Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Admis parțial
Dosarul nr.
2ra-3696/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 decembrie 2013
Părțile
Coguteac Inga vs Ministerul Justiţiei
Pe scurt
Dreptul la repararea prejudiciului

2ra-3696/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: O. Cojocaru dosarul nr. 2ra-3696/13 instanţa de apel: I. Secrieru, Iu. Cotruţă, E. Clim DECIZIE 11 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Inga Coguteac reprezentată de către Victor Tănase, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ingăi Coguteac împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Inga Coguteac şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 18 martie 2013, c o n s t a t ă: La 10 ianuarie 2013, Inga Coguteac a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Inga Coguteac a indicat că la 03 octombrie 2011, a fost pornită cauza penală nr. 20111614067, pe motiv că a fost săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) din Codul penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu. La 23 noiembrie 2011, i-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuită, conform căreia ea a fost bănuită de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal.

Tot în acea zi, ea a fost audiată în calitate de bănuită, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de audiere a bănuitei din 23 noiembrie 2011. La 26 ianuarie 2012, ea a fost pusă sub învinuire de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal şi, anume, abuzul de serviciu, exprimat prin folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă acestea au cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice. La 31 mai 2012, a fost emisă ordonanţa privind încetarea urmăririi penale, conform căreia ea a fost scoasă de sub urmărire penală şi a fost încetată urmărirea penală pe cauza penală nr. 2011614067 din motivul că lipsesc semnele calificative ale infracţiunii.

Susţine că organul de urmărire penală în mod imprudent şi indiferent faţă de rezultatul anchetei, fără ca să verifice dacă într-adevăr existau careva probe pertinente în probarea faptului că ea a săvârşit infracţiunea, care i-a fost incriminată. În afară de aceasta, organul de urmărire penală pe parcursul perioadei 02 februarie 2012-02 martie 2012 a prelungit termenul urmăririi penale, fără o necesitate, fără ca să desfăşoare careva acţiuni procesuale în această perioadă. Totodată, organul de urmărire penală, contrar art. 279 alin. (1) CPP, a desfăşurat acţiuni procesuale începând cu luna iulie 2011, cu 5 luni pînă la pornirea urmăririi penale şi, anume, a luat explicaţii de la ea, de la Viorica Corghencea, Mihai Cumurciuc, etc., aceste persoane neavând nici o calitate procesuală pe dosarul penal.

Afirmă că în urma tragerii sale ilegale la răspundere penală, i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral. Invocă că timp de 191 zile, cît s-a efectuat urmărirea penală, ea s-a aflat într- o stare fizico-emotivă încordată, deoarece era gravidă. La sfârşitul lunii noiembrie 2011, ea, necătând la faptul că era gravidă în luna a 6, a fost nevoită să-şi angajeze un avocat, care să participe activ la demonstrarea nevinovăţiei sale, suportând cheltuieli în sumă de 6000 lei.

Mai invocă că pe parcursul urmăririi penale, ea, fiind gravidă şi în loc ca organul de urmărire penală să se deplaseze la domiciliul său, posibilitate prevăzută de art. 104 alin. (7) CPP pentru audierea ei, a fost nevoită să se deplaseze nemijlocit la sediul organului de urmărire penală, supunându-se condiţiilor climaterice nefavorabile din perioada lunilor noiembrie 2011-martie 2012. La fel, datorită acţiunilor organului de urmărire penală şi, anume, luarea explicaţiilor de la ea şi de la colegii săi de serviciu, intrarea forţată în cabinetul de serviciu în care activa, i s-a agravat starea sănătăţii. Menţionează că ancheta penală a durat 191 zile, timp în care ea a suferit o frică adâncă că va fi trasă la răspundere pentru o infracţiune nesăvîrşită, a suferit un stres în continuă creştere cauzat de acţiunile încete şi lipsite de profesionalism ale organelor de urmărire penală.

Susţine că în cadrul anchetei penale i-a fost lezată reputaţia profesională. În cadrul anchetei de serviciu desfăşurată ca consecinţă directă a anchetei penale, angajaţii din cadrul unităţii au efectuat o serie de acţiuni, care au adâncit starea de stres şi i-au creat o imagine extrem de negativă în cadrul colectivului. Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a sumei de 6000 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care constă din cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul cauzei penale şi a sumei de 69100 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 martie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către Inga Coguteac şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 04 septembrie 2013, Inga Coguteac reprezentată de către Victor Tănase a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. Recurenta Inga Coguteac reprezentată de către Victor Tănase, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătoreşti, deoarece au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material prin neaplicarea legii care trebuia aplicată şi prin interpretarea eronată a legii.

