2ra-2469/14 — Încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2469/14 Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Judecător: M. Diaconu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, A. Minciuna, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 11 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de: -Bordeianu Ion; -Ministerul Finanţelor RM; -Procuratura Generală RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bordeianu Ion împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 03 octombrie 2013 fiind emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă : La 12 iunie 2012, Bordeianu Ion s-a cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM şi Ministerului Afacerilor Interne al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 08 decembrie 2010 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău şi au fost menţinute sentinţa Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 28 decembrie 2009 şi decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2010, prin care a fost achitat în privinţa învinuirii de săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 45 alin. (1), 327 alin. (2) lit. c) şi 217/1 alin. (3) lit. lit. b), d) şi f) din Codul penal din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. În cadrul acestui proces penal, la 04 septembrie 2008, în temeiul art. 166 alin. (1) pct. 2) CPP, a fost reţinut pentru 72 de ore, iar la 06 septembrie 2008, la demersul procurorului, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, i-a fost eliberat un mandat de arestare pe un termen de 20 de zile, începînd cu 04 septembrie 2008, termen care a fost prelungit cu încă 20 de zile prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 septembrie 2008. La demersul procurorului din 09 octombrie 2008, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 octombrie 2008, i-a fost prelungit termenul arestului preventiv cu încă 20 de zile. La 31 octombrie 2008, la demersul procurorului, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, i-a fost prelungit termenul aflării sub arest cu încă 90 de zile, iar la 22 ianuarie 2009, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, a fost respins demersul procurorului cu privire la prelungirea termenului arestului preventiv şi a fost schimbată măsura preventivă în arest la domiciliu, începînd cu 01 februarie 2009 pînă la 02 mai 2009. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 30 aprilie 2009 a fost admis demersul procurorului şi a fost prelungită durata arestului la domiciliu cu încă 90 de zile, începînd cu 02 mai 2009 pînă la 31 iulie 2009. Susţine că el s-a aflat în arest timp de 10 luni şi 27 de zile. Afirmă că în cadrul acestui proces penal, la 03 octombrie 2008, la demersul procurorului din 24 septembrie 2008, a fost emis ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 445 ef, prin care el a fost suspendat din funcţia de inspector superior al poliţiei criminale a Comisariatului de poliţie Buiucani mun. Chişinău, deţinînd gradul special de locotenent - major de poliţie, iar la 21 mai 2010, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 136 ef, a fost considerat intrat în exerciţiul funcţiei anterior deţinute, în legătură cu finisarea urmăririi penale.

Astfel, în perioada 03 octombrie 2008-21 mai 2010, el a fost lipsit de posibilitatea de a munci şi de a fi salarizat, fiindu-i cauzat prejudiciu material. Menţionează reclamantul că la momentul intentării dosarului penal, salariul mediu al său pe zi constituia 104,65 lei, fapt confirmat prin adeverinţa eliberată de către Comisariatul de poliţie Buiucani mun. Chişinău, astfel, în perioada 03 octombrie 2008-21 mai 2010 (596 zile), nu i-a fost achitat salariul în sumă de 62 371,40 lei. Mai indică în afară de aceasta, conform certificatului, eliberat de către Biroul Naţional de Statistică, rata inflaţiei în perioada 03 octombrie 2008-01 februarie 2012 a constituit 18,1%, astfel, coeficientul inflaţiei constituie 11289,20 lei.

Odată cu emiterea sentinţei judecătoreşti, el s-a adresat la Ministerul Afacerilor Interne cu o cerere, prin care a solicitat achitarea salariului, însă nu a primit nici un răspuns. Reieşind din aceasta, în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii, urmează a fi încasată şi suma de 24 948,60 lei, ceea ce constituie 1% pentru fiecare zi de întârziere din suma salariului neachitată la timp. De asemenea, menţionează că a fost nevoit să suporte şi cheltuieli de asistenţă juridică în cadrul cauzei penale în sumă de 15 000 lei. Acestea au fost achitate în temeiul contractelor de asistenţă juridică încheiate cu BIA „Vladislav Roşea”. Menţionează că în legătură cu intentarea dosarului penal, i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral enorm.

Susţine că odată cu reţinerea sa şi pornirea ilegală a cauzei penale, încălcînd principiul prezumţiei nevinovăţiei, Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne a răspîndit comunicate de presă în privinţa sa, care au fost preluate de posturile de televiziune şi radio, fiindu-i lezată onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională. Afirmă că el s-a aflat în stare de arest preventiv ilegal în cadrul IDP al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Penitenciarului nr. 13, fiind o perioadă deţinut într-o celulă cu doi infractori condamnaţi deja pentru infracţiune de omor premeditat. Toată perioada de detenţie, el a fost deţinut în condiţii inumane, fiind obligată familia sa să întreprindă toate măsurile pentru a nsmite la penitenciar hrană, produse medicamentoase, etc., de care era strict cesar pentru supravieţuirea lui în stare de detenţie.

