2ra-873/14 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură şi instanţele judecătoreşti

prima instanţă: M.Buşuleac nr.2ra-873/14 instanţa de apel: G.Eni, G.Vavrin, V.Movilă ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, şi Serghei Leviţchi, reprezentat de avocatul Svetlana Moraru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Leviţchi împotriva Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor şi Consiliului raional Cahul cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură şi instanţele judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 05 noiembrie 2013, prin care au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi intervenientul accesoriu Procuratura Generală şi modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 05 februarie 2013, c o n s t a t ă La 25 octombrie 2011 Serghei Leviţchi, reprezentat de avocatul Svetlana Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură şi instanţele judecătoreşti.

Ulterior, la 14 decembrie 2012 Serghei Leviţchi, reprezentat de avocatul Svetlana Moraru, a depus cerere suplimentară de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi Direcţiei Finanţe al Consiliului raional Cahul în temeiul legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr.96 din 03 mai 2012, solicitînd încasarea prejudiciului moral în sumă de 700 000 lei şi prejudiciului material în sumă de 54 281,16 lei, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi instanţa de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că, prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 27 februarie 2009, reclamantul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art.145 alin.(3) lit.a), h) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa detenţiei pe viaţă, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis, termenul de executare fiind calculat din 05 iulie 2008. Menţionează că prin decizia Curţii de Apel Comrat din 13 ianuarie 2010, a fost achitat în baza art.145 alin.(3) lit.a), h) Cod penal, din motivul nesăvîrşirii faptei de către el. Prin aceeaşi decizie a fost casată măsura preventivă, arestul preventiv şi a fost eliberat de sub arest în sala de şedinţă. Prin decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie din 15 iunie 2011 a fost respins recursul ordinar declarat de către Procurorul Procuraturi UTA Găgăuzia împotriva decizie Curţii de Apel Comrat din 13 ianuarie 2010 ca inadmisibil, fiind menţinute hotărîrile atacate.

Susţine că s-a aflat în stare de detenţie de la 05 iulie 2008 pînă la 13 ianuarie 2010, iar de către organele de urmărire penală, procuratură şi Judecătoria Cahul a fost arestat ilegal, a fost tărăgănată neîntemeiat cercetarea şi examinarea cauzei penale, fiindu-i astfel cauzat un prejudiciu moral prin arestarea şi tragerea fără temei la răspundere penală. Afirmă că, faptul dat i-a cauzat suferinţe sufleteşti, a fost izolat de prietenă cu care intenţiona să întemeieze o familie, rude. Un timp îndelungat n-a fost îndreptăţit în faţa societăţii, rudelor, prietenilor, iar aceasta s-a agravat şi mai mult, cînd la 8 iulie 2008, procurorul în Procuratura raionului Cahul l-a pus sub învinuire de comiterea infracţiunii prevăzute de art.145 alin.(3) lit.a), h) Cod penal, la programul de ştiri „Mesager” al Televiziunii Moldova 1 a fost difuzată informaţia precum că reclamantul a recunoscut vina la momentul înaintării învinuirii.

Această informaţie a fost însoţită de cadre ce îl prezentau în celula izolatorului de detenţie privată a Comisariatului raional de Poliţie Cahul. Menţionează că de fapt pe tot parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, niciodată nu a recunoscut vinovăţia în săvîrşirea infracţiunii în cauză. Această dezinformare i-a adus grave suferinţe sufleteşti şi i-a lezat grav imaginea pe întreg teritoriul ţării. Prejudiciul moral suferit îl estimează la suma de 700 000 lei. Totodată susţine că, fiind în stare de arest, nu a activat în cîmpul muncii, prin care i s-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 54 281,16 lei. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 24 ianuarie 2012 a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 05 februarie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Serghei Leviţchi prejudiciul moral în sumă de 150 000 lei. În rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 05 noiembrie 2013 au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi intervenientul accesoriu Procuratura Generală, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 05 februarie 2013 în partea prejudiciului moral prin micşorarea cuantumului acestuia de la suma de 150 000 lei la suma de 100 000 lei. În rest a fost menţinută hotărîrea primei instanţe. La 17 ianuarie 2014 Procuratura Generală a depus recurs împotriva decizie Curţii de Apel Cahul din 05 noiembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral prin diminuarea acestuia în limitele rezonabile.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece la emiterea acesteia au fost aplicate şi interpretate eronat normelor de drept material şi anume nu a fost aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum şi a fost interpretată eronat legea. La 23 ianuarie 2014 Ministerul Justiţiei a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 05 noiembrie 2013, solicitînd admiterea recursului şi modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării sumei acordate. În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, şi a apreciat probele arbitrar. La 11 februarie 2014 Serghei Leviţchi reprezentat de avocatul Svetlana Moraru a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 05 noiembrie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel. Studiind temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarat sunt inadmisibile. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală şi Serghei Leviţchi reprezentat de către avocatul Svetlana Moraru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală şi Serghei Leviţchi reprezentat de către avocatul Svetlana Moraru în esenţa lor, sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală şi Serghei Leviţchi reprezentat de către avocatul Svetlana Moraru ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală şi Serghei Leviţchi reprezentat de către avocatul Svetlana Moraru se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat