2ra-2892/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmarire penala, procuraturii si instantelor judecatoresti

Dosar 2ra-2892/15 Prima instanță: Judecătoria Cahul, Judecător – N. Veleva Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul: Judecători – G. Eni, T. Dimitriadi,V.

Movilă ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președinte, Judecător Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat), în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mariana Babanuța (Barbulat) împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015, prin care au fost admise apelurile declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor şi s-a modificat hotărârea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, CONSTATĂ : La 09 ianuarie 2014 Mariana Babanuţa (Barbulat) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale, privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti.

(f.d.1-5, vol.I) În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în privinţa acesteia a fost pornită o cauză penală pe semnele componentelor de infracţiune prevăzute la art. 27, 195 alin.(2) şi art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal. Prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 07 decembrie 2007 a fost achitată. Sentinţa primei instanţe a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 25 februarie 2010 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 iunie 2011. În opinia reclamantei, durata urmăririi penale şi examinării cauzei penale în instanţa de judecată a fost exagerată, fiind tergiversată în mod abuziv.

Urmărirea penală a început odată cu emiterea rezoluţiei de pornire a urmăririi penale din 01 mai 2005 şi a fost prelungită de nenumărate ori pînă la 11 martie 2006. Examinarea cauzei în instanţa de judecată a început la 12 decembrie 2005 şi s-a finisat la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei de achitare la 07 iunie 2011. Durata examinării cauzei în instanţa de judecată a fost excesivă, întrucît pentru a constata 1 nevinovăţia sa instanţele au avut nevoie de mai mult de 5 ani. Complexitatea cauzei penale este reprezentată de cele 14 volume, care constituiau un singur dosar penal, pornit pe două infracţiuni distincte, deosebit de gravă în baza art.195 alin. (2) Cod Penal şi mai puţin gravă în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal.

Infracţiunile respective i-au fost imputate a fi comise în participaţie cu alte 2 persoane, iar în dosar figurau circa 47 de martori. Complexitatea cazului a fost determinată şi de caracterul prelungit al infracţiunii imputate, ea fiind învinuită de însuşirea ilegală a bunului imobil. Dreptul la inviolabilitatea domiciliului a fost lezat prin percheziţia la domiciliu din 09 august 2005, dispusă prin încheierea judecătorului de instrucţie din 08 august 2005, în cadrul căreia au fost ridicate mai multe acte, care nu aveau nici o tangenţă cu obiectul urmăririi penale, prin ce din nou s-a încălcat art. 8 al CEDO. I s-a încălcat dreptul la familie - drept fundamental reglementat atît de Constituţia Republicii Moldova, cît şi de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ş.a., familia fiind recunoscută ca celula de bază a societăţii şi protejată în orice stat democratic.

Prin urmare, în împrejurările în care ea a fost etichetată ca fiind o infractoare, familia sa a pierdut încrederea în ea. O perioadă considerabilă de timp copilul a devenit izolat şi nu vroia să comunice cu ea şi această carenţă a sistemului judiciar al Republicii Moldova nu poate fi reparată cu nimic. Reclamanta a solicitat încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei, prezentarea de scuze oficiale scrise de către Procuratura Generală în numele statului în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 ianuarie 2014 în proces a fost introdus în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor (f.d.

49, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014 acţiunea înaintată de Mariana Babanuţa (Barbulat) a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea din Bugetul de Stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul Marianei Babanuţa (Barbulat) a prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţei judecătoreşti, în mărime de 10.000 lei. A fost obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise în numele statului Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale, în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului. Au fost respinse pretenţiile reclamantei Babanuţa (Barbulat) Mariana cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiate.

(f.d.160, vol.I) Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, la 29 octombrie 2014 Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor au contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea reclamantei să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d.163, 166, vol.I) La 17 noiembrie 2014 Mariana Babanuţa (Barbulat) a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, solicitînd modificarea soluţiei primei instanţe în partea cuantumului prejudiciului moral încasat. (f.d.185- 186, vol.I) 2 Cu apel a contestat hotărîrea primei instanţe la 18 noiembrie 2014 şi Procuratura Generală, solicitînd repunerea în termen a apelului, casarea actului de dispoziţie al Judecătoriei Cahul cu emiterea unei noi soluţii, prin care acţiunea Marianei Babanuţa (Barbulat) să fie respinsă ca neîntemeiată.

(f.d.183, vol. I) Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015 a fost restituită cererea de apel depusă de Mariana Babanuţa (Barbulat) împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014. (f.d.224-225, vol.I) Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor. A fost modificată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, prin excluderea sintagmei „în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului”, fiind obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise, în numele statului, Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale.

În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, a fost menţinută. (f.ld.228-233, vol.I) Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, Procuratura Generală a declarat recurs, solicitînd casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea obligării Procurorului General să prezinte scuze oficiale scrise, în numele statului, pentru supunerea neîntemeiată a reclamantei urmăririi penale. (f.d.3-4, vol.II) La 24 iunie 2015 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva actului de dispoziţie al instanţei de apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea reclamantei să fie respinsă ca neîntemeiată.

(f.d.8-10, vol.II) Ministerul Justiţiei la 08 iulie 2015 a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, solicitînd cu titlu principal, casarea acestora cu emiterea unei noi soluţii, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă şi cu titlu subsidiar să fie modificate actele de dsispoziţie ale instanţelor de judecată în vederea diminuării cuantumului prejudiciului moral încasat. (f.d.16-19, vol.II) Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 septembrie 2015 recursurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției s-au considerat inadmisibile.

(f.d.40-45, vol.II) La 31 iulie 2015 avocatul Maxim Tudorov, în interesele Marianei Babanuța (Barbulat), a declarat recurs împotriva deciziei şi încheierii Curții de Apel Cahul din 26 martie 2015. (f.d.29-31, vol.II) În motivarea recursului a invocat că cauza s-a examinat în lipsa acesteia, nefiind citată legal despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei de judecată. Suplimentar, a indicat că a luat cunoștință cu decizia instanței de apel prin vizualizarea portalului instanțelor de judecată şi prin urmare consideră că termenul de declarare a recursului nu a fost omis. Verificînd admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Maxim Tudorov în interesele Marianei Babanuţa (Barbulat) instanţa de recurs reţine că prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, menţinută prin decizia Curţii 3 Supreme de Justiţie din 28 octombrie 2015 a fost restituit apelul declarat de către Mariana Babanuţa (Barbulat) pe motiv că nu a prezentat apelul motivat.

Astfel, Mariana Babanuţa (Barbulat) a omis calea de atac apelul. Prin prisma art. 429, alin. (4) CPC nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile în a căror pivinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel. Totodată, în acest sens urmează de precizat că persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanţei de apel, prin care i s-a înrăutăţit situaţia. În această circumstanţă instanţa de recurs se va limita doar la legalitatea deciziei în partea ce ţine de înrăutăţirea situaţiei.

La caz, instanţa de recurs remarcă că prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 au fost admise apelurile declarate de căte Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Procuraturii Generale cu modificarea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, prin excluderea sintagmei „în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului”, fiind obligat Procurorul General de a prezenta scuze oficiale scrise, în numele statului, Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale. În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2014, a fost menţinută.

Prin urmare, Colegiul va supune verificării decizia instanţei de apel numai în partea în care s-a modificat hotărîrea primei instanţe prin excluderea sintagmei „în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la reparare a prejudiciului” cu obligarea Procurorului General de a prezenta scuze oficiale scrise, în numele statului Marianei Babanuţa (Barbulat), pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău din 26 martie 2015 a fost recepționată de recurentă la 27 mai 2015. (f.d.237, vol.I) Cererea de recurs declarată la 28 iulie 2015, se consideră a fi depusă în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către avocatul Maxim Tudorov în interesele Marianei Babanuţa (Barbulat) nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speţă, completul de judecată menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Conform jurisprudenţei CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să 4 posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de către avocatul Maxim Tudorov în interesele Tatianei Babanuţa (Barbulat) asemenea aspecte nu se regăsesc.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Argumentul recurentei precum că litigiul a fost examinat în instanţa de apel în lipsa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, instanţa de recurs îl consideră neîntemeiat, ori instanţa de apel a expediat înştiinţarea despre examinarea cauzei la adresa indicată de recurentă, or. Cahul, str. N. Bălcescu, nr. 5, ap.5. Nerecepţionarea citaţiei de către recurentă nu poate fi imputată instanţei ca necitare legală.

Totodată, în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protecţia drepturilor sale de acces la justiţie (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Prin urmare, Mariana Babanuţa (Barbulat), care este cea interesată în soarta soluţionării prezentului litigiu, avînd calitatea de reclamant, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanţă, în speță prin informarea despre derularea examinării cauzei civile în instanţa de apel. Accesul la informaţia privind şedinţele de judecată nu este limitat pentru nimeni, informaţia fiind publică, plasată pe portalul instanţelor judecătoreşti.

La caz, instanța de recurs mai reține și art.56 alin. (3) Cod de procedură civilă, conform căruia participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării 5 obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către avocatul Maxim Tudorov în interesele Marianei Babanuţa (Barbulat), împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Mariana Babanuța (Barbulat) împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte Judecător Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 6