La fel, el a fost obligat să suporte injuriile şi umilinţa aduse de terţe rsoane, cu care a fost escortat la şedinţele de judecată, persoane care anterior au st reţinute inclusiv de către el în calitate de colaborator al poliţiei criminale şi re profitau de ocazie pentru a se răzbuna. Solicită încasarea în mod solidar de la pîrîţi a sumei de 113 609,20 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care este compus din salariul neachitat în sumă de 62 371,40 lei, coeficientul de inflaţie în sumă de 11 289,20 lei, penalitatea întîrziere în sumă de 24 948,60 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul dosarului penal în sumă de 15 000 lei, solicită încasarea sumei de 1 000 000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, cheltuielilor suportate pentru obţinerea informaţiei statistice în sumă de 16 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 7 000 lei.

Ulterior, Ion Bordeianu a depus o cerere de concretizare a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului material, solicitînd încasarea din bugetul de stat a sumei de 139 368,60 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care este compus din salariul neachitat şi coeficientul de inflaţie în sumă totală de 77 028,70 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 47 339,90 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul dosarului penal în sumă de 15 000 lei (f. d. 132, 133). La 17 iunie 2013, Ion Bordeianu a mai depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a sumei de 146 853,20 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care este compus din salariul neachitat în sumă de 62371,40 lei, coeficientul de flaţie în sumă de 14 657,30 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 54 824,50 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul dosarului penal în sumă de 5 000 lei, a sumei de 1 000 000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, a cheltuielilor suportate pentru obţinerea informaţiei statistice în sumă de 16 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 7 000 lei (f. d. 147, 148). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 03 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă, s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Bordeianu Ion suma de 139368,60 lei, în vederea reparării prejudiciului material (compus din salariul restant şi inflaţie în sumă de 77 028,70 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 47 339,90 şi 15 000 lei – serviciile avocatului). S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Bordeianu prejudiciu moral în suma de 30 000 lei şi 7 000 lei cheltuielile de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Ion Bordeianu şi Procuratura Generală a Republicii Moldova, casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău lin 03 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care: -S-a admis parţial acţiunea lui Ion Bordeianu împotriva Ministerului :inanţelor al Republicii Moldova şi Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

-S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al lepublicii Moldova în beneficiul lui Ion Bordeianu suma de 92 028,70 lei, în vederea reparării prejudiciului material (compus din salariul neachitat şi coeficientul de inflaţie a salariului în sumă de 77 028,70 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul dosarului penal în sumă de 15 000 lei) şi suma de 80 000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. -S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Ion Bordeianu cheltuielile de judecată în sumă de 4 016 lei. -În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 30 mai 2014, Bordeianu Ion a declarat recurs, solicitînd casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 03 octombrie 2013, în partea ce ţine de cuantumul prejudiciului material şi moral dispus spre încasare, inclusiv şi a mărimii cheltuielilor de asistenţă juridică dispusă spre încasare, cu pronunţarea unei noi hotărîri pe aceste capete de cerere, prin care cerinţele înaintate în acest sens să fie admise integral. În motivarea recursului recurentul Bordeianu Ion, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, a indicat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanţele judecătoreşti. La 04 iunie 2014, Ministerul Finanţelor RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 în sensul diminuării prejudiciului moral în limitele rezonabile.

În motivarea recursului recurentul Ministerul Finanţelor RM a indicat că deşi nu neagă faptul că persoanele care au devenit victime ale unor erori de investigaţie în procesul penal urmează să li se plătească o compensaţie, însă legislaţia în vigoare nu prevede cuantumul despăgubirii prejudiciului moral. Menţionează că, reclamantul a beneficiat de prezumţia nevinovăţiei, garantată de Constituţia RM, astfel statutul juridic al reclamantului nu a suferit careva schimbări, iar imaginea lui nu a fost afectată. Tot la 04 iunie 2014, Procuratura Generală RM a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului Procuratura Generală RM a menţionat că cerinţa fundamentală faţă de despăgubirea prejudiciului moral este că instanţa de judecată va determina despăgubirea care acordă o satisfacţie echitabilă reclamantului, luînd în consideraţie circumstanţele relevante ale pricinii. Consideră recurentul că instanţa la emiterea deciziei nu a motivat prin ce sa manifestat fiecare criteriu în speţa dată. Astfel, menţionează recurentul că instanţa de apel a încasat o sumă exagerată cu titlu de prejudiciu moral 80 000 lei, menţionînd că în această parte au fost aplicate eronat normele de drept material. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 07.04.2014 (f.d. 229), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către recurenţi, recursurile se consideră declarate în termen. La 05 august 2014, Bordeianu Ion a prezentat referinţă pe marginea recursurilor declarate de Ministerul Finanţelor RM şi Procuratura Generală RM, solicitînd respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate. Examinînd cererile de recurs în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Bordeianu Ion, Ministerul Finanţelor RM şi Procuratura Generală RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate.

Colegiul menționează că recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Bordeianu Ion, Ministerul Finanţelor RM şi Procuratura Generală RM ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Bordeianu Ion, Ministerul Finanţelor RM, Procuratura Generală RM se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă