2ra-1643/15 — Încasarea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanței judecătorești

Prima instanţă: Mihail Diaconu 2ra-1643/15 Instanţa de apel: Victor Pruteanu, Popova Ludmila, Gavriliţa Ana. ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanţelor RM şi Ministerul Justiţiei RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Organ Elena împotriva Ministerului Justiţiei RM şi Ministerului Finanţelor RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţei de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, prin care s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor RM, Ministerul Justiţiei RM şi Procuratura Generală RM, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 20.10.2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Organ Elena împotriva Ministerului Justiţiei RM şi Ministerului Finanţelor RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţei de judecată, c o n s t a t ă: La 27 iunie 2014, Organ Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei RM şi Ministerului Finanţelor RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţei de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, este avocat şi deţine licenţa de exercitare a profesiei din 26.01.2010. În executarea atribuţiilor de avocat acordă asistenţă juridică la peste 180 de persoane fizice-creditori, în cadrul dosarului de insolvabilitate a SA „Locuinţe pentru toţi". În afară de acest dosar în procedura reclamantei sunt o mulţime de alte cauze a diferitor clienţi, rezidenţi şi nerezidenţi al Republicii Moldova. Pe data de 22.11.2013, în ziua onomastică, a reclamantei, în jurul orei 8.30 - 9.30, a fost telefonată din oficiu, în legătură cu faptul, că un grup operativ, format din procurori din Procuratura Rîşcani şi poliţişti, colaboratori din sectorul de poliţie Rîşcani, au venit pentru efectuarea percheziţiei la biroul ei.

Peste aproximativ 40 minute, ea a sosit în oficiu unde locotenentul major de poliţie în IP Rîşcani al mun. Chişinău V. Stoian i-a înmânat încheierea din 20.11.2013, privind efectuarea percheziţiei în oficiul avocatului, autorizată, la demersul Procurorului Nicu Şendrea, de Judecătorul de instrucţie din Judecătoria Rîşcani Gh Morozan. A mai menţionat, că la acel moment oficiul ei era plin de prieteni, clienţi care veneau să o felicite cu ziua de naştere şi toţi colaboratorii cabinetului. Având încheierea instanţei de judecată, ea le-a explicat persoanelor, care au venit să efectueze percheziţia în oficiul, că acţiunile lor sunt ilegale însă având o încheiere judecătorească nu s-a opus acţiunilor lor.

În urma percheziţie din oficiul său au fost ridicate acte şi întocmit procesul-verbal de perchiziţiei. Perchiziţia s-a petrecut în prezenţa colaboratorilor cabinetului de avocaţi, care au fost şocaţi şi speriaţi de comportamentul persoanelor autorizate în vederea efectuării perchiziţiei precum şi în prezenţa clienţilor şi prietenilor, care veneau să o felicite cu ziua de naştere şi care erau foarte surprinşi de ceia ce se petrecea în oficiul reclamantei. Pe data de 24.11.2013, ea a contestat încheierea Judecătoriei Rîşcani din 20.11.13 privind autorizarea perchiziţiei, la Curtea de Apel Chişinău. Pe data de 17.12.13 Curtea de Apel Chişinău a admis recursul declarat de reclamantă, a casat încheierea Judecătoriei Rîşcani din 20.11.13.

a rejudecat cauza şi a emis o hotărâre nouă prin care a respins demersul procurorului privind autorizarea efectuării percheziţiei la oficiul avocatului Elena Organ ca nefondat. Ulterior ea s-a adresat către procurorul N. Şendrea şi procurorul ierarhic superior cu o cerere de restituire a documentelor ridicate din oficiu şi în urma acţiunilor ilegale ale acestora să i se aducă oficial scuze pentru acţiunile ilegale ale procuraturii şi poliţiei. Un răspuns la cererea sa nu a primit. De asemenea a solicitat de la Colegiul disciplinar al procurorilor atragerea la răspundere disciplinară a procurorilor vizaţi pentru acţiunile lor. Şi la acest demers nu a primit un răspuns.

Toate încercările ei de a primi o simplă scrisoare de scuze, referitor la acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, procuratură şi judecătoreşti nu s-au soldat cu nimic, însă au intensificat şi mai mult opinia sa, că omul nu înseamnă nimic în societatea noastră care se pretinde a fi o societate de drept. În temeiul încheierii anulate a fost ordonată percheziţia în oficiul reclamantei în care se păstrează dosarele clienţilor. Prin efectuarea percheziţiei s-a efectuat o ingerinţă în „viata privată", „corespondenţă" şi în dreptul la respectarea domiciliului. Autorizarea percheziţiei la oficiul avocatei a fost o măsură întreprinsă de instanţa de judecată la comanda Procurorului sec. Rîşcani Eugen Jomir şi a procurorului Nicu Şendrea, cu scopul de a intimida, defăima, discredita şi de a o speria, în legătură cu activitatea ei profesională.

Despre acest fapt, vorbeşte clar, timpul şi modalitatea de efectuare a perchiziţiei, data de 22.11.13. Perchiziţia a fost ordonată pe data de 20.11.13. Din data de 20 şi până pe data de 22 au existat două zile lucrătoare depline, însă perchiziţia a avut loc exact în ziua de naştere a reclamantei. Acest procedeu a fost efectuat nu în zădar, dar cu scopul de a atenta la reputaţia profesională a reclamantei, la lezarea onoarei şi demnităţii sale precum şi la destabilizarea stării sale psihice. Colaboratorii organele de urmărire penală au ştiut foarte bine, că în ziua în care au efectuat perchiziţia în biroul ei, vor fi mulţi oameni. În realitate aşa şi a fost - clienţi străini veniţi să o felicite, prieteni şi colegi de breaslă.

Solicită reclamanta repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.1-3). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 octombrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Organ Elena împotriva Ministerului Justiţiei RM şi Ministerului Finanţelor RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM privind repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţei de judecată a fost admisă parţial, dispunîndu-se a se încasa de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, în beneficiul Elenei Organ suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acţiunile organului de urmărire penală.

În rest pretenţiile din cerere s-au respins ca fiind neîntemeiate(f.d.69-71). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei al RM, Ministerul Finanţelor al RM şi Procuratura Generală al RM, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 octombrie 2014(f.d.107-110). La 14 mai 2015, Ministerul Finanţelor al RM, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 octombrie 2014 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a pretenţiilor faţă de Ministerul Finanţelor.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este deacord cu hotărîrea instanţei de fond şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, iar decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii, precum şi cu aprecierea arbitrară a probelor(f.d.113-114). La 26 iunie 2015,Ministerul Justiţiei al RM, a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, şi hotărîrei primei instanţe cu emiterea unei hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a indicat că atît hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din data de 20 octombrie 2014, cît şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu interpretarea eronată a legii, cu încălcări esenţiale ale normelor de drept material şi procedural, precum şi cu aprecierea arbitrară a probelor(f.d.125-130).

La data de 10.06.2015, de către Procuratura Generală al RM, a fost depusă referinţă indicînd că sunt de acord cu menţiunea Ministerului Justiţiei referitor la faptul că instanţele judecătoreşti nu au luat în consideraţie principiul reparării rezonabile a daunei morale, iar prin dovezile acceptate de instanţa de fond, reclamantul nu a confirmat că a existat un prejudiciu moral, cît şi material ca atare, instanţele bazîndu-se exclusiv pe susţinerile reclamantului şi pe aprecieri pur subiective imposibil de controlat judiciar. Astfel poziţia Procuraturii Generale se ajustează cu poziţia Ministerului Justiţiei şi solicită admiterea cererii de recurs.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei RM şi Ministerul Finanţelor RM , nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia ca nefondate şi emise cu interpretarea eronată a legii, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei RM şi Ministerul Finanţelor RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la netemeinicia deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei RM şi Ministerul Finanţelor RM, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarat de către Ministerul Justiţiei RM şi Ministerul Finanţelor RM. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas