2ra-313/14 — Repararea prejudiciului material

Instanţa de fond: A. Andronic Dosarul nr. 2ra-313/14 Instanţa de apel: E. Fistican, T. Pelin, V. Gurin ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Ala Cobăneanu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de către Dorogan Vladimir şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Dorogan Vladimir împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie sector Centru, intervenienţi accesorii Colţa Marin, Vasilachi Denis, Frunză Ruslan, privind repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, modificată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 27 martie 2013, prin micşorarea cuantumului prejudiciului material de la 4.500 lei pînă la 2.000 lei, c o n s t a t ă : La 11 aprilie 2012, Dorogan Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie sector Centru, intervenienţi accesorii Colţa Marin, Vasilachi Denis, Frunză Ruslan, privind repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că, în perioada anilor 2010-2011, colaboratorii Comisariatului de Poliţie sector Centru, mun. Chişinău au întocmit în privinţa lui 3 procese-verbale cu privire la contravenţie. Ulterior, toate cele 3 procese- verbale cu privire la contravenţie intentate în privinţa lui, au fost anulate prin hotărîrile Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 octombrie 2010, 05 august 2011, 12 octombrie 2011. Mai indică reclamantul că, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legale el a fost nevoit să încheie contract de asistenţă juridică cu avocatul Kusturov Serghei, suportînd cheltuieli materiale în sumă de 3.500 lei. 1 Solicită reclamantul Dorogan Vladimir, încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul său a sumei de 3.500 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a cheltuielilor de judecată şi 1.000 de lei cheltuieli de asistenţă juridică pentru examinarea litigiului dat. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău din 27 martie 2013, acţiunea înaintată de către Dorogan Vladimir a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Dorogan Vladimir prejudiciul material cu titlu de cheltuieli de judecată în sumă de 4.500 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 02 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor a fost admisă, iar hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 martie 2013 - modificată, prin micşorarea cuantumului prejudiciului material încasate de la 4.500 lei pînă la 2.000 lei. La 14 noiembrie 2013, Dorogan Vladimir a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii instanţei de fond. La 03 ianuarie 2014 şi Ministerul Finanţelor a contestat cu recurs decizia instanţei de apel şi hotărărea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acestora, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii.

În motivarea cererilor de recurs, recurenţii au invocat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 19 septembrie 2013, iar cererile de recurs au fost depusă la 14 noiembrie 2013 şi respectiv 03 ianuarie 2014, însă avînd în vedere că la materialele cauzei nu se conţin probe ce ar confirm recepţionarea acesteia de către părţi, cererile de recurs se consideră a fi depuse în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Dorogan Vladimir şi Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Dorogan Vladimir, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Dorogan Vladimir şi Ministerul Finanţelor ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Cererile de recurs declarate de către Dorogan Vladimir şi Ministerul Finanţelor, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 3