2ra-2732/14 — Repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată și obligarea prezentării scuzelor oficiale

Prima instanţă, Jud. Buiucani mun. Chişinău: Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-2732/14 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: jud. N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Dumitru Mardari Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, împotriva Ministerului Justiţiei al RM şi intervenientului accesoriu Inspectoratul General al Poliţiei cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi ale procuraturii, şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 27 iunie 2013, Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, (în baza mandatului seria MA nr. 0250656 din 21 ianuarie 2013), a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM şi intervenientului accesoriu Inspectoratul General al Poliţiei cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi ale procuraturii, şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reprezentantul reclamantului Zubcov Alexandru – Radu Dumneanu, a indicat că la 21 octombrie 2009, în regiunea s. Chetrosu, r-l Anenii Noi a fost stopat microbusul de model Wolksvagen LT n/î CŞ AJ 150, aparţinînd lui Ignatov Fiodor, care transporta bunuri în asortiment ce aparţineau lui Zubcov Alexandru.

Invocă reprezentantul reclamantului că de către reprezentantul organului de urmărire penală al Comisariatului de poliţie al r-l Anenii Noi – Gh. Furdui, încălcînd în mod flagrant prevederile art. 125-131 CPP, în lipsa ordonanţei motivate ale organului de urmărire penală, au fost ridicate bunuri care aparţineau lui Zubcov Alexandru, căruia nici nu i-a fost eliberată o copie de pe procesul-verbal al acţiunii respective. Menţionează Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, că valoarea totală a bunurilor materiale ridicate de către reprezentanţii organului de urmărire penală a Comisariatului de poliţie al r-l Anenii Noi de la reclamant, a fost în sumă de 519 525 lei.

Declară reprezentantul reclamantului că la 27 noiembrie 2009, de către reprezentantul organului de urmărire penală al Comisariatului de poliţie al r-l Anenii Noi – Ana Zosina, a fost intentată urmărirea penală în privinţa lui Zubcov Alexandru în temeiul art. 248 alin. (5) lit. b) şi lit. d) Cod penal, fără a fi indicat în partea dispozitivă a ordonanţei pe care fapt este pornită urmărirea penală, timpul şi locul săvîrşirii presupusei infracţiuni.

1 Afirmă Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, că drept temei de pornire a urmăririi penale a servit raportul de autosesizare potrivit căruia precum că la 21 octombrie 2009, aproximativ pe la ora 12.30, în regiunea Chetrosu, r-l Anenii Noi a fost stopat pentru verificare microbusul de model Wolksvagen LT n/î CŞ AJ 150, ce aparţinea lui Ignatov Fiodor, care transporta bunuri în asortiment în valoare de 519 525 lei, despre care s-a indicat că există o bănuială rezonabilă că au fost trecute peste frontiera vamală a RM, eludîndu-se control vamal prin nedeclarare în documentele de trecere a frontierei. Indică reprezentantul reclamantului că prin ordonanţa de recunoaştere şi ataşare a corpurilor delicte la dosarul penal din 07 decembrie 2009, emisă de ofiţerul de urmărire penală Ana Zosina, s-a dispus păstrarea bunurilor ce aparţineau lui Zubcov Alexandru în camera de păstrare a Comisariatului de poliţie al r-l Anenii Noi.

Prin ordonanţa din 17 decembrie 2009, ofiţerului de urmărire penală al Comisariatului de poliţie r-l Anenii Noi, Zubcov Alexandru a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) şi lit. d) Cod penal. Iar, prin ordonanţa din 22 august 2010, procurorul în Procuratura r-l Anenii Noi – L. Calion a dispus încetarea urmăririi penale din motivul lipsei în acţiunile lui Zubcov Alexandru a elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, deoarece este contravenţie prevăzută de art. 265 Cod contravenţional. Afirmă Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, că despre încetarea urmării penale în privinţa sa reclamantul nu a fost informat, precum şi, încetînd procesul penal, procurorul nu a dispus restituirea bunurilor ridicate de la Zubcov Alexandru.

Menţionează reprezentantul reclamantului că abia la 17 decembrie 2012, procurorul din Procuratura r-l Anenii Noi – Natalia Livadaru, a emis ordonanţa de restituire a corpurilor delicte, care puteau fi ridicate la 21 ianuarie 2013. Astfel, declară reprezentantul reclamantului că Procuratura r-l Anenii Noi şi Comisariatul de poliţie al r-l Anenii Noi, al cărui succesor în drepturi este Inspectoratul General al Poliţiei, s-au aflat în întîrziere de executare a obligaţiilor de restituire a bunurilor lui Zubcov Alexandru în valoare a de 519 525 lei, pentru o perioadă de 881 de zile de la 22 august 2010, cînd s-a dispus încetarea urmăririi penale, - pînă la 21 ianuarie 2013 data posibilii ridicări a bunurilor.

Indică reprezentantul reclamantului că Zubcov Alexandru, prezentîndu-se la Comisariatul de poliţie r-l Anenii Noi pentru a-şi primi bunurile ridicate de reprezentanţii organului de urmărire penală, a depistat că marfa nu corespunde cantităţii şi calităţii bunurilor ridicate de la el, datorită condiţiilor necorespunzătoare pentru păstrarea bunurilor, prezenţa mucegaiului şi lipsa unei ventilări corespunzătoare a încăperilor în care au fost depozitate bunurile respective a scăzut semnificativ din valoarea lor. Invocă Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, că potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 360 din 04 martie 2013 întocmit de Centrul Naţional de Expertiză Judiciară, s-a stabilit că valoarea totală a lotului de marfă, care urmează a fi restituită lui Zubcov Alexandru, care se păstrau în camera de păstrare a corpurilor delicte a Comisariatului de poliţie r-l Anenii Noi, era în sumă de 243 701 lei.

Ulterior, prin raportul de constatare nr. 876 din 28 mai 2013 întocmit de expertul merceolog, s-a constatat că valoarea mărfii care a fost restituită lui Zubcov Alexandru este de 192 235,7 lei, restul mărfii avînd termenul expirat de utilizare, lipsa acestora sau deteriorare lor, care erau imposibil de a fi utilizate.

Consideră reprezentantul reclamantului că prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi a procuraturii manifestate prin tragerea ilegală la răspunderea penală, neinformarea despre încetarea urmării penale şi nerestituirea la momentul încetării urmăririi penale a bunurilor ridicate abuziv de la Zubcov Alexandru, prin prisma Legii privind modul de 2 reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998, i-a fost cauzat ultimului prejudiciu material pe care îl estimează în valoare de 327 289,3 lei ce constituie diferenţa dintre valoarea bunurilor ridicate la 21 octombrie 2009 – 519 525 lei şi valoarea bunurilor primite la 17 mai 2013 – 192 235,7 lei şi prejudiciul moral pe care îl estimează în valoare de 50 000 lei.

Cere Radu Dumneanu, acţionînd în interesele Zubcov Alexandru, să fie încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei al RM în beneficiul lui Zubcov Alexandru prejudiciul material în mărime de 327 289,3 lei, prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2013, acţiunea civilă a fost integral respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2013. La 10 iulie 2014, Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, (în baza mandatului seria MA nr.0460039 din 09 iulie 2014), a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului casarea atît a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, cît şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie integral admisă. În motivarea recursului, Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, a indicat că nu este de acord cu deciziile instanţelor de judecată, deoarece concluziile acestora vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fapt ce a adus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricini rezultă că copia deciziei contestate a fost primită de reprezentantul recurentului la 22 mai 2014, fapt ce se confirmă prin semnătura acestuia aplicată în recipisă (f.d. 144). Astfel, instanţa de recurs consideră că Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen (f.d. 147). La 14 august 2014, Inspectoratul General al Poliţiei, concomitent, la 15 august 2014, Ministerul Justiţiei al RM au depus referinţe prin care a cerut respingerea recursului declarat de Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2013, pe care le consideră întemeiate şi legale (f.d. 158, 166). Potrivit art. 431 alin. (2) CPC, asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4) şi alin. (5) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 3 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Conform art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult decît atît, argumentele invocate în recurs constituind o reproducere a celor indicate în cererea de chemare în judecată şi cea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Reieşind din prevederile art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar şi nu temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell c. Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd recursul declarat de către Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Precum şi, prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „… art.6 §1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei deciziei prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe 4 dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebai şi alţii c. Franţei, Comisiei Europene a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995 nr. 26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440, art. art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Radu Dumneanu, acţionînd în interesele lui Zubcov Alexandru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Vera Macinskaia 5