2ra-1938/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti.

Dosarul nr. 2ra-1938/15 Prima instanţă: N. Veleva Instanţa de apel: G. Eni, T. Dimitriadi şi V. Movilă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Oleg Sternioală şi Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Babanuţa (Barbulat) Mariana către Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, prin care apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei au fost admise, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014. ACONSTATAT: La 09 ianuarie 2014 Babanuţă (Barbulat) Mariana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că dînsa a fost recunoscută în calitate de bănuită, învinuită şi inculpată în comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 27, 195 alin.(2) şi art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal. Babanuţă (Barbulat) Mariana menţionează că prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2007 a fost achitată pentru comiterea infracţiunii prevăzute la art. 361 alin.(2) lit. b), d) la art.195 alin. (2) Cod penal. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 25 februarie 2010, a fost menţinută sentinţa primei instanţe, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 iunie 2011 a fost respins recursul procurorului şi a fost menţinută decizia instanţei de apel. 1 Consideră reclamanta că din dosarul penal este evident că durata urmăririi penale şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată a fost exagerată, fiind tergiversat în mod abuziv.

Specifică Babanuţă (Barbulat) Mariana că urmărirea penală a fost începută odată cu emiterea rezoluţiei de pornire a urmăririi penale din 01 mai 2005 şi a fost prelungită de nenumărate ori pînă la 11 martie 2006. Reclamanta precizează că examinarea cauzei în instanţa de judecată a început la 12 decembrie 2005 şi s-a finisat la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei de achitare, care a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie la 07 iunie 2011. Durata examinării cauzei în instanţa de judecată a fost exagerată, întrucît pentru a constata nevinovăţia sa, instanţele au avut nevoie de mai mult de 5 ani. Complexitatea cauzei penale este reprezentată de cele 14 volume care constituiau un singur dosar penal, pornit pe două infracţiuni distincte, deosebit de gravă în baza art.195 alin. (2) Cod Penal şi mai puţin gravă în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal.

Infracţiunile respective i-au fost imputate a fi comise în participaţie cu alte 2 persoane, iar în dosar figurau circa 47 de martori. Complexitatea cazului a fost determinată şi de caracterul prelungit al fracţiunii imputate, ea fiind învinuită de însuşirea ilegală a bunului imobil. Consideră reclamanta că informaţia despre comiterea de către ea a infracţiunilor enunţate, a avut o rezonanţă socială sporită. Pe parcursul procesului penal, o bună parte a locuitorilor oraşului au aflat despre implicarea reclamantei în comiterea infracţiunilor incriminate. Datorită acestui fapt vestea despre figurarea sa în acest dosar penal a avut o rezonanţă şi un impact negativ asupra reputaţiei sale morale şi profesionale.

Menţionează Babanuţă (Barbulat) Mariana că pe parcursul urmăririi penale şi a procesului de judecată, i-au fost lezate un şir de drepturi fundamentale şi constituţionale, patrimoniale şi nepatrimoniale, recunoscute la nivel internaţional ca fiind inerente oricărei persoane într-un stat de drept democratic. Dreptul la onoare, demnitate şi reputaţie profesională i-a fost lezat prin percheziţia în prezenţa copilului său minor la începutul urmării penale. La domiciliul, s-au prezentat reprezentanţii OUP, care în mod grosolan au efectuat percheziţie, fiind prezenţi soţul şi copilul minor, rămînînd în ochii lor pecetea unui infractor. Prin urmare, nici o sentinţă de achitare nu poate remedia memoria şi încrederea copilului, care a rămas profund traumat psihologic de cele văzute.

Reclamanta consideră că dreptul la inviolabilitatea domiciliului a fost lezat prin percheziţia la domiciliu din 09 august 2005, dispusă prin încheierea judecătorului de instrucţie din 08 august 2005, în cadrul cărora au fost ridicate mai multe acte care nu aveau nici o tangenţă cu obiectul urmăririi penale, prin ce din nou s-a încălcat art. 8 al CEDO. I s-a încălcat dreptul la familie - drept fundamental reglementat atît de Constituţia Republicii Moldova, cît şi de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ş.a., familia fiind recunoscută ca celula de bază a societăţii şi protejată în orice stat democratic. Prin urmare, în împrejurările în care ea a fost etichetată ca fiind o infractoare, familia sa a pierdut încrederea în ea.

O perioadă considerabilă de timp copilul a devenit izolat şi nu 2 vroia să comunice cu ea şi această carenţă a sistemului judiciar al Republicii Moldova nu poate fi reparată cu nimic. După cum rezultă din complexitatea dosarului penal şi multitudinea încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului, suferinţele psihice suportate pe tot parcursul procesului penal, sunt enorme. Precizează reclamanta că avînd în vedere că dosarul ei se examina de două organe de drept (CCCEC şi Procuratura), numărul de audieri, acte procesuale, acţiuni procesuale, percheziţii, confruntări, expertize, a fost duble. Gradul suferinţelor psihice suportate în cadrul calvarului ce a durat mai mult de 5 ani nu poate fi descris prin cuvinte.

Niciodată nu va mai fi în stare să uite de această etapă groaznică a vieţii sale, care a lăsat o pată neagră atît în conştiinţa sa, cît şi a apropiaţilor săi. Solicită reclamanta Babanuţă (Barbulat) Mariana încasarea din bugetul de stat în beneficiul său a sumei de 1.000.000 lei şi a cheltuielilor de judecată, în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 ianuarie 2014 în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor (f.d. 49). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, acţiunea înaintată de Babanuţa (Barbulat) Mariana a fost admisă parţial.

S-a dispus încasarea din Bugetul de Stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Babanuţa (Barbulat) Mariana, prejudiciu moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţei judecătoreşti, în mărime de 10.000 lei. A fost obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise în numele statului Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale, în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului. A fost respinse pretenţiile reclamantei Babanuţa (Barbulat) Mariana cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Justiţie, Ministerul Finanţelor.

A fost modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, prin excluderea sintagmei „în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului”, fiind obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise, în numele statului, Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale. În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, a fost menţinută. La 21 mai 2015 Procuratura Generală, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri. La 05 iunie 2015 Procuratura generală a depus recurs suplimentar.

În motivarea recursului Procuratura Generală a invocat faptul că instanţele de judecată au aplicat eronat normele de drept material în partea ce ţine de obligarea Procurorului general de a cere scuze public. 3 La 24 iunie 2015 Ministerul Finaţelor şi la 08 iulie 2015 Ministerul Justiţiei au contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursurilor Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei au indicat că atît, decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt neîntemeiate, deoarece au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 20 mai 2015 (f.d. 236), fiind recepţionată de către recurenţi la 26 mai 2015 (f.d. 239-241, vol. I). Prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursurile au fost declarate în termen. La 03 iulie 2015 şi la 14 iunie 2015 în adresa intimaţilor, au fost expediate copiile recursurilor declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursurilor, în adresa Curţii Supreme de Justiţie nu a parvenit referinţa prin care intimaţii Babanuţa (Barbulat) Mariana, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor să-şi expună poziţia faţă de temeiurile recursurilor.

La 15 iulie 2015 Procuratura Generală a depus referinţă la recursul declarat de Ministerul Finanţelor, prin care a solicitat admiterea acestuia. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, sunt inadmisibile. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. 4 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Ion Corolevschi 5