul Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău şi de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei în cererile de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme 3 de Justiţie consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile din următoarele motive.

Referitor la recursul declarat de Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău. În conformitate cu art. 437 alin (3) Codul de procedură civilă, în cazul când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează şi documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. În conformitate cu art. 75 alin. (2) Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către avocaţi sau avocaţi stagiari.

În conformitate cu art. 80 alin. (1) şi (4) Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Conform art. 255 alin. (1) lit. a) Codul civil, valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului. Prin procura din 04 aprilie 2013 Cheşcu Alexandru a fost împuternicit de Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.

36). Din conţinutul procurii rezultă că a fost valabilă până la 31 decembrie 2013. Cheşcu Alexandru a declarat recurs în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău la 10 iulie 2014. În cererea de recurs Cheşcu Alexandru invocă împuternicirile sale în baza procurii nr. 1192 din 21 ianuarie 2014, însă la materialele pricinii procura dată sau o altă procura valabilă care ar atesta dreptul acestuia de a declara recurs în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău lipseşte. Prin urmare, recursul declarat de Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie mun. Chişinău este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare şi urmează a fi declarat inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Privitor la recursul declarat de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii 4 recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că recursul declarat de către reprezentantul Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţie de Poliţie mun.

Chişinău este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare, că argumentele invocate de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursurile declarate de reprezentantul Cheşcu Alexandru în interesele Inspectoratul de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie municipiul Chişinău şi de avocatul Guriţanu Adrian în interesele lui Bobeică Andrei se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5