2ra-1898/13 — Încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosar nr. 2ra-1898/13 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Veronica Negru Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău Judecători: Ana Panov Sergiu Arnaut Tamara Pelin Republica Moldova Curtea Suprema de Justiţie ÎNCHEIERE 12 iunie 2013 mun.

Chişinău Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător: Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Griţco Gheorghe şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Griţco împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013, prin care cererile de apel declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Gheorghe Griţco, au fost respinse, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 03 decembrie 2012, ACONSTATAT: La 05 decembrie 2011, reclamantul Gheorghe Griţco a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală, privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în privinţa sa CPs Rîşcani mun. Chişinău împreună cu Procuratura sect. Rîşcani, mun. Chişinău a pornit un proces penal şi de către organul de urmărire penală, Griţco Gheorghe Ion a fost învinuit în aceia că, în perioada lunilor iulie-august 2008, avînd scopul dobândirii ilicite a 1 bunurilor altei persoane şi însuşirii ulterioare, prin înşelăciune şi abuz de încredere, sub pretextul de a elibera locuri de teren pentru construcţia a 10 garaje pe teritoriul CCG nr. 11 corn.

Stăuceni, mun. Chişinău, chipurile a primit de la Cernogal Gheorghe 1600 euro, care conform cursului oficial valutar constituie 24912 lei RM şi de la Zadeseneţ Ghenadie suma de 5400 euro, care conform cursului oficial valutar constituie 77760 lei, astfel pricinuind părţilor vătămate un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari. Menţionează reclamantul Griţco Gheorghe că, după cum a menţionat organul de urmărire penală, că prin acţiunile sale intenţionate, Griţco Gheorghe, a săvîrşit escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari, în sumă totală de 102672 lei, infracţiune prevăzută de art. 190 al.5 CP.

Cauza penală a fost expediată cu concluzii de învinuire în instanţa de judecată pentru examinare conform competenţei. Afirmă Ghiţco Gheorghe că, în cadrul urmăririi penale nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii imputate, a scris împreună cu avocatul diferite cereri, plîngeri în adresa organului de urnărire penală, în care a menţionat că nu este vinovat şi nu a comis infracţiunea incriminată, dar toate cererile lor au fost respinse ca neîntemeiate. De asemenea, în cadrul urmăririi penale în privinţa sa a fost aplicată măsura preventivă sub formă de declaraţie de nepărăsire a localităţii şi această măsură preventivă a durat mai mult de 2 ani, pînă la sfîrşîtul examinării cauzei penale în instanţa de apel.

Mai menţionează reclamantul că, în instanţa de judecată a adus mai multe probe care demonstrau nevinovăţia lui în comiterea infracţiunii incriminate şi prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28.12.2009 s-a dispus achitarea lui în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 al.5 CP din motiv că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat. Această sentinţă a fost contestată cu apel de către procuror şi de către un avocat, în interesele părţii vătămate Zadeseneţ Ghenadie.

Prin decizia Colegiului Penal a Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2010, a fost casată sentinţa primei instanţe şi a fost rejudecată cauza penală şi pronunţată o nouă hotărîre prin care, Gheorghe Griţco a fost recunoscut culpabil de comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 al.5 CP şi i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate de deservirea cetăţenilor pe un termen de 4 ani cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Tot atunci s-a dispus a-i fi schimbată măsura preventivă de la obligaţiunea de nepărăsirii a localităţii în arest preventiv şi luarea lui sub strajă din sala de judecată. De asemenea s-a dispus admiterea acţiunile civile a părţilor vătămate Zadeseneţ Ghenadie şi Cernogal Gheorghe, cu încasarea de la Griţco Gheorghe în beneficiul lui Zadeseneţ Ghenadie a sumei de 5400 euro şi în beneficiul lui Cernogal Gheorghe a sumei de 1600 euro.

2 Decizia instanţei de apel a fost contestată cu recurs şi prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a RM din 15.02.2011 s-a admis recursul, s-a casat decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 02.07.2010 cu menţinerea în vigoare a sentinţei Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 28.12.2009 şi s-a dispus eliberarea lui imediată din stare de arest preventiv. Totodată reclamantul mai invocă că, datorită aplicării măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea în cadrul urmăririi penale menţinută şi pe parcursul examinării cauzei penale în instanţa de fond, el nu a putut pleca din localitate fără acordul procurorului sau instanţei de judecată.

In perioada acţiunii acestei măsuri preventive i-a expirat valabilitatea paşaportului de plecare peste hotare şi nu a putut prelungi valabilitatea paşaportului, pînă la finele examinării cauzei penale şi astfel din acest motiv nu a putut pleca din ţară. Consideră reclamantul că, prin atragerea sa ilegală la răspundere penală i-a fost cauzat un prejudiciu material de 4600 lei, costul asistenţei juridice acordate şi un prejudiciu moral. Menţionează Griţco Gheorghe că, pe parcursul examinării cauzei penale şi arestării sale de către instanţa de apel la data de 02 iulie 2010 el era angajat în funcţie de paznic la CC 11 Stăuceni şi a fost lipsit de posibilitatea de a munci pînă la 16.02.2011, cînd a eliberat din stare de arest preventiv în urma deciziei instanţei de recurs 15.02.2011, dar în acest sens el va depune ulterior o acţiune suplimentară cu privire la încasarea salariului ratat de el din cauza arestului ilegal, la care a fost supus către instanţa de apel.

In afară de prejudiciul material, i-a fost cauzat şi un imens prejudiciu moral, care constă în acele stări sufleteşti nesatisfacătoare, pe care le-a retrăit pe parcursul urmăririi penale în cadrul procesului penal şi examinării judiciare a lui. Remarcă reclamantul faptul că, s-a aflat ilegal în stare de arest preventiv pe parcurs a 7 luni 14 zile. A fost tratat ca un infractor şi necătînd la faptul că permanent spunea şi invoca faptul că este nevinovat şi nu a comis infracţiunea incriminată, nu se ţinea cont de declaraţiile sale în faza de urmărire penală şi prin aceasta a fost impus de o atitudine neglijentă şi neobiectivă a organului de urmărire penală ca să demonstreze faptul că nu este vinovat în comiterea infracţiunii incriminate.

A avut de retrăit stări psihice nesatisfacătoare, pe care le consideră ca un prejudiciu moral. Este căsătorit şi a fost lipsit de familia sa şi a avut în legătură cu cauză penală foarte multe probleme şi neînţelegeri în familie. Solicită reclamantul Griţco Gheorghe, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a sumei de 4600 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 500 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 03 decembrie 2012, acţiunea înaintată de Gheorghe Griţco împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, a fost admisă parţial.

S-a dispus încasarea din bugetul de stat prin 3 intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului a sumei de 4600 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 25000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013, cererile de apel declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Gheorghe Griţco, au fost respinse, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 03 decembrie 2012. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 04 aprilie 2013, Griţco Gheorghe, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că, atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel, au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Colegiul judiciar reiterează prevederile art. 434 CPC, potrivit cărora, recursul împotriva actelor de dispoziţie ale Curţilor de Apel, se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel, din actele cauzei se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost pronunţată la , la 11 martie 2013, iar cererea de recurs a fost declarată la 04 aprilie 2013, prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege.

Ulterior, la 03 mai 2013, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, invocînd ilegalitatea deciziei Curţii de Apel din 11 martie 2013, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în sensul diminuării sumei despăgubirilor ce ţin de repararea prejudiciului moral şi material. În motivarea recursului a indicat că, atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel, au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Colegiul judiciar reiterează prevederile art. 434 CPC, potrivit cărora, recursul împotriva actelor de dispoziţie ale Curţilor de Apel, se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel, din actele cauzei se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost pronunţată la , la 11 martie 2013, iar cererea de recurs a fost declarată la 03 mai 2013, prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege. Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Griţco Gheorghe şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, sunt inadmisibile.

4 În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursurilor declarate nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat. Instanţa de recurs menţionează că, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, la 05 decembrie 2011, reclamantul Gheorghe Griţco a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală, prin care a solicitat, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a sumei de 4600 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 500 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, concluzia instanţei de fond, menţinută prin decizia instanţei de apel, privind admiterea în parte a acţiunii înaintate de Griţco Gheorghe, este întemeiată şi legală.

Astfel, instanţa de recurs menţionează că, pe parcursul judecării pricinii, instanţele de judecată, analizînd toate probele administrate în sensul soluţionării corecte a pricinii respective, în coraborare cu normele de drept material relevante speţei date, au concluzionat corect că, în urma acţiunilor ilicite a organului de urmărire penală şi ale instanţei de judecată, reclamantul – recurent a stat în stare de arest preventiv ilegal timp de 7 luni şi 13 zile, ca urmare, dispunîndu-se încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului a sumei de 4600 lei – cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 25000 lei – cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, instanţa de recurs mai menţionează că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel, a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele administrate în sensul soluţionării corecte a pricinii date, iar argumentele invocate în recursurile declarate de Griţco Gheorghe şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare şi apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la 5 art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Griţco Gheorghe şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursurile declarate de Griţco Gheorghe şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecător /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecători /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 6