Menţionează că instanţele judecătoreşti eronat a interpretat prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr.1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, deoarece pentru o perioadă de 191 zile, recurenta a fost supusă în mod ilegal urmăririi penale, faptul dat nu poate fi contestat atît timp cît la materialele dosarului există ordonanţa de recunoaştere a recurentei în calitate de bănuită/învinuită şi ordonanţa de încetare a urmăririi penale în privinţa acesteia. Susţine că instanţele judecătoreşti nu au aplicat prevederile art. art. 6 lit. b), 7 lit. e) şi 11 alin. (1) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parţială a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr.1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 lit. b) din Legea menţionată, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Conform art. 1405 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. În temeiul dispoziţiilor legale citate se instituie obligaţia generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 03 octombrie 2011, prin ordonanţa reprezentantului organului de urmărire penală în persoana ofiţerului superior de urmărire penală al Biroului de urmărire penală al Comisariatului poliţiei transporturi Chişinău, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 327 alin. (1) din Codul penal, pe faptul abuzului de serviciu.

La 23 noiembrie 2011, prin ordonanţa reprezentantului organului de urmărire penală în persoana ofiţerului superior de urmărire penală al Biroului de urmărire penală al Comisariatului poliţiei transporturi Chişinău, Inga Coguteac a fost recunoscută în calitate de bănuită în cauza penală nr. 2011614067. Ulterior, prin ordonanţele procurorului în Procuratura de transport din 26 ianuarie 2012, Inga Coguteac a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal pentru faptul că, activând în funcţia de contabil-şef al Spitalului Clinic Central Staţia Chişinău şi folosind abuziv situaţia de serviciu, în interese personale şi contrar prevederilor art. 69 din Legea privind achiziţiile publice, a permis majorarea preţurilor la unele produse specificate în anexa contractului de achiziţie din 05 august 2009, încheiat între ÎI „Familia Negară” şi ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

Prin ordonanţa procurorului de transport din 02 martie 2012 a fost prelungit termenul de urmărire penală pînă la 02 aprilie 2012, iar prin ordonanţa procurorului de transport din 02 aprilie 2012 a fost prelungit termenul de urmărire penală pînă la 02 mai 2012. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Inga Coguteac a solicitat încasarea sumei de 6000 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care constă din cheltuielile de asistenţă juridică suportate în cadrul cauzei penale şi a sumei de 69100 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Instanţele judecătoreşti, fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, au ajuns la concluzia netemeiniciei acesteia. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţele judecătoreşti este greşită.

Conform art. 7 lit. e) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în cazurile menţionate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică.

Din materialele dosarului rezultă că la 26 noiembrie 2011, Inga Coguteac a achitat avocatului Victor Tănase suma de 6000 lei pentru acordarea asistenţei juridice în cadrul cauzei penale (f. d. 45). Ţinând cont de jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, care de nenumărate ori a reiterat că costurile şi cheltuielile se repară în cazul în care au fost necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite pretenţia recurentei cu privire la repararea prejudiciului material şi de a încasa din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ingăi Coguteac suma de 6000 lei, în vederea reparării prejudiciului material, care constă din cheltuielile de asistenţă juridică.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Or, conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Din materialele dosarului rezultă că în privinţa Ingăi Coguteac a fost începută o urmărire penală şi în cadrul acesteia, ultima a fost recunoscută în calitate de bănuită.

Ulterior, recurenta a fost pusă sub învinuire şi interogată în calitate de învinuit. Pe toată perioada efectuării urmăririi penale, recurenta, fiind însărcinată, a fost nevoită să se deplaseze la organul de urmărire penală, astfel, fiindu-i cauzate suferinţe sufleteşti şi psihice, ce s-au exprimat prin jignire, ruşine şi stare de discomfort. Mai mult ca atît, Inga Coguteac, activând în calitate de contabil şef al Spitalului Clinic Central Staţia Chişinău ÎS „Calea Ferată din Moldova”, i-a fost lezată reputaţia profesională. Totodată, instanţa de recurs reţine că împotriva recurentei nu au fost luate măsuri privative de libertate. Pe toată perioada cercetării penale, ea a beneficiat de toate drepturile civile şi de altă natură.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, având în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate, starea de stres şi frustrare cauzate recurentei, consideră necesar de a încasa din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 2000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, sumă care poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacţie persoanei vătămate, la caz recurentei Inga Coguteac.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea Ingăi Coguteac împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral de admis parţial, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ingăi Coguteac a sumei de 6000 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 2000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, iar în rest acţiunea de respins. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Inga Coguteac.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 18 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ingăi Coguteac împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea Ingăi Coguteac împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ingăi Coguteac suma de 6000 (şase mii) lei, în vederea reparării prejudiciului material şi suma de 2000 (două mii) lei, în vederea reparării prejudiciului moral.

În rest acţiunea se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.