2ra-692/14 — Repararea prejudiciului

La 10 septembrie 2012, Ţurcan Victor a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, solicitînd repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 28 decembrie 2009 prin sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău a fost achitat în privinţa învinuirii în săvîrşirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 45 alin.(l), 327 alin.(2) lit. c), 217/1 alin.(3) lit. b), d), f) Cod Penal al RM din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracțiunii. Prin Decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2010 a fost menţinută fără modificări sentinţa judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 decembrie 2009. La 08 decembrie 2010 prin decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie a fost respins ca inadmisibil recursul procurorului Procuraturii Generale şi menţinută în vigoare sentinţa Judecătoriei Botanica din data de 28 decembrie 2009 şi decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2010, prin care a fost achitat în privinţa învinuirii de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 45 alin.(l), 327 alin.(2) lit. c), 217/1 alin. (3) lit. b), d), f), Cod Penal al RM din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracțiunii, decizie care este irevocabilă. Astfel, invocă reclamantul că, urmărirea şi tragerea a răspundere penală au fost neîntemeiate or, după cum rezultă din materialele dosarului penal (cauza penală nr. 2008978131), intentarea acestei cauze penale a fost din start efectuată ilegal deoarece, în susţinerea acuzaţiilor aduse nu au fost şi nu puteau exista careva circumstanţe şi probe în săvârşirea de către reclamant a unei astfel de infracţiuni.

În cadrul procesului penal menţionat, la 04 septembrie 2008, în temeiul art. 166 alin. (1) pct. 2 CPC al RM, reclamantul a fost reţinut pentru 72 de ore, iar la data de 06 septembrie 2008 la demersul procurorului, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău i-a fost eliberat in mandat de arestare pe un termen de 30 de zile începând cu data de 04 aprilie 2008, termen care a fost prelungit cu încă 15 zile prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 02 octombrie 2008, la demersul procurorului. La 16 octombrie 2008 prin încheierea Judecătoriei Buiucani a fost respins demersul procurorului din 14 octombrie 2008 de a prelungi termenul aflării sale sub arest preventiv şi înlocuită măsura preventivă cu eliberare provizorie sub control judiciar începând cu data de 16 octombrie, ora 17.15 min.

Astfel, la 23 octombrie 2008 prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău a fost respins ca nefondat recursul procurorului asupra încheierii menţionate, prin care a fost eliberat de sub arestul preventiv.

Menţionează reclamantul că termenul total de aflare în stare de arest a constituit 1 lună şi 12 zile.

Mai mult ca atât, în cadrul acestei cauze penale, la 03 octombrie 2008 la demersul procurorului din 24 septembrie 2008 a fost emis Ordinul nr. 445 EF prin care a fost suspendat din funcţia de inspector al poliţiei criminale a CPs Buiucani mun. Chişinău, deţinând gradul special de locotenent de poliţie. La 21 mai 2010 prin Ordinul MAI nr. 136 EF a fost considerat intrat în exerciţiul funcţiunii anterior deţinute, în legătura cu finisarea urmăririi penale. Astfel, începând cu perioada 03 octombrie 2008 – 21 mai 2010, a fost lipsit de posibilitatea de a munci şi de a fi salarizat, de a beneficia de calificarea şi profesionalizarea capacităţilor în cadrul organelor de poliţie, de stabilitate şi continuitate în funcţie, drepturi garantate de Tratatele internaţionale la care RM face parte, Constituţia RM, precum şi de alte legi organice.

În legătură cu intentarea acestei cauze penale, lipsirea de libertate, i s-a cauzat prejudiciu material şi moral enorm, unde a avut de suferit un stres psihologic enorm atît el cît şi soţia şi rudele apropiate. Consideră că este în drept de a înainta prezenta acţiune şi de a solicita încasarea prejudiciul material şi moral suferit.

Consideră reclamantul că reieşind din prevederile art. 7 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, urmează a fi compensat venitul pe care nu a avut posibilitatea să-l primească în perioada de la 33 octombrie 2008 – 21 mai 2010, perioadă în care a fost suspendat din funcţia deţinută şi anume suma de 42 931,2 lei. Cât priveşte prejudiciul moral cauzat, consideră că la aprecierea lui urmează a se ţine cont de toate suferinţele şi durerile unui om nevinovat şi urmează a fi luate în consideraţie prejudiciile morale de ordin afectiv suferite de soţie, părinţi, precum şi consecinţele de ordin psihic, amplificate de constatarea gravelor atingeri cinstei, onoarei, numelui, reputației profesionale, demnității şi prestigiului reclamantului, care i-au provocat daune materiale şi morale. Suma compensatorie de bani, capabilă să formeze un raport real de corelație între consecinţele avute şi mărimea prejudiciului moral provocat prin acţiunile sus- menţionate o apreciază în mărime de 300 000 trei sute mii lei.

Astfel, reclamantul Ţurcan Victor a solicitat încasarea de la Ministerul Finanţelor al RM în favoarea sa a prejudiciului material cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală, în sumă de 42 931,2 lei; încasarea în mod solidar de la Ministerul Finanţelor al RM şi Ministerul Afacerilor Interne al RM a sumei de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală.

La 02 aprilie 2013, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretenţiilor în privinţa prejudiciului material şi anume, a solicitat încasarea din bugetul de stat gestionat de Ministerul Finanţelor al RM în favoarea sa prejudiciul material cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală, în sumă de 97 152 lei şi încasarea din bugetul de stat gestionat de Ministerul Finanţelor al RM a sumei de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală. Poziția instanței de fond:

Prin hotărîrea judecătoriei sect. Rîşcani mun. Chişinău din 05 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Ţurcan Victor suma de 127 152 lei, ce include prejudiciul material în mărime de 97 152 lei şi suma de 30 000 lei cu titlu de prejudiciul moral. În rest cerinţele au fost respinse.

Instanța de fond a reținut că Victor Țurcan a fost tras ilegal la răspundere penală și ilegal față de acesta a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv. Reieșind din aceasta, instanța a constatat că Victor Țurcan dispune de dreptul de reparare a prejudiciului material și moral cauzat în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală. Poziția instanței de apel:

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013, corectată prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ţurcan Victor, totodată au fost admise cererile de apel depuse de către Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a fost casată integral hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 aprilie 2013, fiind pronunţată o nouă hotărîre, prin care: s-a admis parţial acţiunea la cererea lui Ţurcan Victor; s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ţurcan Victor suma de 42 931,2 lei cu titlu de prejudiciul material şi suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciul moral. În rest acţiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că suma încasată de instanța de fond din contul bugetului de stat în mărime totală de 127 152 lei ce include prejudiciu material în sumă de 97 152 lei și prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei, este preamărită și exagerată. Solicitările recurenților:

La 20 decembrie 2013, Ţurcan Victor a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 și parţial a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 aprilie 2013 în partea ce ţine de cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiunii înaintate.

La 26 decembrie 2013, Ministerul Finanţelor RM a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, solicitînd modificarea deciziei date în sensul diminuării prejudiciului moral în limite rezonabile.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 februarie 2014, recursurile declarate de Ţurcan Victor și Ministerul Finanţelor RM au fost recunoscute admisibile. Argumentele părților:

În motivarea recursului, Țurcan Victor a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată. Mai invocă recurentul că instanța de apel a aplicat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

Indică recurentul că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 8 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Astfel concluzia instanței de apel privind încasarea în beneficiul lui Țurcan Victor a prejudiciului material în sumă de 42 931,2 lei este contrară legii, or instanța de apel nu a aplicat coeficientul de inflație la suma respectivă.

Mai invocă recurentul că instanțele inferioare la examinarea capătului de cerere privind încasarea prejudiciului material, nu au stabilit circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și nu au luat în considerare argumentele și probele invocate în acest sens.

În motivarea recursului, Ministerul Finanțelor RM a indicat că decizia instanței de apel este parțial neîntemeiată în partea cuantumului prejudiciului moral.

Invocă recurentul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele nu au aplicat criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile.

La 03 februarie 2014, Ministerului Afacerilor Interne al RM a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Ministerul Finanțelor al RM, solicitînd declararea acestuia ca fiind admisibil.

La 24 februarie 2014, Ţurcan Victor a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Ministerul Finanțelor al RM, solicitînd respingerea acestuia. Aprecierea instanței de recurs:

Analizând legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al RM este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar recursul declarat de Țurcan Victor urmează a fi admis parțial, din următoarele considerente.

Referitor la cererea de recurs depusă de Ministerul Finanțelor al RM, Colegiul menționează următoarele.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, „În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau ţară, tragerii ilegale la răspundere penală”.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil, „Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate”.

Avînd în vedere specificul obiectului litigiului în cauză și anume repararea prejudiciului pentru tragerea ilegală la răspundere penală, Colegiul menționează că cuantumul prejudiciului moral se determină în baza criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545.

Colegiul constată că, instanța de apel la aprecierea prejudiciului moral cauzat lui Țurcan Victor, călăuzindu-se de principiul compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral, corect a determinat echivalentul bănesc al suferințelor fizice și psihice cauzate lui Țurcan Victor.

Reieșind din cele menționate, argumentul recurentului precum că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele nu au aplicat criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, nu poate fi reținut.

În privința recursului declarat de către Țurcan Victor, Colegiul menționează următoarele.

Colegiul constată că argumentul recurentului precum că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 8 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este întemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, „În cazurile menţionate la art.3 alin.(1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite”

Conform art. 8 alin. (1) al aceleiași legi, „Cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit. a), se calculează pornindu-se de la cîştigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflaţie”

Prin scrisoarea Biroului Național de Statistică al RM nr. 18-28/194 din 27 februarie 2013 (f.d. 89), a fost stabilit că rata de inflație pentru perioada 01 octombrie 2008 – 01 februarie 2013 constituie 23,5 %.

Colegiul conchide că instanţa de apel corect a determinat existența prejudiciului material cauzat lui Țurcan Victor în sumă de 42 931,2 lei, sumă ce reprezintă salariul restant pentru lipsa forțată de la serviciu pentru perioada 04 septembrie 2008 – 21 mai 2010.

Deși concluzia instanței de apel privind existența prejudiciului material cauzat lui Țurcan Victor este întemeiată, Colegiul constată că la determinarea cuantumului prejudiciului, aceasta a omis să aplice coeficientul de inflație, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Astfel, instanța de apel urma să încaseze în beneficiul lui Țurcan Victor din contul bugetului de stat, suma totală de 53 020 lei (42 931,2 lei salariu restant + 10 088,8 lei rata de inflație)

Argumentul recurentului precum că instanțele inferioare la examinarea capătului de cerere privind încasarea prejudiciului moral, nu au stabilit circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și nu au luat în considerare argumentele și probele invocate în acest sens, Colegiul îl apreciază critic.

Conform art. 442 alin. (1) CPC, „judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.”

Colegiul atenționează asupra faptului că instanța de recurs nu se poate pronunța asupra temeiniciei deciziei atacate, or aceasta ar duce la depășirea limitelor examinării recursului.

Din acest considerent, argumentul respectiv urmează a fi respins.

Avînd în vedere cele menționate mai sus, decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013 este ilegală în partea încasării prejudiciului material, fiind adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și urmează a fi modificată.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c), 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de Țurcan Victor. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013 adoptată în cauza civilă la cererea lui Ţurcan Victor împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Procuratura Generală RM, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, în partea prin care s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ţurcan Victor suma de 42 931,2 lei cu titlu de prejudiciul material, după cum urmează: - se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM în beneficiul lui Țurcan Victor suma de 53 020 (cincizeci şi trei mii douăzeci) lei cu titlu de prejudiciu material. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă