2ra-93/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr. 2ra - 93/15 instanţa de apel: N. Budăi, V. Pruteanu, A. Pahopol ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Percembli Vladimir către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 iunie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Percembli Vladimir și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 31 ianuarie 2014, c o n s t a t ă La data de 11 noiembrie 2013, Percembli Vladimir s-a adresat în judecată cu acţiune către Ministerul Justitiei al RM, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al RM si Procuratura Generală al RM privind repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, a procuraturii şi a instanţelor judecătoreşti. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin sentinţa Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 31.03.2009 Percembli Vladimir a fost achitat în baza art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 lit. b), c), d) CP, pe motiv că, nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 24.09.2009 s-a respins apelul acuzatorului de stat V. Căruceru, împotriva sentinţei Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 31 martie 2009, prin care Percembli Vladimir a fost achitat în baza art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 lit. b), c), d) CP, pe motiv că, nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii, cu menţinerea sentinţei fără modificări. La 16.11.2010, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie s- a admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 24.09.2009, în cauza penală în privinţa lui Percembli Vladimir, cu remiterea cauzei la rejudicare în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecători. Prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 03.06.2011 s-a respins ca nefondat apelul procurorului V. Căruceru, declarat împotriva sentinţei Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 31 martie 2009 cauza penală în privinţa lui Percembli Vladimir, sentinţă pe care o menţine fară modificări. Prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 16.12.2011 s-a admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2011, în cauza penală în privinţa lui Percembli Vladimir, şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecători. Prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 01.03.2012 s-a respins ca nefondat apelul procurorului V. Căruceru, menţinînd fară modificări sentinţa Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 31 martie 2009 pronunţată în privinţa lui Percembli Vladimir.

Sentinţa Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 31.03.2009 devenind irevocabilă la 01.03.2012. În conformitate cu ordinul nr. 325 ef din 20 iulie 2007 al Ministerului Afacerilor Interne, Percembli Vladimir a fost numit în funcţia de comisar-adjunct al CPT Aerian al DPT. Fiind în funcţie, în baza ordonanţei de începere a urmării penale din 11 august 2007, ofiţerul superior de urmărire penală al SIP a DUP a DGUP MAI a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 248 alin. 5 lit. b), d) CP pe faptul că, Prodan Dorin împreună cu alte persoane stabilite la moment de organul de urmărire penală, a săvîrşit trecerea peste frontiera vamală a RM a valorilor în proporţii deosebit de mari, prin nedeclararea acestora.

La 15.08.2007 în baza raportului şefului SCCE a DSI a MAI a fost intentată icheta unică de serviciu. La 11.09.2007 a fost reţinut Percembli Vladimir, fapt confirmat prin procesul- verbal de reţinere. Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 13.09.2007 s-a dispus punerea sub învinuire pe Percembli Vladimir, înaintîndu-i acuzarea în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 42, 248 alin. 5 lit. b), c), d) CP. La 13.09.2007 prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău s-a respins dernersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privința învinuitului Percembli Vladimir pe un termen de 30 de zile, s-a mai dispus - eliberarea provizoriu sub control judiciar a învinuitului Percembli Vladimir cu impunerea obligaţiunilor de a nu părăsi localitatea unde îşi are domiciliu (mun.

Chișinău); să nu intre în legătură cu învinuiţii şi foştii subalterni; să nu săvîrşească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului pe dosar. În urma anchetei de serviciu, la 14.09.2007 prin ordinul nr. 442 ef, Percembli Vladimir a fost sancţionat în mod disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne. în baza art. 21, p. 7 al Legii RM cu privire la poliţie, pentru încălcarea disciplinei de serviciu, exprimată prin ignorarea prevederilor art. 7, p. 2, lit. a) şi art. 8, p.1, lit. f) al Legii RM cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului, p. 1, 4 şi 5. lit.a) ale Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 481 din 10.05.2006, pentru neonorarea obligaţiunilor de serviciu, stipulate în alin.1 al.

P. 2 şi alin. 5 al p. 3 al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, alin. 1 şi 4 ale p. 51 al Regulamentului cu privire la serviciu în organele afacerilor interne, adică pentru trădarea intereselor de serviciu, acţiuni de protecţionism și implicarea în activităţi ilegale, care sunt incompatibile cu funcţia deţinută, pentru prejudicierea imaginii şi diminuarea autorităţii de conducător în faţa subalternilor şi a poliției naționale faţă de societate, fapte grave, care au prejudiciat considerabil interesele publice, încălcarea legislaţiei în vigoare, ordinelor, regulamentelor și statutelor interne ale MAI. În legătură cu examinarea cazului dat în diferite instanţe, Percembli Vladimir, a suportat prejudiciu material pentru acordarea asistenţei juridice şi i s-a cauzat şi un imens prejudiciu moral, care constă în învinuirea nelegitimă şi aflării sub influenţa cazului dat aproape de cinci ani.

Acest fapt i-a cauzat suferinţe sufleteşti atît lui, cît şi familiei sale, a fost ponegrită onoarea şi demnitatea sa în faţa colegilor de lucru. Totodată, fiind concediat din MAI şi trecut în rezerva forţelor armate conform art. 21 alin. 7 (pentru încălcarea disciplinei) prin ordinul nr. 454 EF din 21 septembrie 2007 Percembli Vladimir a rămas fără unica sursă de existenţă fiind şi unicul întreţinător al familiei. Solicită, reclamantul admiterea cererii integral, încasarea din contul bugetului de Stat al RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul său pentru prejudiciul material cauzat suma de 10 000 lei şi 300 000 lei, cu titlu de prejudiciului moral cauzat. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 31.01.2014, acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat din contul statului în beneficiul lui Percembli Vladimir prejudiciul moral în mărime de 15000 lei şi prejudiciul material format din cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 3000 lei. În rest acţiunea s-a respins din lipsa de temei. La 05.02.2014 Percembli Vladimir a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. La 28.02.2014, Ministerul Justiţiei de asemena a depus cerere de apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri prin care suma acordată cu titlu de prejudiciu moral şi material să fie diminuată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 mai 2014 s-au respins cererile de apel declarate de către Percembli Vladimir şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 31.01.2014. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, Conform art. 7 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în cazurile menţionate la art. 3 al.

1 a Legii sus menționate, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică; f) cheltuieli pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acțiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

Totodată, potrivit art. 11 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) încălcările procesuale comise au fost extrem de grave, toate declaraţiile au fost obţinute prin tortură, probele falsificate, urmărirea secretă a fost efectuată ilegală, foto-video fabricate; d) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; e) durata urmăririi penale, cum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; f) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; g) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice.

Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa, sănătatea, demnitatea şi reputaţia profesională, inviolabilitatea vieţii personale, secretul de familie şi personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor). Instanța de apel a mai invocat că, Percembli Vladimir a fost concediat din MAI şi trecut în rezerva forţelor armate conform art. 21 alin. 7 (pentru încălcarea disciplinei) prin ordinul nr. 454 EF din 21 septembrie 2007 în corespundere cu Legea cu privire la poliţie nr. 416-XII din 18.12.1990.

Astfel, fiind rămas fără unica sursă de existenţă şi unicul întreţinător al familiei. În aceste circumstanţe, instanța de apel a menționat că instanţa de fond just a concluzionat, că suma prejudiciului moral solicitată de către Percembli Vladimir, în mărime de 300 000 lei, este una exagerată. Astfel, luând în consideraţie faptul, că aprecierea gravităţii şi caracterului suferințelor psihice şi fizice ţine de competenţa instanţei, instanţa de fond corect a dispus de a fi încasat de la bugetul de stat în beneficiul reclamantului Percembli Vladimir prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 10 noiembrie 2014 avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în interesele recurentului Percembli Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru